Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

19.04.2007

  • Romania - cea mai atractiva tara din Europa de Sud-Est pentru investitorii straini

    Gandul   

    ___
    In acest moment, Romania este perceputa de investitorii internationali ca fiind cea mai atractiva tara din Europa de Sud-Est pentru investitii, potrivit studiului de atractivitate investitionala pe 2007, publicat de Ernst&Young. Studiul realizat in randul a 200 de directori executivi plaseaza Romania pe primul loc in clasamentul celor mai atractive tari, 58% dintre investitori aratandu-se interesati de diverse domenii, urmata de Turcia si Bulgaria, unde 49% si respectiv 48% dintre cei intervievati si-ar investi banii. De remarcat ca, peste trei ani, numarul investitorilor care vad in Romania cea mai buna piata pentru investitii creste la 68%, ceea ce mentine tara noastra pe primul loc in topul regional.Exista insa si o serie de 'amenintari', care ii determina pe investitori sa mai astepte. Este vorba despre instabilitatea politica, lipsa unei infrastructuri - in special de telecomunicatiile si logistica, lipsa de calitate a vietii precum si a calitatii si disponibilitatii cercetarii si dezvoltarii. ' Pentru aceste domenii, Romania nu este mentionata printre primele tari din Europa de Sud-Est, ceea ce ar putea sa constitue o problema in competitia cu tarile din Europa Centrala si de Est, in cadrul Europei extinse', se arata in studiul Ernst&Young.

    Asteptarile investitorilor in legatura cu Romania sunt multe, 29% dintre directorii intervievati mizand pe continuarea imbunatatilor din transport si infrastructura de comunicare, iar 28% pe implementarea unor proceduri administrative mai flexibile si mai simple. Aproape o treime dintre investitorii care au pus ochii pe Romania asteapta o stabilitate a mediului politic, in timp ce 24% doresc ca pe viitor in Romania sa existe standarde de reglementare la nivel european. 'Imbunatatirea sistemului educational este asteptata de 21% dintre investitori', se mai arata in studiul de atractivitate investitionala.

    Sursa: Gandul, 19 aprilie 2007.'

    mai mult

  • Petrom vinde in Kazahstan

    Evenimentul Zilei   SNP

    ___
    Compania Petrom si-a vandut detinerea de 95% din Oztyurk Munai (Kazahstan) catre alta firma din Kazahstan - Em-Gip.

    Cu toate acestea, Petrom va continua investitiile in tara asiatica, iar aceasta decizie vine sa restructureze portofoliul companiei romanesti care vizeaza producerea a 30.000 de barili pe zi in regiunea Caspica.

    In 2000, Petrom a demarat negocierile pentru achizitionarea unui pachet de 95% din partile sociale ale firmei kazahe Oztyurk Munai Ltd., ceea ce inseamna ca acum a fost vanduta achizitia facuta in urma cu sapte ani.

    Petrom are in Kazahstan o productie zilnica medie de 4.500 barili echivalent petrol pe zi. Petrom a alocat anul trecut in Kazahstan, impreuna cu firmele afiliate, suma de 24,17 milioane lei pentru explorare si 190,3 milioane lei pentru investitii.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 19 aprilie 2007.

    mai mult

18.04.2007

  • Vosganian vinde companii din energie de 4 miliarde de euro

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    'Dorim sa terminam privatizarea pe distributia de energie electrica anul acesta', a declarat intr-un interviu pentru ZF ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian.

    In portofoliul Electrica se mai afla trei distributii de electricitate, Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Sud si Electrica Transilvania Nord. In ceea ce priveste finalizarea procedurilor de privatizare pentru Electrica Muntenia Sud, reprezentantii AVAS au declarat ca trasferul de actiuni catre grupul energetic italian Enel are termen de finalizare pana pe data de 17 iulie, anul acesta. Daca nu se va realiza transferul pana la aceasta data, procesul de privatizare al celei mai valoroase distributii de electricitate va fi reluat.

    Cele trei complexuri energetice, Turceni, Craiova si Rovinari sunt acum principalii producatori de energie din surse termo. Cele sase companii care vor fi scoase la privatizare au o valoare de piata de peste 4 mld. euro (vezi tabel).

    'Pentru zona termo, privatizarea este singura solutie pentru a atrage investitiile. Statul nu are fonduri suficiente pentru a aduce zone termo la standardele de mediu cerute. Sunt necesare fonduri cuprinse intre 8 si 10 miliarde de euro pentru zona termo', a mai spus Vosganian.

    In legatura cu situatia de la Termoelectrica, Vosganian a precizat ca o solutie de reorganizare va fi luata la sfarsitul lunii mai, dupa definitivarea strategiei energetice nationale.

    Ministrul nu agreeaza formula de alipire intre Hidroelectrica si Termoelectrica.

    'Am incercat o formula juridica prin care sa nu grevam Hidroelectrica, dar sa se ajute reciproc. Nu vreau o formula care sa afecteze Hidroelectrica', spune Vosganian.

    Tot in scopul atragerii de investitii, ministrul vizeaza si atragerea fondurilor de pe piata de capital, lucru care ar aduce in consiliile de administratie ale companiilor din portofoliul ministerului si reprezentanti ai interesului privat.

    'Acest lucru s-ar putea sa fie extrem de util pentru imbunatatirea managementului companiilor noastre', a mai precizat Vosganian. Companiile avute in vedere pentru aceasta procedura sunt Transgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica si Romgaz.

    In legatura cu recentul scandal izbucnit in sectorul energiei, ministerul priveste cu 'rezerva' rezolutiile anchetei desfasurate de Parchet. Potrivit procurorilor, persoanele din acest dosar sunt acuzate de subminarea economiei nationale, complot si asociere in vederea savarsirii de infractiuni.

    Conducerea Hidroelectrica, fostul ministru al economiei si comertului Codrut Seres, presedintele ANRE, Nicolae Opris, fostul presedinte al ANRE, dar si alte persoane din conducerea Hidroelectrica au fost puse sub acuzare in acest dosar.

    Potrivit lui Vosganian, acceptarea rezolutiei implica recunoasterea faptului ca sistemul energetic s-a aflat si se afla intr-o stare de pericol ridicat, lucru care ar duce implicit la demiterea sau suspendarea persoanelor din conducerea Hidroelectrica implicate.

    'Eu sunt ministrul economiei si finantelor. Eu sunt garantul sigurantei energetice in Romania. De aceea am de ales. Ori accept aceasta rezolutie in totalitate, accept ca sistemul energetic este intr-o stare de pericol ridicat si, in consecinta, trebuie sa demit sau sa suspend aceste persoane, ori fac propriile investigatii', spune Vosganian.

    Ministrul a fost ieri la Dispeceratul Energetic National si, potrivit datelor culese, sistemul a functionat perfect si continua sa functioneze la fel si in prezent.

    Vosganian a convocat miercuri toate autoritatile din sistemul energetic national, inclusiv producatorii de energie si pe reprezentantii serviciilor de informatii, SIE si SRI.

    Potrivit ministrului, singurele autoritati care au dreptul sa judece daca sistemul energetic national este in pericol sunt Autoritatile de reglementare in domeniul energiei, Unitatea Nationala Operativa de la Dispeceratul Energetic National, Unitatea de Coordonare a Transportului Energetic de pe langa Comisia Europeana si Transelectrica.

    'Daca toate acestea imi confirma ca sistemul nu este in pericol, nu am suficiente elemente sa operez masuri drastice si va trebui sa astept clarificari suplimentare din partea Parchetului', a mai spus ministrul.

    Reducerea CAS cu 6% este posibila

    Noul ministru al economiei si finantelor a declarat ca ministerul sau lucreaza la diferite scenarii de reducere a contributiilor sociale, cu un nivel cuprins intre 3 si 6 puncte procentuale. 'Acum lucram la o strategie de reducere a contributiilor sociale cu 3 pana la 6 puncte procentuale, pentru anul viitor. Nu este insa nerealist sa fortam o reducere chiar cu 6% a CAS', a declarat Vosganian. Conform unui calcul realizat de ZF, aceasta masura ar reduce incasarile bugetare cu cel putin 1,5 miliarde de euro, dar ar asigura, la nivelul salariului mediu pe economie, o crestere salariala de pana la 12%.

    Sursa: Ziarul Financiar, 18 aprilie 2007.'

    mai mult

  • Albalact: abia acum incep marile afaceri

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Marile sanse de crestere a afacerilor din industria laptelui abia acum incep, a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact. Compania ce ocupa locul cinci in topul producatorilor de lactate se va muta de la jumatatea acestui an intr-o fabrica noua si va lansa cateva noi produse sub fiecare din cele trei branduri din portofoliu - Fulga, Zuzu si Albalact.

    Proiectul de investitii pentru noul spatiu de productie, plasat la 11 km de Alba Iulia, a fost demarat in urma cu circa un an, iar investitiile totale vor ajunge la 10 milioane de euro. Pe o suprafata de 11.000 mp se pun la punct detaliile pentru ceea ce urmeaza sa fie, spune Raul Ciurtin, presedinte si actionar al companiei, 'cea mai mare fabrica din zona centrala si de est a Europei', capacitatea de procesare ajungand la 200.000 de litri pe zi. Spre comparatie, Friesland, concernul olandez ce a preluat de cativa ani Napolact, produce in Romania in sapte fabrici, cu o capacitate totala de peste 450.000 de litri pe zi. Acum, Albalact proceseaza cam 140.000 de litri de lapte zilnic - 'la foc continuu, indiferent de sarbatori, pentru ca laptele nu asteapta, se strica'. In urma cu opt ani, intra in fabrica de peste 20 de ori mai putin lapte (6.000 litri pe zi). Cu cresterea capacitatii de productie, presedintele Albalact crede ca va putea acoperi cererea din piata, care este acum descoperita in proportie de 20%.

    In spatiul in care functioneaza acum fabrica, ramas liber, Ciurtin planuieste sa demareze productia de branzeturi, 'pentru ca e un segment cu mare potential si noi nu avem in portofoliu astfel de produse acum'. In plus, nici concurenta nu este prea incinsa pe acest segment, conform lui Ciurtin, care spune ca 'la nivel national nu exista decat o singura marca (Hochalnd - n.red.)'.

    Gasiti in numarul curent al revistei BUSINESS Magazin povestea afacerii Albalact si felul in care Raul Ciurtin a transformat o fabrica falimentara in compania ce a inregistrat anul trecut un ritm de crestere al actiunilor pe RASDAQ de 350%.

    Sursa: Ziarul Financiar, 18 aprilie 2007.'

    mai mult

  • CFR Marfa va fi scoasa la privatizare pana la finele anului

    Curierul National   

    ___
    CFR Marfa ar putea fi scoasa la privatizare pana la sfarsitul acestui an dupa ce va rascumpara anticipat, in toamna, euroobligatiunile emise in urma cu cinci ani, in suma de 120 milioane euro, au declarat surse din Ministerul Transporturilor. 'Anuntul pentru privatizarea CFR Marfa va fi publicat in acest an numai dupa ce va fi finalizata emisiunea de euroobligatiuni lansata in urma cu cinci ani, in suma de 120 milioane euro', au afirmat sursele citate.

    Potrivit Mediafax, titlurile, care au o dobanda de 10,5% pe an, sunt scadente la 10 decembrie 2007. Potrivit surselor, compania intentioneaza sa rascumpere euroobligatiunile anticipat, cel mai tarziu in luna octombrie, astfel incat pana la finele anului sa poata fi publicat anuntul de privatizare. 'In cazul in care compania va fi scoasa la privatizare inainte de rascumpararea obligatiunilor, procesul va fi ingreunat, pentru ca CFR Marfa este obligata sa-i informeze in prealabil pe detinatorii titlurilor', au adaugat sursele. Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat luni ca exista foarte multe intarzieri in indeplinirea programului de guvernare, un exemplu in acest sens fiind procedura de privatizare a CFR Marfa. Orban a mentionat ca mare parte din intarzieri au fost produse, in special, in perioada in care la conducerea institutiei se afla democratul Gheorghe Dobre. Agentiile de rating au revizuit in sens negativ ratingul CFR Marfa in august 2006, avand in vedere probabilitatea reducerii sprijinului direct al statului pentru companie ca urmare a aderarii Romaniei la UE. De asemenea, agentiile financiare si-au aratat ingrijorarea fata de capacitatea CFR Marfa de a rascumpara obligatiunile. Guvernul a aratat in 2005, in strategia pe termen lung a sectorului feroviar, ca o eventuala privatizare a CFR Marfa in conditiile de piata de la acea vreme ar permite obtinerea unui pret de vanzare foarte bun si ar atrage investitori straini importanti.

    Sursa: Curierul National, 18 aprilie 2007.'

    mai mult

  • Dafora Medias a inceput forajul la instalatia petroliera Golitza, din Bulgaria

    BURSA.RO - TITLURILE ZILEI   DAFR

    ___
    Activitatea externa a companiei 'Dafora' Medias s-a extins prin contractarea unor lucrari in partea de sud a Africii, Franta si in prezent Bulgaria. Dafora SA Medias a inceput recent lucrarile de foraj dupa ce a incheiat cu succes montajul unei instalatii de foraj petrolier pentru prospectiuni geologice in perimetrul Golitza din nordul Bulgariei.

    Instalatia este modernizata si are o capacitate de ridicare de 320 de tone. Specialistii Dafora S.A. estimeaza ca lucrarile vor dura aproximativ cinci luni. In ceea ce priveste costurile, contractul se bazeaza pe tarife zilnice in functie de operatiile necesare, valoarea total estimativa ridicandu-se la aproximativ 3,5 milioane de dolari. Lucrarile sunt executate de o formatie de aproximativ 50 de profesionisti.

    In anul 2002 Dafora Medias si-a facut simtita prezenta pe piata de foraj din Africa printr-o prima lucrare in Uganda. Dafora S.A. va continua extinderea pe pietele externe, in perioada imediat urmatoare urmand sa se finalizeze negocierile pentru o serie de lucrari in Ucraina si Germania.

    Sursa: Bursa, 18 aprilie 2007.'

    mai mult

17.04.2007

  • Prodplast vede afaceri cu 8% mai mari in 2007

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   PPL

    ___
    Producatorul de materiale plastice Prodplast Bucuresti (PPL) si-a bugetat pentru acest an un profit net de 4,1 mil. lei (1,22 mil. euro), in crestere cu aproape 9% comparativ cu cel realizat anul trecut, potrivit proiectului de buget publicat pe site-ul companiei.

    Pentru 2007, compania a prevazut venituri totale de 69,2 mil. lei (20,3 mil. euro), cu circa 8% peste cele obtinute anul trecut. Cheltuielile totale sunt asteptate sa avanseze in acelasi ritm, pana la 64,3 mil. lei (18,9 mil. euro).

    Programul este considerat de reprezentantii Prodplast ca fiind unul optimist avand in vedere tendinta unor societati de a renunta la ambalaje din material plastic in detrimentul celor din carton, modificari care ar putea diminua cu 3-4% afacerile companiei si cu peste 10% rezultatul din exploatare, conform aceluiasi proiect de buget.

    Pentru contracararea acestor efecte, compania isi propune sa atraga noi clienti, in speciali externi, si sa aduca produse noi pe piata.

    Reprezentantii companiei nu au dorit sa ofere mai multe informatii, pe motiv ca acestea urmeaza sa fie discutate in Adunarea Generala de la finele lunii aprilie.

    Prosplast are pentru acest an un buget de investitii de 27,6 mil. lei (8,1 mil. euro), similar cu cel de anul trecut, ce ar urma sa fie constituit in principal din sursele atrase in urma unor majorari de capital.

    Producatorul din industria plastica a investit circa 1,1 mil. euro intr-o instalatie de realizare a foliilor, ce urmeaza sa fie pusa in functiune in perioada august-septembrie a acestui an.

    De asemenea, Prodplast intentioneaza sa achizitioneze un teren de 5-7 hectare, in vederea relocarii fabricii in afara Bucurestiului, operatiune ale carei costuri nu au putut fi estimate de societate.

    Prodplast detine 45% din actiunile societatii Romtatay din Bucuresti, care a realizat anul trecut un profit net preliminat de 0,75 mil. lei (0,21 mil. euro) la afaceri de 11,2 mil. lei (3,18 mil. euro).

    Principalul actionar al companiei, societatea Nord Bucuresti, a propus actionarilor divizarea Prodplast in doua societati, una dintre ele urmand sa pastreze domeniul curent de activitate, iar cealalta sa activeze pe sectorul imobiliar. O decizie in acest sens va fi luata la urmatoarea adunare a actionarilor. Prevederile de buget pe acest an nu iau in calcul si eventualele efecte ale unei asemenea masuri.

    Profitul net realizat de Prodplast a avansat anul trecut cu 7%, pana la 3,94 mil. lei (1,12 mil. euro), pe fondul unor afaceri in crestere cu cu 11%, la 63,8 mil. lei(18,1 mil. euro).

    Compania nu are un actionar majoritar, principalul actionar fiind societatea Nord Bucuresti, cu circa 24,6% din actiuni, alti actionari semnificativi fiind societatile de investitii financiare SIF Banat-Crisana si SIF Moldova, cu participatii de 6,5%, respectiv 5%.

    Actiunile Prodplast au fost cotate la inchiderea sedintei de ieri la un pret de 3,1 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de aproape 35,2 mil. euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 17 aprilie 2007.

    mai mult

  • Cinci investitori, interesati de Electroputere Craiova

    Gardianul   EPT

    ___
    Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a primit p?na ieri, la termenul-limita, cinci oferte la privatizarea Electroputere Craiova. Au depus oferte trei companii din Rom?nia, una din Arabia Saudita si una din SUA, a anuntat institutia. Firmele rom?nesti interesate sa preia Electroputere sunt A5 Invest SRL Caransebes, Grup Feroviar Rom?n Bucuresti si Vienna International Holding SRL Bucuresti. Companiile straine interesate de preluarea uzinei din Craiova sunt Al Arrab Contracting Company Limited – Arabia Saudita si Peeker Atomic Energy System Inc Lakewood Colorado, SUA. Electroputere are un capital social ?n valoare de 12,4 milioane de lei. Anul trecut a ?nregistrat pierderi de 50,1 milioane lei, ?n crestere cu 41%, iar cifra de afaceri neta s-a diminuat cu 13%, la 156,5 milioane lei.

    Sursa: Gardianul, 17 aprilie 2007.

    mai mult

16.04.2007

  • Fondul Julius Baer a ajuns la investitii de 350 mil. USD pe Bursa

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Fondurile de investitii administrate de filiala americana a bancii elvetiene Julius Baer au ajuns, la finele lunii ianuarie, la o expunere de peste 355 de milioane dolari (270 mil. euro) pe Bursa de Valori.

    Astfel, investitiile celor trei fonduri (Julius Baer Global Equity Fund, Julius Baer International Equity Fund si Julius Baer International Equity II) reprezinta peste 1% din capitalizarea totala a BVB si RASDAQ, care se ridica la finele lui ianuarie la circa 34,7 miliarde de dolari.

    Valoarea plasamentelor celor trei fonduri pe Bursa a crescut cu circa 61,8 milioane de dolari (47 mil. euro) in ultimul trimestru raportat (noiembrie 2006 - ianuarie 2007), conform raportului trimestrial transmis la inceputul acestei luni catre Securities and Exchange Comission (SEC), autoritatea de supraveghere a pietei de capital din Statele Unite.

    Cresterile se datoreaza, pe de o parte, evolutiei pozitive a Bursei de Valori in ultima parte a anului trecut si in prima luna a acestui an, dar si investitiilor noi realizate de fonduri.

    Intre timp, Bursa de la Bucuresti a inregistrat si unele scaderi, pe fondul corectiilor generale de pe pietele internationale, astfel ca este posibil ca valoarea investitiilor fondurilor Julius Baer sa mai fi scazut.

    Julius Baer International Equity Fund, cel mai mare investitor de portofoliu de la Bursa de Valori, si-a majorat plasamentele la Bursa cu 47,6 milioane de dolari (peste 36 de milioane de euro), in perioada noiembrie 2006 - ianuarie 2007, ajungand la un portofoliu de circa 312 milioane de dolari (238 de milioane de euro). Plasamentele pe piata romaneasca reprezentau circa 1,4% din activul net al fondului la finele lui ianuarie, care se ridicau la 22,2 miliarde de dolari (circa 16,9 miliarde de euro).

    Fondul a achizitionat in aceasta perioada un pachet de aproape 1,39% din actiunile companiei petroliere Rompetrol Rafinare, pentru circa 7,8 milioane de euro, majorandu-si participatia in cadrul companiei la peste 3,1%. Achizitiile au mai inclus un pachet de 6,6% din actiunile companiei de foraj Dafora Medias, precum si pachete mai mici la Banca Transilvania, Antibiotice Iasi, Biofarm Bucuresti, Compa Sibiu si Socep Constanta. Pe de alta parte, fondul a vandut un pachet mic de actiuni la BRD.

    Fondul are in portofoliu un pachet de aproape 1% din actiunile companiei petroliere Petrom si circa 1,16% din actiunile BRD Groupe Societe Generale. De asemenea, fondul mai detine aproape 6% din compania de dezvoltare imobiliara Impact, peste 5% din producatorul de medicamente Biofarm, 6,2% din producatorul de componente auto Compa Sibiu si 9,6% din Condmag Brasov.

    Fondul detine si pachete de cate 1% din capitalul social al societatilor de investitii financiare (SIF). Julius Baer Investment Management LLC, compania care administreaza fondul, a raportat ca detine, impreuna cu persoanele cu care actioneaza in mod concertat, peste 1% din capitalul social la fiecare din cele cinci SIF-uri. Potrivit legislatiei in vigoare, persoanele care depasesc in mod concertat pragul de 1% la SIF-uri sunt obligate sa vanda participatiile care depasesc 1% in termen de trei luni.

    Al doilea fond din familia Julius Baer prezent pe piata romaneasca este Julius Baer International Equity Fund II, care avea la sfarsitul lui ianuarie plasamente de 43 de milioane de dolari (32,8 milioane de euro) in actiuni Petrom si BRD. Fondul detine 0,25% din Petrom si 0,18% din BRD.

    Julius Baer Global Equity Fund este cel mai mic dintre fondurile Julius Baer active pe Bursa, avand investitii de aproape 500.000 de dolari (380.000 de euro) in actiuni Petrom, BRD, Impact si in titluri SIF.

    Cele trei fonduri Julius Baer detineau impreuna active de peste 26,6 miliarde de dolari (20 de miliarde de euro), avand investitii pe piete de capital dezvoltate si emergente din America, Europa si Asia.

    Sursa: Ziarul Financiar, 16 aprilie 2007.

    mai mult

  • SIF-urile vineaza deja actiunile angajatilor Petrom

    Cotidianul   SNP

    ___
    Caderea din ultima vreme a actiunilor Petrom a atras atentia SIF-urilor, care au inceput deja sa cumpere de pe piata de capital. Insa marea afacere cu actiunile SNP incepe abia in luna august, atunci cind se asteapta ca angajatii Petrom sa intre in posesia celor 8% prevazute in contractul de privatizare a companiei. Cum salariatii Petrom vor cumpara o actiune SNP la pretul de 0,2 lei, e posibil ca ei sa incerce sa o vinda undeva la 0,4-0,45 lei. „SIF Muntenia dispune de o strategie privind cumpararea de actiuni Petrom. Este normal sa fim interesati si dispunem si de bani“, ne anunta Petre Pavel Szel, presedintele SAI Muntenia Invest, cea care administreaza activele societatii SIF Muntenia.

    Presedintele SSIF Broker Cluj, Petru Prunea, spune ca si societatea pe care o conduce este interesata de actiunile Petrom, dar marimea investitiei depinde de pretul din piata. „La un pret de 0,4-0,45 lei pe actiune am putea investi citeva zeci de miliarde de lei vechi“, puncteaza seful SSIF Broker Cluj.

    SNP, trend descrescator

    Potrivit unui raport al firmei de consultanta KTD Invest, „pe termen scurt, actiunile Petrom nu sint interesante pentru achizitionare. Trendul descendent este destul de vizibil atit pe termen scurt, cit si pe termen mediu“. Se pare ca la tendinta de scadere a actiu-nilor SNP a contribuit si anuntul din zilele anterioare, legat de bugetarea pentru 2007 a unui profit net in scadere cu 26% fata de cel obtinut in 2006.

    „E posibil ca actiunile Petrom sa se apropie pe termen mediu de pragul de 0,5 lei“, sustine Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta financiara KTD Invest. In prezent, o actiune Petrom este cotata la Bursa de Valori Bucuresti la pretul de 0,55 lei.

    Ce spune conducerea

    Potrivit estimarilor conducerii executive a Petrom, cistigul inainte de plata dobinzilor si a taxelor (EBIT) ar putea cobori in acest an pina la 1,7 miliarde de lei, de la 2,1 miliarde de lei, cit a fost prognoza in 2006. Anul trecut, compania a afisat un profit operational de 2,7 mi-liarde de lei, care a depasit cu 28% estimarile initiale.

    Pentru anul 2007, Petrom mizeaza pe venituri de 10,6 miliarde de lei, sub nivelul estimat in 2006, de 10,9 miliarde de lei. La finalul anului 2006, Petrom a afisat venituri de 13 miliarde de lei, depasindu-si cu 19% estimarile.

    Un dolar in plus la baril, 4% in plus la profit

    Analistii bancii de investitii Wood Company spun ca bugetul Petrom a fost intocmit la sfirsitul anului 2006 si a luat in calcul posibilitatea reducerii preturilor la petrol. „De atunci, preturile petrolului exportat din Urali au crescut de la 56 de dolari pe baril pina la 65 de dolari pe baril“, apreciaza analistii Wood. Potrivit estimarilor bancii de investitii, o miscare a pretului petrolului cu un dolar influenteaza cu 4% profitul operational consolidat.

    Directorul de comunicare al Petrom declara ca inchiderea Arpechim pentru revizie in luna aprilie si estimarea de reducere a preturilor petrolului sint principalele cauze pentru care Petrom a admis ca, in acest an, ar putea avea profit si cifra de afaceri reduse.

    Sursa: Cotidianul, 16 aprilie 2007.

    mai mult

Pagina

inchide