Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

01.01.2009

23.12.2008

  • 2008 este anul primului crah bursier din istoria Romaniei

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Criza financiara mondiala a lovit fara mila piata de capital de la Bucuresti, care a inregistrat cea mai mare scadere anuala din istoria sa moderna de 13 ani. ZF va prezinta cum s-a amplificat criza pe Bursa si care au fost principalele evenimente care au marcat evolutia acesteia in 2008. Bursa a fost marcata in 2008 de un context international puternic nefavorabil, cele mai lichide titluri ajungand la circa un sfert din valoarea din urma cu un an. Desi a fost singurul an din ultimii 10 cand principalele titluri de pe piata au adus in medie un randament negativ, declinul a fost cel mai abrupt din istoria de 12 ani a Bursei de Valori Bucuresti. Indicele BET a pierdut peste 70% anul acesta, anuland tot castigul inregistrat de actiuni in ultimii patru ani. Practic, oricat de echilibrat ar fi fost portofoliul unui investitor, nu putea iesi din an fara o pierdere considerabila, in conditiile in care declinul Bursei s-a resimtit puternic la nivelul tuturor sectoarelor de activitate. Dupa aparitia crizei subprime de anul trecut, semnalele privind accentuarea acesteia au devenit tot mai evidente la inceputul lui 2008, insa temerile investitorilor au fost inhibate de optimismul celor mai multi din piata de capital, in conditiile in care foarte putini anticipau ca efectele crizei se vor resimti si asupra Romaniei. Anul a debutat prost chiar din prima zi, cu o scadere de peste 2% pe principalii indici ai pietei, reprezentand o premiera pentru ultimii ani cand piata a consemnat o scadere la reluarea tranzactionarii dupa anul nou, moment cand investitorii se intorc de obicei optimisti dupa sarbatorile de iarna. Prima luna a fost un cosmar pentru cei mai multi dintre investitori, in conditiile in care si-au vazut detinerile in actiuni diminuate cu circa 22%, pe fondul vanzarilor strainilor, care au scos in ianuarie de pe piata 56 mil. euro, suma record pentru Bursa. Fondurile care au vandut in prima luna a anului, cu precadere americane, au fost primele care si-au luat masuri de siguranta in conditiile crizei cu care se confruntau acasa, primele vizate spre lichidare fiind participatiile de pe pietele emergente, printre care si Romania. In prima jumatate a anului doar companiile care au inregistrat rezultate exceptionale au reusit sa reziste in fata scaderilor de pe piata, corectiile in cazul acestora fiind minore. Caderea bancii de investitii americane Bearn Stearns din martie n-a speriat investitorii si a fost privita ca o confirmare a scaderilor precedente, piata ramanand in echilibru pana la jumatatea anului. Totusi activitatea pe Bursa s-a redus considerabil in aceasta perioada, numarul de conturi de cumparare ale investitorilor romani reducandu-se la jumatate fata de prima luna din 2008, cele de vanzare ajungand la circa 50.000. Piata de capital a primit lovitura dupa lovitura incepand cu a doua jumatate a anului, desi strainii nu au fost prezenti la vanzare la inceput, indicele BET mai pierzand 30% in intervalul iunie-iulie. Stirile negative s-au tinut lant la Bursa de la acea data, prima fiind falimentul rasunator al bancii de investitii Lehman Brothers, urmat de o serie de nationalizari din partea autoritatilor americane, care s-au tradus prin noi scaderi de amploare pentru pietele de capital, inclusiv cea de la Bucuresti. In septembrie, indicele BET pierduse deja jumatate din valoare si pe fondul scaderii inregistrate de piata de commodities, ca urmare a temerilor privind recesiunea la nivel global. Deja din octombrie criza financiara facea victime printre institutiile europene, mai toate statele importante anuntand nationalizari de banci si programe de zeci si sute de miliarde de euro pentru sustinerea acestora, fapt ce a speriat si mai mult investitorii. Fondurile straine, fortate de retragerile clientilor, au mai scos in octombrie 23 mil. euro de pe Bursa, titlurile lichide consemnand regulat scaderi de peste 10% pe zi in aceasta perioada. Investitorii de la Bursa au fost tulburati pe final de an de primele efecte ale crizei internationale asura economiei romanesti, care s-au manifestat prin reduceri considerabile ale cererii la export si de bunuri de folosinta indelungata pe plan intern, fapt ce a determinat un val de concedieri, mai ales in industria auto si constructii. Top 10 evenimente 1. Listarea Erste Bank. Evenimentul inceputului de an pe Bursa de la Bucuresti a fost listarea bancii austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, primul emitent strain ale carui actiuni se tranzactioneaza pe piata locala. Tranzactiile cu actiuni Erste, realizate incepand de la mijlocul lunii februarie, au adus Bursei un plus de lichiditate de 68 mil. euro. Listarea Erste a adus inca o noutate pe piata de la Bucuresti: lansarea conturilor globale de investitii. 2. Demisia lui Stere Farmache. Stere Farmache si-a anuntat la mijlocul lunii decembrie demisia din functia de director general al Bursei de Valori Bucuresti, functie pe care a detinut-o in ultimii 13 ani, de la reinfiintarea institutiei in 1995, perioada in care numele sau s-a identificat practic cu cel al BVB. Farmache va ramane presedintele CA al BVB. El a desemnat-o pe Anca Dumitru sa-i succeada in functia de director general, pentru un mandat interimar de 6 luni. 3. Retragerea fondurilor straine. Criza financiara internationala a determinat retragerea de pe Bursa a unor fonduri straine de investitii si vanzari masive din partea altora. Astfel, dupa primele 11 luni ale anului, soldul investitiilor straine inregistra iesiri nete de 41 mil. euro, pentru prima data dupa 2001. In 2007, fondurile straine au adus 226 mil. euro pe Bursa. 4. Scandaluri la SIF-uri. SIF-urile, cele mai tranzactionate societati de pe Bursa, au fost in acest an protagonistele mai multor scandaluri majore. In octombrie, Curtea de Apel Brasov a anulat majorarea de capital realizata in 2007 de SIF Transilvania (SIF3), in urma unui proces de peste un an cu grupul Cocor. Conducerea SIF Oltenia (SIF5) a anulat in cadrul AGA voturile unor grupuri de actionari, banuiti ca ar actiona in mod concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu si care controlau circa 10% din capitalul societatii. O masura similara a luat si SIF Moldova (SIF2), unde Chelu si-a pierdut locul in CA. 5. Listarea titlurilor de stat. Dupa ani de negocieri cu BNR, in august au fost listate la Bursa primele emisiuni de titluri de stat. Asteptate cu interes de participantii la piata, obligatiunile de stat au dezamagit insa la capitolul lichiditate, tranzactiile realizate pe Bursa cu acestea fiind de cateva milioane de euro. 6. Planul Guvernului de sustinere a Bursei. In septembrie, Guvernul a adoptat o ordonanta prin care suspenda aplicarea impozitului pe castigurile din investitii la Bursa si in fondurile mutuale, anul viitor, iar emitentii vor avea posibilitatea sa reporteze pentru 2010 pierderile inregistrate in 2009. 7. Cinci IPO-uri. In prima jumatate a anului pe Bursa s-au derulat cinci oferte publice initiale (IPO), un record pentru ultimii sapte ani. Dintre acestea, patru s-au incheiat cu succes, cea mai importanta fiind cea a producatorului de profiluri din PVC Teraplast Bistrita (TRP), care a strans circa 13 mil. euro. Au mai venit pe Bursa fondul inchis STK Emergent, Casa de Bucovina si Contor Grup Arad, in timp ce oferta poducatorului de materiale de constructii Pomponio a esuat. 8. Transformarea RASDAQ in ATS. CNVM a hotarat transformarea pietei RASDAQ intr-un sistem alternativ de tranzactionare (ATS), unde companiile sunt supuse unor cerinte mai lejere de transparenta si raportare, anuland astfel statutul de piata reglementata al RASDAQ. 9. Obligatiunile la putere. Scaderea pietei de actiuni a determinat orientarea investitorilor catre obligatiuni corporatiste si municipale. Pe de alta parte, nevoia de lichiditati i-a determinat pe unii detinatori de obligatiuni sa le vanda la discounturi importante, oferind cumparatorilor randamente record, de pana la 20% pe an. Cele mai cautate au fost obligatiunile Bancii Mondiale, care au depasit ca lichiditate SIF-urile. 10. Consolidarea actiunilor TLV. Actionarii Bancii Transilvania (TLV) au decis in august consolidarea valorii nominale a actiunilor de la 0,1 lei la 1 leu, in urma scaderilor puternice din prima parte a anului. Titlurile TLV au fost suspendate de la tranzactionare in septembrie si urmeaza sa revina la inceputul lui ianuarie 2009. Sursa: Ziarul Financiar, 23 decembrie 2008.

    mai mult

  • Actiunile BRD: Cea mai mare pondere in calculul indicelui BET, din 5 ianuarie

    Wall-Street.ro   BRD

    ___
    Actiunile BRD SocGen (BRD) vor avea incepand cu 5 ianuarie cea mai mare pondere in componenta indicelui BET de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si vor fi urmate de titlurile Bancii Transilvania (TLV) si Petrom (SNP), a anuntat operatorul de piata. Astfel, ponderea actiunilor BRD in componenta indicelui celor mai lichide zece actiuni de la BVB (blue-chips) va scadea usor de la 20,15%, la 19,94%. Din 5 ianuarie, titlurile Bancii Transilvania (TLV) vor cantari doar 19,74%, dupa ce in prezent au o pondere de 31,34%, calculata pe baza capitalizarii, in conditiile in care valoarea actiunilor TLV nu a fost afectata de prabusirea Bursei din octombrie. Titlurile Bancii Transilvania (TLV) sunt suspendate de la tranzactionare din 15 septembrie, pentru operarea unei majorari de capital social si consolidarea valorii nominale. In schimb, ponderea actiunilor Petrom (SNP) a fost revizuita in crestere, de la 15,08%, cat este in prezent, la 19,46%. In componenta indicelui BET mai intra actiunile Transgaz Medias (TGN), care vor avea o pondere de 14,60%, Transelectrica (TEL), cu 8,35%, Rompetrol Rafinare (RRC), cu 7,85%. In schimb, titlurile Biofarm (BIO), Antibiotice Iasi (ATB), Impact Developer & Contractor (IMP) si SSIF Broker Cluj (BRK) vor cantari impreuna circa 10%. Sursa: Wall-Street.ro, 23 decembrie 2008.

    mai mult

  • Statul vrea 10 milioane euro pentru Petromin

    Romania libera   

    ___
    CNM Petromin, singura companie maritima de stat care a supravietuit disparitiei flotei nationale, va fi scoasa la licitatie la inceputul anului viitor. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului vrea sa vanda 70% din actiunile companiei. Pentru un pret de pornire de aproape 40 de milioane lei, potentialii cumparatori pot deveni proprietarii a doua vechi mineraliere de 65.000 tdw, 'Carmen Silva' si 'Ileana', un impingator si un sediu din portul Constanta. Atat a ramas dintr-o flota de peste o suta de nave de medie si mare capacitate. CNM Petromin mai are 50 de salariati, din care jumatate personal TESA, iar restul navigatori. In prezent, una dintre navele mineralier este plecata in cursa, iar cealalta este in port pentru reparatii. Licitatia cu strigare este programata la jumatatea lunii februarie 2009. De-a lungul timpului cea mai bogata companie maritima a fost devalizata in mod repetat de directori si grupurile de interese din shippingul privat. De numele 'Petromin' se leaga mai multe dosare de frauda si abuz in serviciu. De curand Curtea de Apel Constanta a redeschis dosarul fostului director al companiei Marcel Bardas, cercetat pentru un prejudiciu de aproape 1,5 miliarde de dolari produs in trei ani. Aproape toate contractele incheiate de companie cu diverse societati din tara si strainatate au fost intocmite in defavoarea societatii de stat. Mai mult, de rezolvarea litigiilor s-au ocupat firme de avocatura care au facut jocul celeilalte parti in loc sa apere interesul statului. O data cu preluarea companiei, investitorii se aleg cu un vraf de dosare privind litigiile societatii de stat cu diversi parteneri. In ultimii ani, CNM Petromin a trecut prin mai multe tentative de privatizare, insa de fiecare data procedurile nu au fost indeplinite pana la capat. Cea mai interesanta dintre ele privea cumpararea firmei de catre salariati. Acestia, asociati cu un SRL, intentionau sa relanseze compania pe piata, insa pana la urma totul a cazut din cauza neindeplinirii unei clauze din dosarul de privatizare. Persoanele fizice detin in prezent 3,4% din pachetul de actiuni. Bursa - Cotatie de 1,98lei/actiune - Compania Nationala Maritima Petromin Constanta (CNMP), specializata in transportul maritim si de coasta, este listata pe platforma Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Actionarul majoritar al Petromin este Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), care controleaza 70,01% din capitalul social, in vreme ce SIF Transilvania (SIF3) detine 23,83% din actiuni. Valoarea pe care piata o da Petromin este de 22 milioane lei, conform cotatiei de 0,98 lei/actiune, desi este putin relevant, deoarece in ultimul an s-au tranzactionat doar 4.500 actiuni. Petromin a incheiat anul 2007 cu o pierdere de 1,89 milioane lei, de trei ori mai mare decat in 2006. De asemenea, pierderea a fost chiar mai mare decat cifra de afaceri din 2007, de 1,21 milioane lei. Nici pana in decembrie compania nu are aprobat un buget de venituri si chetuieli pentru anul 2008. Sursa: Romania libera, 23 decembrie 2008.

    mai mult

  • SIF Transilvania vrea sa injecteze 24,2 mil. lei la Orizont Turism Predeal

    DailyBusiness.ro   SIF3

    ___
    SIF Transilvania(SIF3) a hotarat sa majoreze capitalul social al Orizont Turism Predeal (ORTU) de peste doua ori, prin aport in numerar, si ar urma sa aduca circa 24,2 milioane lei la capitalul firmei care opereaza hotelul Orizont, a anuntat luni societatea de investitii financiare. Adunarea generala a actionarilor Orizont Tursim a avut loc luni, iar SIF Transilvania, care este actionarul majoritar al firmei cu o detinere de 99,11% din actiuni, a aprobat majorarea capitalului social cu 24,41 milioane lei. Astfel, vor fi emise 9,76 milioane de actiuni noi, care vor putea fi subscrise la un pret egal cu valoarea nominala, de 2,50 lei. Titlurile care vor ramanea nesubscrise vor fi anulate. In prezent, Orizont Turism are un capital social de 19,35 milioane lei, iar dupa majorare acesta ar putea ajunge la 43,76 milioane lei. Compania are o capitalizare de 41,02 milioane lei (10,44 milioane euro), potrivit ultimului pret, de 5,30/actiune, inregistrat in sedinta bursiera din 16 mai 2008. Actiunile Orizont Turism Predeal se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ORTU. SIF Transilvania (SIF3) a incheiat primele noua luni din an cu un profit net de 72,64 milioane lei, cu 30% mai mic decat cel obtinut in aceeasi perioada a anului trecut. SIF Transilvania are un capital social de 109,21 milioane lei, divizat in 1,09 miliarde actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei, ca urmare a unei majorari de capital realizata anul trecut, dar care este si in prezent contestata in instanta de doi actionari. Titlurile companiei se tranzactioneaza la prima categorie a BVB, sub simbolul SIF3, iar capitalizarea companiei este de 289,42 (73,64 milioane euro), aferenta cotatiei de 0,2650 lei stabilita in sedinta bursiera de luni. Sursa: Dailybusiness.ro, 23 decembrie 2008.

    mai mult

  • Erste Bank: Ministerul de Aparare va decide viitorul Turbomecanica

    Business Standard   TBM

    ___
    Amanarea semnarii contractelor cu Ministerul Apararii a inrautatit perspectivele financiare ale companiei de echipamente aeronautice Turbomecanica, aceasta inregistrand in primele noua luni ale anului “cele mai mari pierderi din toate timpurile, de 20 de milioane de lei” (5,4 mil. euro), potrivit analistilor Erste Bank. Ca urmare, analistii bancii austriece au redus de peste cinci ori pretul tinta pentru actiunile Turbomecanica pana la 0,076 lei/actiune, iar vechea recomandare de “acumulare” a fost schimbata in cea de “reducere” a marimii pachetului de actiuni detinut. “Intarzierile in asimilarea in productie a noi piese de schimb si subansamble sugereaza slabiciunile managementului de organizare a ciclului de productie”, adauga analistii Erste Bank. Potrivit acestora, compania va reusi sa-si mentina afacerile cu Ministerul Apararii, dar ar putea avea loc o reducere substantiala a volumului contractelor, din cauza concurentei IAR Ghimbav, “ca si a posibilitatii ca firma furnizoare a avioanelor de lupta necesare Aviatiei sa preia si serviciile de reparatii si mentenanta”, se mai spune in raportul Erste Bank. De altfel, decizia Ministerului de Aparare va decide viitorul companiei. “Totusi, avand in vedere noile provocari venite odata cu criza financiara, noul guvern ar putea amana acest plan, care nu este o prioritate”, au adaugat analistii Erste Bank. a majoritatea companiilor romanesti, Turbomecanica este vulnerabila la volatilitatea cursurilor valutare, mai ales ca nu are experienta necesara in operatiunile de management de risc in acest domeniu. Principalele costuri sunt denominate in lei si euro, iar principalele contracte se ruleaza in dolari. Capitalizarea bursiera a Turbomecanica Bucuresti a scazut pana la 29,2 milioane lei (7,4 milioane euro), adica sub valoarea terenurilor sale, potrivit ultimului raport al diviziei de analiza a Erste Bank. “Compania a pierdut cea mai buna perioada de relocare a activitatii sale de dinainte de blocarea pietei imobiliare, in vreme ce costurile tot mai mari de refinantare si ciclurile lungi ale disponibilitatilor financiare vor afecta profitabilitatea in anii urmatori”, sustine raportul Erste Bank. Sursa: Business Standard, 23 decembrie 2008.

    mai mult

22.12.2008

  • Erste: Pentru pietele europene nu se vede deocamdata o intoarcere de trend

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   EBS

    ___
    Analistii bancii austrice Erste, actionarul majoritar al BCR, nu cred ca este posibila o intoarcere a trendului de scadere al pietelor europene in prima parte a anului viitor si spun ca pe pietele americane perspectiva ramane negativa, potrivit strategiei globale pentru primul trimestru al anului viitor. 'Din punctul de vedere al analizei tehnice, indicele de actiuni european EuroStoxx se mentine inca pe un trend descendent intact, atat pe termen mediu, cat si pe termen lung, o intoarcere de trend nefiind inca asteptata. La o prima vedere, indicele pare sa fie in revenire, dar miscari similare, pe volume scazute, s-au vazut si in perioada ianuarie-mai sau iulie-septembrie', sustin analistii Erste. Acestia mai spun ca, din punct de vedere istoric, indicii de actiuni raman volatili pentru circa sase luni dupa atingerea minimului si recomanda investitorilor ca in aceasta perioada de volatilitate sa-si mentina investitiile in sectoare defensive, cum sunt productia de energie, hoteluri, petrol si gaze sau telecom, mai slab afectate de perspectivele economice negative. Pe de alta parte, analistii bancii austrice considera ca actiunile europene se tranzactioneaza in prezent la niveluri atractive, PER-ul mediu al companiilor care intra in componenta indicelui DJ Stoxx 600 fiind de 9. Astfel, randamentul profiturilor companiilor europene se situeaza in jurul nivelului de 800 de puncte de baza, fata de un randament al obligatiunilor de 300 de puncte de baza. 'Evaluarea atractiva a actiunilor arata potentialul de scadere limitat pentru actiuni', conchid analistii Erste. Ei mai sustin ca actiunile europene sunt mai atractiv evaluate decat cele americane, avand randamente ale dividendelor mai mari si potential mai ridicat pe termen lung. 'Ca si in trimestrele precedente, conditiile fundamentale generale pentru pietele americane de actiuni pot fi caracterizate ca fiind proaste. Din cauza mediului economic, caracterizat printr-o scadere a puterii de cumparare a consumatorilor americani din cauza nivelului ridicat de indatorare, o revenire a profiturilor companiilor americane in primul semestru din 2009 este improbabila', explica analistii Erste. Ei mai sustin ca nu exista nici indicatorii care de obicei preced o schimbare a trendului de scadere a profitabilitatii sau cash-flow-urilor companiilor americane. In aceste conditii, fazele de revenire ale pietelor de capital din SUA vor fi temporare si vor dura cel mult cateva saptamani. 'Este inca prea devreme pentru o pozitionare pe termen lung, din cauza ca actiunile americane au evaluari foarte ridicate.' Din punctul de vedere al analizei tehnice, analistii Erste sustin ca o crestere sustenabila a indicelui S&P 500 nu este iminenta, iar volumele mici ale tranzactiilor cu actiuni din putinele saptamani de crestere a pietei arata starea proasta a pietelor. Sursa: Ziarul Financiar, 22 decembrie 2008.

    mai mult

  • Obiectivele Bursei de la Sibiu in 2009: 5 mil. de contracte si infiintarea pietei spot

    Wall-Street.ro   

    ___
    Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (Sibex) are in perspectiva pentru urmatorul an incheierea a 5 milioane de contracte futures, cu circa 30-35% peste volumul incheiat in 2008. “Speram ca prin masurile pe care le vom lua sa devenim mai puternici, iar volumele si numarul de clienti sa creasca, astfel incat sa putem genera si un profit cu circa 30% mai mare”, a declarat, pentru Wall Street, presedintele Sibex, Teodor Ancuta. Conform calculelor estimative, profitul cumulat al Sibex si al Casei Romane de Compensatiei ar putea ajunge in jurul cifrei de 5 milioane de lei (1,3 milioane euro). “Pentru 2009, asteptarile noastre se leaga si de eliminarea limitarii drepturilor de vot ale actionarilor la 5%, astfel incat votul sa fie direct proportional cu detinerile”, continua Ancuta. Unul din principalele efecte pozitive ale acestei masuri ar putea duce, cel mai probabil, la majorarea participatiei in cadrul Sibex de catre Bursa de Valori din Varsovia (WSE). In momentul de fata, WSE detine o participatie de 1,93% din Sibex, fiind in continuare interesata sa ajunga la un procent de 30-40%. “Speram ca in anul urmator demersurile pe care le-am facut pe langa Guvern, CNVM, Parlament sa aiba ecou si aceasta restrictie de 5% sa fie eliminata pentru un alt operator de piata”, conchide presedintele Sibex. In 2008, criza financiara a avut un efect benefic asupra volumelor si lichiditatii inregistrate de bursa sibiana. Astfel, cu o luna inainte de finalul anului, la Sibex numarul contractelor incheiate in acest an l-a depasit pe cel al contractelor de la sfarsitului lui 2007. Unda verde in AGA pentru constituirea pietei la vedere Bursa din Sibiu a primit vineri acordul actionarilor pentru infiintarea pietei la vedere (spot) si pentru construirea unui sistem alternativ de tranzactionare, in urma adunarii generale care a avut loc astazi, a anuntat bursa sibiana. Astfel, consiliul de administratie al Sibex a fost delegat sa obtina autorizatiile necesare functionarii pietei reglementate de valori mobiliare si a sistemului altenativ de tranzactionare. Totodata, actionarii Sibex au aprobat si niveul comisioanelor percepute pentru tranzactionarea contractelor financiare pe diferenta (CFD). Astfel, pentru CFD-urile care vor avea activ suport actiunile nu se va percepe comision in primele sase luni, urmand ca apoi comisionul sa fie de 0,3 lei/contract. De asemenea, se vor mai tranzactiona si CFD-uri cu activul suport pe indicele pietei din Frankfurt (DAX), cu un comision de 0,5 euro/contract, CFD-uri pe petrol, pe care Bursa din Sibiu si Casa Romana de Compensare (CRC) vor lua in total un comision de 0,2 dolari pe contract. In plus, vor investitorii vor avea posibilitatea sa tranzactioneze si contracte pe diferenta pe activul suport al celui mai important indice al pietei din Statele Unite, Dow Jones, iar comisionul pe acest contract va fi de 1 dolar. Mai mult, actionarii si-au dat acordul si pentru anularea comisionului pentru tranzactiile cu optiuni in primele sase luni din 2009. Bursa din Sibiu are un capital social de 20,57 milioane lei, divizat in 102.870 actiuni, iar dupa capitalizarea profitului de anul trecut, capitalul social va ajunge la 21,53 milioane lei, impartit in 107.632 actiuni, cu valoarea nominala de 200 lei. Printre actionarii importanti ai Bursei din Sibiu se numara SSIF HTI Valori Mobiliare, cu aproape 8% din capitalul social, Broker Cluj, cu 6,6% din capitalul social, SSIF Nova Invest, cu o participatie de 5,8%, casa de brokeraj WBS Romania, cu 5,45% din actiuni, si KBC Securities, cu circa 4,5% din capitalul social al Sibex. De asemenea, Bursa din Varsovia controleaza 1,93% din actiunile Sibex. Sursa: Wall-street.ro

    mai mult

  • Nici o privatizare in 2008

    Evenimentul Zilei   

    ___
    Desi AVAS isi propusese sa vanda 283 de societati de stat in 2008, nici una dintre ele nu a trecut in proprietate privata. Reprezentantii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului anuntau, la inceputul acestui an, ca au in plan vanzarea a 283 de societati, respectiv toate companiile si institutele aflate in portofoliul sau, mai putin cele care vor intra in componenta companiei energetice nationale. Insa finalul anului a prins institutia intr-un esec total, cu un palmares remarcabil de a nu realiza nici macar o singura privatizare pe tot parcursul anului. Mai mult, anul 2008 este primul dupa 1990 cand nicio societate de stat nu a trecut in proprietate privata. Singurele evenimente festive care au implicat AVAS in calitate de vanzator au reprezentat semnarea a trei contracte pentru doua societati si un institut de cercetare, pentru care cumpa- ratorul fusese deja selectat inca din 2007. Astfel, SPID Targu- Mures a fost preluat de Auto Tudor TS, Unita Turism Holding a intrat in posesia Olimp Estival 2002, iar institutul de cercetare Master a fost cumparat de salariati si de SC Radacini SRL. Esecuri in serie Un alt eveniment pentru activitatea AVAS de anul acesta a fost semnarea contractului de asociere intre Santierul Militar Naval Mangalia si firma Lurssen Lar Investment din Germania. La inceputul verii a fost finalizata preluarea pachetului majoritar al filialei de furnizare si distributie a electricitatii Electrica Muntenia Sud de catre italienii de la Enel, dupa ce castigatorul fusese selectat in 2006, iar contractul de privatizare, parafat in 2007. La un pas de a fi campioanele privatizarilor de anul acesta au fost Iprochim Bucuresti, IAR Ghimbav si Avioane Craiova, pentru care reprezentantii AVAS au fost aproape de selectarea castigatorilor. Procesele au esuat insa din cauza suspiciunii privind acordarea unui ajutor de stat ilegal in cazul Iprochim si din cauza conditiilor impuse de ambele parti pentru cei doi producatori de avioane. Excluzand aceste semirealiza ri ale AVAS, pe tot parcursul anului institutia nu a facut decat sa prelungeasca sau sa revoce anunturi de scoatere la vanzare. Criza, scuza utimei jumatati de an Avioane Craiova si IAR Ghimbav au fost la un pas de a deveni companii cu capital majoritar ceh, dupa ce Aero Vodochody trecuse in etapa negocierilor finale. Procesul de depunere a ofertelor a fost reluat, desi compania ceha planificase includerea celor doua companii intr- un holding regional de profil. In cazul uzinei din Oltenia, partile s-au acuzat reciproc de impunerea unor conditii inacceptabile. O alta companie pe care AVAS incearca de mai multi ani sa o privatizeze este Antibiotice Iasi, care, cu o cota de doar 3% pe piata medicamentelor, are nevoie urgenta de eficientizare. Oltchim a fost promisa si ea spre vanzare tot in aceasta toamna, insa criza economica a afectat atat activitatea combinatului chimic, cat si procesul de privatizare, care a fost amanat pe termen nedefinit. IN ASTEPTARE Compania energetica integrata, poate la anul Cea mai mare provocare a Autoritatii pe parcursul anului trecut a fost incercarea de a infiinta compania energetica integrata, in subordinea sa. Inca din primavara, AVAS spera ca Electrica sa preia pachetele majoritare ale Hidroelectrica si ale complexelor energetice Turceni si Rovinari. Rationamentul formarii mamutului energetic in curtea AVAS a fost faptul ca noua companie va fi privatizata in cativa ani de la infiintare, pe piata de capital. Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) voia, de asemenea, sa fie forul tutelar al societatii, care ar fi devenit un holding, MEF avand argumentul institutiei care gestioneaza sectorul energetic. Insa, dupa o lupta de mai bine de o jumatate de an, AVAS a reusit sa treaca prin guvern o ordonanta de urgenta in forma pe care o dorea. Din pacate, presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, nu a mai apucat sa aiba in subordine a doua mare companie romaneasca (dupa Petrom), pentru ca finalul mandatului l-a prins in perioada in care Consiliul Concurentei inca se chinuieste sa stranga informatii pentru a da un verdict in privinta concentrarii economice care s-ar crea. Astfel ca ideea guvernului liberal de dezvoltare a sectorului energetic prin crearea unui jucator regional, dupa exemplul CEZ, ar putea fi pusa in aplicare de adversarii politici, tocmai din cauza tergiversarilor cabinetului Tariceanu. Ce a ramas din energie in afara marii companii, complexul Craiova, trebuia scos la vanzare in aceasta toamna, sustinea Atanasiu, dar, in afara de aceasta declaratie, nu s-a mai auzit nimic de termocentralele si minele din Dolj. Videanu vrea controlul companiei energetice Se pare insa ca noua guvernare vine cu o rasturnare de situatie. Adriean Videanu, noul ministru al economiei, a declarat, sambata, inainte sa intre la audieri in parlament, ca viitorul guvern sustine infiintarea unei companii energetice nationale, insa care trebuie sa functioneze in subordinea Ministerului Economiei, nu a AVAS. „Este nevoie de o companie energetica de anvergura regionala, dar in subordinea Ministerului Economiei“, a spus el, citat de Mediafax. Videanu nu a precizat daca pachetele majoritare de actiuni pe care AVAS le detine la Electrica si la cele doua complexuri vor fi transferate din nou la Ministerul Economiei. Potrivit lui Videanu, AVAS va trebui mentinuta deoarece este nevoie de o autoritate care sa gestioneze participatii la o serie de companii de stat, dar viitorul rol al acestei institutii va fi controlul pachetelor minoritare de actiuni la o serie de companii. PREVIZIUNI PESIMISTE Investitiile straine, amanate de criza Nici pentru anul viitor estimarile nu sunt prea optimiste, in 2009 asteptandu- se sa se atinga apogeul crizei economice. In acest context, o mare parte a companiilor straine care aveau in vedere investitii considerabile in Romania au amanat aceste planuri. Printre companiile straine care au manifestat astfel de intentii se numara gigantul austriac Voestalpine, care trebuia sa aleaga, pana la finele anului, amplasamentul unui nou combinat siderurgic in valoare de peste 5 miliarde euro, pentru care concura si Romania. Austriecii au amanat pe termen nedefinit o decizie in acest sens, anuntand ca proiectul a fost inghetat. De asemenea, uzina de motoare auto pe care PSA Peugeot Citro?n voia sa o construiasca in estul Europei nu se mai afla printre prioritatile grupului. Amplasamentele analizate erau Romania, Polonia, Ucraina si Turcia. Monica Barbuletiu, care a parasit sefia Agentiei Romane pentru investitii straine in urma cu doua saptamani, considera ca autoritatile romane trebuie sa puna accent pe atragerea de investitori din Asia si Orient, zone mai putin afectate, unde sunt amatori sa investeasca in Romania, in special in domeniul imobiliar. EFICIENTIZARE Interese clientelare pentru societatile de stat Vremea marilor privatizari a trecut, iar vanzarile avute in vedere in prezent au doar scopuri clientelare, ne-a declarat analistul economic Ilie Serbanescu. Aceasta a fost si cauza pentru care multe dintre tentativele de privatizare din 2008 au esuat, crede el. „Privatizarea nu este un scop, ci un mijloc pentru eficientizarea societatilor. Astfel ca nu avea niciun rost sa privatizam monopoluri, cum ar fi distributiile de gaze si electricitate, care au piata si clienti“, a aratat analistul, adaugand ca intentiile de a vinde Loteria Romana, zacamintele de sare sau apele minerale sunt o greseala. Totodata, Serbanescu considera ca AVAS este o institutie inutila, care trebuie neaparat desfiintata de noul executiv, cel mai bun argument fiind faptul ca, anul acesta, Autoritatea nu a realizat nimic in mod concret. DESTINATIE Banii din privatizari finanteaza deficitul Principala problema legata de procesul de privatizare este modul in care sunt folositi banii astfel obtinuti, considera Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata. „Din informatiile mele, circa 5 miliarde de euro proveniti din privatizari, inclusiv din cele dinainte de 2004, au fost utilizati pentru finantarea deficitului bugetar“, ne-a declarat acesta. Autoritatile au anuntat insa alte destinatii pentru acesti bani, cum ar fi electrificarea localitatilor care sunt inca in bezna, pentru care Electrica dispune de fonduri de jumatate de miliard de euro, din privatizarea distributiilor. De asemenea, cea mai mare parte din banii cu care statul vrea sa finanteze construirea unitatilor nucleare 3 si 4 de la Cernavoda vor proveni tot din privatizari, in acest scop fiind anuntata cheltuirea a 800 de milioane de euro.

    mai mult

  • Azomures a renuntat la majorarea capitalului Chimpex cu echivalentul in lei al sumei de 5 mil. USD

    Curierul National   

    ___
    Actionarii Chimpex Constanta (CHEM), firma controlata de combinatul chimic Azomures Targu Mures (AZO), au respins propunerea de majorare a capitalului cu echivalentul in lei al sumei de cinci milioane de dolari, potrivit unui comunicat al operatorului portuar remis, vineri, pietei RASDAQ a Bursei de Valori Bucuresti si preluat de Mediafax. Chimpex are un capital social de 16,26 mil. lei, impartit in 6,5 mil. actiuni cu o valoare nominala de 2,5 lei. Combinatul chimic Azomures controleaza 88,54% din actiunile Chimpex. La randul sau, Azomures este controlat de Transworld Fertilizers Holding (55,97%), firma inregistrata in Luxemburg. In actionariatul combinatului se mai regaseste Fondul Proprietatea, cu 7,68% din titluri, iar Azomures Holdings LLC are 19,05% din actiuni. La finalul lunii noiembrie, conducerea Azomures a oprit temporar activitatea, reluarea productiei fiind estimata pentru jumatatea lunii ianuarie a anului viitor. Cel mai recent transfer cu actiunile Chimpex a fost realizat in sedinta bursiera din 1 septembrie, cand pretul a scazut nesemnificativ, cu 0,34%, la 2,89 lei. La aceasta cotatie, capitalizarea firmei este de 18,8 mil. lei. Chimpex a incheiat in primul semestru cu pierderi in crestere de peste 25 de ori, de la 227.000 lei la 5,74 milioane de lei. Cifra de afaceri de 12,5 mil. lei a scazut cu 10% fata de incasarile de 14 mil. lei din primele sase luni ale anului trecut. Sursa: Curierul National, 22 decembrie 2008.

    mai mult

Pagina

inchide