10.04.2007
-
5.000 de angajari pentru oleoductul Constanta-Trieste
ZF RO - FONDURI MUTUALE OIL
___
Constructia oleoductului Constanta-Trieste ar putea crea 5.000 de noi locuri de munca pe perioada realizarii proiectului, din care 1.000 vor ramane permanente, spun reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului. Companiile de profil Oil Terminal si Conpet, ambele cu capital majoritar de stat, ar putea deveni operatorii acestei conducte, ceea ce va duce la extinderea activitatii lor si implicit la marirea veniturilor realizate, mai spun sursele citate.
Potrivit oficialilor MEC, in a doua jumatate a acestei luni va avea loc o reuniune la Bucuresti pentru discutarea si evaluarea posibilitatilor pentru dezvoltarea proiectului. Deocamdata nu a fost stabilita forma sub care va fi asigurata finantarea proiectului, cel mai posibil scenariu fiind formarea unei companii de proiect care sa suporte costurile constructiei.
'Suntem foarte interesati de realizarea proiectului privind construirea oleoductului Constanta - Trieste. Pentru noi este o oportunitate pe care am fi gata oricand s-o finantam. Ne conecteaza la resursele de titei din zona Marii Negre si bazinul Marii Caspice', spune Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol. Grupul detine deja cea mai importanta rafinarie din Romania, Petromidia, si ar putea obtine alte capacitati de rafinare in Serbia daca va prelua controlul asupra pachetului majoritar din cea mai mare companie petroliera sarbeasca NIS (Nafta Industrija Srbije). Serbia, alaturi de Croatia, Slovacia, Italia si Romania, au semnat saptamana trecuta declaratia ministeriala pentru acest proiect.
In prezent exista trei variante pentru realizarea acestui oleoduct evidentiate prin intermediul studiului de fezabilitate realizat de catre Hill International, companie americana specializata in consultanta pentru proiecte in domeniul constructiilor. Banii pe care Romania poate sa-i castige depind de varianta de lucru aleasa. Sumele variaza intre 1,8 si 3,5 mld. euro tinand cont de o capacitate de transport cuprinsa intre 40 si 90 de milioane de tone de titei pe an. Aceste beneficii cumulate sunt calculate pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani
Conducta petroliera paneuropeana (PEOP), intre Constanta si Trieste, urmeaza sa intre in exploatare in 2012, relateaza Reuters. Cu o lungime de 1.400 de kilometri si un cost estimat la 2-3,5 miliarde euro, conducta va aproviziona rafinarii din nordul Italiei si Europa Centrala cu petrol provenit din zona Marii Caspice. Jumatate din conducta se va afla pe teritoriul Romaniei.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 aprilie 2007.' -
Tender majoreaza capitalul Prospectiuni si transfera societatea la BVB
ZF RO - FONDURI MUTUALE PRSN
___
Actionarii Prospectiuni SA vor discuta majorarea capitalului social al companiei cu aproape 50 mil. lei (15 mil. euro), din rezervele constituite de companie, si vor face demersuri pentru transferul actiunilor de pe piata RASDAQ pe platforma Bursei de Valori Bucuresti (BVB). 'Societatea are rezultate foarte bune anul trecut, iar previziunile pentru acest an indica o crestere substantiala a activitatii si profitabilitatii. Vom capitaliza societatea cu rezervele din profiturile nedistribuite de anii trecuti si vom face demersuri pentru listarea la Bursa de Valori Bucuresti', a declarat Ovidiu Tender, presedintele Tender SA, actionarul majoritar al Prospectiuni. Potrivit lui Tender, in urma majorarii, fiecare actionar existent va primi zece actiuni gratuite pentru o actiune detinuta.
Prospectiuni a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 213 mil. lei (85 mil. euro) si a obtinut un profit net de aproape 40 mil. lei (12 mil. euro). Compania executa lucrari geologice si geofizice pentru descoperirea, extinderea si detalierea zacamintelor de hidrocarburi, iar printre clienti figureaza Petrom si Romgaz, Amoco. Prospectiuni SA este listata pe piata RASDAQ, fiind controlata in proportie de 85% de Tender SA, iar SIF Muntenia detine 12%.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 aprilie 2007.' -
Vrancart investeste in acest an 32 mil. lei in dezvoltare
Curierul National VNC
___
Producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud a alocat 31,6 milioane de lei pentru investitii in acest an si estimeaza obtinerea unor venituri de 84 de milioane de lei, in urcare cu 24%, anunta un comunicat al companiei, preluat de Mediafax.
Totodata, compania estimeaza pentru acest an un profit brut de 6,5 milioane de lei, in crestere cu 5%. Actionarii companiei au aprobat majorarea capitalului social cu 5,74 milioane de lei, la 63,2 milioane de lei. Operatiunea se va realiza prin repartizarea a 4,9 milioane de lei din profitul net obtinut in 2006 si 800.000 de lei din alte rezerve.
Compania are o cota de circa 23-25% din piata de hartie igienica, conform estimarilor proprii.
Concurentii pe acest segement sunt Comceh Calarasi, Petrocart Piatra-Neamt, Cahiro Scaieni si Letea Bacau. Compania activeaza si pe piata cartonului ondulat, unde detine o cota de 12%, potrivit propriilor estimari. Principalii concurenti pe acest segment sunt Dunapack Rambox Sfantu Gheorghe, Romcarton Bucuresti, Celrom Turnu Severin, Eco Pack Ghimbav si Rondo Carton Cluj-Napoca.
Actionarul majoritar al societatii este SIF Banat-Crisana, care controleaza 74,7% din titluri.
Sursa: Curierul National, 10 aprilie 2007. -
Companiile farmaceutice listate au evoluat mai bine decat media nationala
___
Acest sector, alaturi de cel al industriei chimice si serviciilor financiare, figureaza printre domeniile cu perspective bune
O mare parte din companiile listate la Bursa de Valori au inregistrat, pe parcursul anului trecut, performante mai bune decat nivelul mediu al sectorului de activitate respectiv. Iar cele mai bune evolutii se regasesc in domeniul financiar, industria chimica, dar si in cea farmaceutica.
La toate sectoarele economice ce isi gasesc corespondent in structura companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) apar emitenti care au reusit sa inregistreze, in 2006 comparativ cu anul anterior, evolutii foarte bune ale indicatorilor financiari. Dar in anumite sectoare, cresterile sunt mult peste nivelul mediu national. Spre exemplu, cele trei companii din sectorul farmaceutic listate la BVB – Antibiotice Iasi (ATB), Biofarm Bucuresti (BIO) si Sicomed Bucuresti (SCD) – au reusit sa isi majoreze cifra de afaceri peste nivelul mediu inregistrat la nivelul tuturor companiilor din acest sector. Astfel, Institutul National de Statistica raporteaza o majorare a cifrei de afaceri in domeniul vanzarilor de produse farmaceutice cu 13,7% in 2006 fata de 2005, dar ritmul de crestere al afacerilor celor trei companii listate a variat intre 14,6% (BIO) si 28% (SCD).
Sectorul financiar a evoluat peste media sistemului bancar
Totodata, un alt sector de activitate in care companiile listate au avut o evolutie mai buna decat media nationala tine de industria chimica. In timp ce datele INS arata un ritm anual de crestere de 14% a cifrei de afaceri pentru producatorii de substante chimice, Oltchim Ramnicu Valcea, Policolor Bucuresti sau Sinteza Oradea au obtinut o majorare a acestui indicator financiar de peste 20%. Pe de alta parte, cifra de afaceri a Carbochim Cluj-Napoca si Prodplast Bucuresti a inregistrat un ritm de crestere de 5,25%, respectiv 8,30%.
Anul 2006 a fost o perioada foarte buna pentru toate bancile, mai ales pentru cele listate la Bursa de Valori Bucuresti. Activele celor trei institutii de credit au sporit, anul trecut comparativ cu 2005, peste media sistemului bancar. Iar in cazul a doua dintre cele trei banci, profitul net s-a majorat, de asemenea, peste media intregului sistem. BRD – Groupe Societe Generale a obtinut, la finalul anului trecut, un profit net de circa 656 milioane de lei, in crestere cu 19% fata de nivelul inregistrat in 2005. Iar ritmul de crestere este aproape dublu fata de majorarea de 10,6% a profitului net obtinut la nivelul intregului sistem bancar.
Evolutii mixte in sectorul producatorilor de materiale
Principalul motor de crestere a activitatii bancare, atat in cazul BRD, cat si a celorlalte doua institutii listate – Banca Transilvania si Carpatica – a fost reprezentat de credite si mai putin de veniturile obtinute din comisioane. Spre exemplu, in cazul BRD, soldul creditor s-a ridicat la 18,7 miliarde de lei, in crestere cu 68% fata de anul 2005. Totodata, volumul imprumuturilor in cazul Bancii Transilvania a totalizat circa 4,89 miliarde de lei, in crestere cu 65% fata de anul precedent. Iar Banca Comerciala Carpatica a inregistrat un sold al creditelor de 825 milioane de lei, ritmul de crestere fiind de aproape 49%. Astfel, toate cele trei banci cotate la BVB si-au consolidat pozitia pe piata creditelor. Datele publicate de Banca Nationala arata faptul ca, la nivelul intregului sistem bancar, soldul total al creditelor au sporit cu 48%, nivel inferior celui inregistrat de cele trei institutii.
Nu in ultimul rand, unele companii din domeniul materiilor prime si materiale au reusit sa depaseasca performantele obtinute la nivel national. Spre exemplu, in cazul Alro Slatina si Silcotub Zalau, cifra de afaceri s-a majorat cu circa 36%, respectiv aproximativ 22%, in 2006 fata de anul anterior. Pentru aceeasi perioada, Institutul National de Statistica a raportat un ritm de crestere pentru producatorii de constructii metarile de circa 16%. In schimb, in cazul MJ Maillis Romania, ritmul de majorare a cifrei de afaceri a fost de circa 14%, iar pentru Mechel Targoviste de numai sase procente.
Sursa: Adevarul, 10 aprilie 2007.
06.04.2007
-
Oil Terminal asteapta profituri cu 19% mai mari in 2007
ZF RO - FONDURI MUTUALE OIL
___
Operatorul portuar Oil Terminal (OIL) si-a bugetat pentru acest an un profit brut in crestere cu circa 19% fata de cel obtinut in 2006, pana la 2,73 milioane de lei (0,81 milioane de euro), potrivit proiectului bugetat de venituri si cheltuieli disponibil pe site-ul propriu.
Compania anticipeaza pentru acest an ca va inregistra venituri de 132,8 milioane de lei (aproape 40 milioane de euro), cu 14% mai mari decat cele de anul trecut, care s-au ridicat la 122 milioane de lei (34,7 milioane de euro).
Conducerea companiei spune ca indicatorii in crestere se bazeaza in principal pe diversificarea produselor.
'Se observa o cerere in crestere pentru biodiesel, ingrasamant lichid pentru export, ulei vegetal pentru producerea biodieselului, precum si a importului de motorina, unde am incheiat deja un contract lunar pentru 35.000 metri cubi de motorina', spune Mihai Lupu, directorul general al Oil Terminal.
Compania a mai incheiat recent patru contracte de prestari servicii aferente transportului international de produse petroliere in calitate de furnizor pentru rafinariile Rompetrol Rafinare Constanta (Petromidia) si Lukoil Petrotel Ploiesti, contracte a caror valoare se ridica la 49,7 milioane de lei (14,7 milioane de euro).
De altfel, cele doua rafinarii se numara printre cei mai importanti clienti ai companiei, acestea ocupand anul trecut o pondere de 22%, respectiv 21% din afacerile operatorului portuar. Petrom a contribuit in 2006 cu 31% la afacerile Oil Terminal.
Compania si-a programat pentru acest an investitii de 17,4 milioane de lei (circa 5,2 milioane de euro), nivel apropiat de cel de anul trecut.
Acestea vor fi acoperite in totalitate din surse proprii si vor viza in principal proiectele de modernizare incepute anul trecut sau planificate pentru 2007.
Compania a realizat anul trecut investitii importante in reabilitarea traseelor de conducte si etansarea rezervoarelor.
Afacerile Oil Terminal s-au ridicat anul trecut la 121,5 milioane de lei (34,5 milioane de euro), nivel usor in scadere fata de anul precedent. Profitul net al companiei s-a redus in schimb cu 63%, pana la 2,22 milioane de lei (0,63 milioane de euro), scadere cauzata de inchiderea rafinariei Rafo Onesti, cu o pondere de 8% in afacerile companiei.
Oil Terminal este singurul terminal petrolier din portul Constanta care opereaza rezervoarele, conductele de transport al titeiului si al produselor petroliere, statiile de pompare si alte instalatii aferente livrarilor de produse petroliere prin porturile de la Marea Neagra.
Compania a propus actionarilor acordarea unui dividend brut de 0,123 lei/actiune, de peste patru ori mai mic comparativ cu cel distribuit din profitil pe 2005.
Compania este controlata de stat prin intermediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care a preluat la inceputul anului pachetul de 59,62% din actiuni de la Ministerul Economiei si Comertului. Fondul Proprietatea detine un pachet de 10% din companie.
Actiunile Oil Terminal sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, acestea castigand circa 20% in ultimele doua sedinte si inchizand ieri la pretul de 0,34 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 aprilie 2007.' -
BRD vrea sa investeasca 65 - 70 milioane euro in acest an
___
BRD - Groupe Societe Generale, a doua banca de pe piata romaneasca dupa active, ar putea investi in acest an 65 - 70 de milioane de euro, peste estimarile initiale ale conducerii, potrivit bugerului de venituri si cheltuieli care va fi dezbatut de actionari pe 18 aprilie
In februarie, presedintele institutiei, Patrick Gelin, declarase ca BRD - Groupe Societe Generale va investi intre 35 si 40 de milioane de euro in acest an in reteaua de unitati, bancomate, sistemul informatic si carduri.
In 2006, banca a investit 67 milioane euro, de peste doua ori mai mult decat in 2005, cand investitiile bancii au insumat 29 milioane euro. 'Pe segmentul de retail ne vom axa in continuare pe extinderea retelei de agentii, dezvoltarea parcului de ATM-uri si POS-uri si oferte de produse adecvate diferitelor segmente de clientela, pentru atragerea intr-un ritm accelerat de noi clienti si fidelizarea celor existenti', se mentioneaza potrivit NewsIn, in proiectul de buget. in ceea ce priveste clientela comerciala, prioritatea BRD va fi continuarea sustinerii dezvoltarii firmelor mici si mijlocii (IMM) si mentinerea pozitiei de 'banca de referinta pentru marii clienti corporativi, romani si multinationali'.
Portofoliul de credite va inregistra o crestere semnificativa ceea ce va asigura cresterea venitului net bancar, in conditiile in care marjele de intermediere (a sunt in continua scadere. Totodata evolutia Venitului Net Bancar (b), estimata la +25 - +30%, va fi influentata semnificativ si de volumul comisioanelor a caror pondere este prevazuta sa creasca, urmare a diversificarii gamei de produse si servicii.
Bugetul bancii pentru 2007 prevede cresterea depozitelor atrase cu 25% (de la 19,7 miliarde lei in 2006), a portofoliului de credite cu 35% (de la 18,7 miliarde lei anul trecut) si a profitului net cu peste 15% (de la 687,6 milioane lei in 2006). Venitul net bancar este estimat sa creasca cu 26% in acest an fata de anul precedent pana la 1,77 miliarde lei, in ti mp ce cheltuielile generale vor avansa cu 32% pana la 860,5 milioane lei, ca urmare a dezvoltarii retelei de agentii, se mentioneaza in buget.
Randamentul capitalurilor proprii (ROE), care a fost de 36% in 2006, este estimat sa se imbunatateasca pana la aproximativ 30% in acest an, iar coeficientul de exploatare (venit net bancar/cheltuieli generale) va creste la 49%, de la 46% anul trecut, potrivit bugetului propus spre dezbatere actionarilor.
Sursa: Wall-Street.ro, 6 aprilie 2007.' -
Fitch va monitoriza performantele noului cabinet
Curentul
___
Formarea unui nou guvern nu reprezinta un motiv pentru scaderea ratingului 'BBB', cu perspectiva stabila, acordat Romaniei pentru datoriile pe termen lung in valuta, dar exista riscul intreruperii procesului de reforma, potrivit analistilor agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings.
Statutul minoritar al noului guvern si dependenta fata de sprijinul din exterior majoreaza riscul de blocare a reformelor structurale si institutionale necesare, precum si riscul de crestere a cheltuielilor bugetare, sub influenta politica, se arata intr-un comunicat al Fitch.
Agentia va evalua impactul noului cabinet asupra calificativelor Romaniei pe baza actiunilor guvernamentale, in special in domeniul reformelor institutionale si al aspectelor care indica supraincalzirea economiei, inclusiv a deficitului de cont curent, care a atins 10,3% din PIB in 2006.
Sursa: Curentul, 6 aprilie 2007.
' -
ALRO va prelua 40% din importurile de gaze ale Romaniei
Adevarul ALR
___
Prin acordul cu Gazprom, Conef, firma controlata de ALRO, devine singura companie romaneasca care importa gaze direct de la rusi
Gazprom va furniza firmei romanesti Conef, controlata de Marco Grup - patronul rus al industriei de aluminiu din Romania – doua miliarde metri cubi de gaze pe an, in perioada 2010-2030
Dupa ce au pus mana, pana in 2013, pe o mare parte din productia Hidroelectrica, rusii de la ALRO vor controla aproape jumatate din importurile romanesti de gaze. Compania rusa Gazprom a anuntat ca a semnat cu firma Conef Energy SRL un contract prin care ii va livra anual aproape 40% din importurile Romaniei.
Conef Energy va cumpara de la producatorul rus Gazprom o cantitate de pana la doua miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, in baza unui contract semnat acum doua zile, valabil in perioada 2010-2030. Compania, care importa deja gaze naturale din Rusia, tot prin Gazprom, va putea cumpara astfel o cantitate totala de 42 miliarde de metri cubi, se arata intr-un comunicat al Gazprom, citat de Mediafax.
Astfel, a fost parafat acordul pe care Conef il incheiase cu Gazprom inca din primavara anului trecut. Parteneriatul a fost anuntat de vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, atunci cand a sosit la Bucuresti, in mai 2006. In cadrul intalnirii cu ministrul de atunci al economiei, Codrut Seres, Medvedev a declarat ca va livra firmei Conef, 'partenerul nostru din Romania', o cantitate de 50 miliarde de metri cubi, pentru urmatorii 25 de ani. Tot atunci, oficialul Gazprom a spus ca ar putea infiinta cu Romgaz, producatorul roman de gaze naturale, cel mai mare depozit de inmagazinare subterana a gazelor, in judetul Neamt. Medvedev a mai afirmat un lucru care a starnit rumoare, si anume ca doreste implicarea Gazprom in realizarea conductei Nabucco, proiect care urmareste tocmai reducerea dependentei Europei de importurile rusesti. Cooperarea intre Conef si Gazexport, divizia de comert exterior a gigantului rus, a inceput in anul 2002. Romania consuma 17-18 miliarde de metri cubi de gaze anual, din care peste cinci miliarde de metri cubi sunt importate din Rusia, restul fiind productie interna. Gigantul rus mentioneaza ca Romania importa gaze din Rusia din 1979, volumul total al livrarilor pana la inceputul lunii aprilie a acestui an fiind de 110 miliarde de metri cubi.
Administrator comun ALRO -Conef Gaz
Conef Energy a fost inregistrata la Registrul Comertului exact cu o luna in urma, adica pe data de 5 martie 2007, avand un capital social subscris si varsat de 1,12 milioane lei. Potrivit datelor Registrului Comertului, firma este o subsidiara a Conef SA, care controleaza o participatie de 99,9992% din capitalul sau social, restul, de 0,0008%, fiind detinut de Constantin Ciobanu, cetatean din Republica Moldova, numit si administrator al firmei. La randul sau, Conef este controlata, cu 99,97%, de compania ALRO SA, producatorul de aluminiu. Firma rusa Marco Investment and Industries detine 84,18% din producatorul de aluminiu Alro SA, care a fuzionat recent cu Alprom Slatina (produse din aluminiu) si care controleaza Alum Tulcea (alumina).
Potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), firma Conef Energy nu detine inca licenta de furnizare a gazelor naturale. Pe lista furnizorilor de gaze licentiati apare insa firma Conef Gaz. Si aceasta companie a fost inregistrata recent la Registrul Comertului, pe data de 3 noiembrie 2006. Actionarul majoritar al companiei este... firma Conef Energy, cu 70% din actiuni. Peste numai 10 zile de la infiintare, adica pe 13 noiembrie, firma obtine de la ANRGN licenta de furnizare a gazelor naturale. Purtatorul de cuvant al institutiei, Gabriel Sarbu, ne-a declarat ca nu e nimic in neregula cu asta.
Fost secretar de stat, administrator la Conef
Din datele Registrului Comertului reiese ca presedintele Consiliului de Administratie al Conef Gaz este nimeni altul decat Marian Nastase, adica presedintele Consiliului de Administratie al ALRO Slatina. Ceilalti doi administratori sunt Lucia Gurduza, nascuta in Republica Moldova, si Dan-Victor Alesandru.
Acesta a fost, timp ce sapte luni, in 2005, secretar de stat de politici energetice in Ministerul Economiei si Comertului si a fost demis de premierul Calin Popescu Tariceanu fara explicatii oficiale. Fostul secretar de stat a fost implicat in dosarul de tradare si spionaj, in care este cercetat inclusiv Codrut Seres, numele lui aparand legat de cel al bulgarului Stamen Stanchev, privind ordonanta pentru vanzarea a 8% din actiunile Petrom catre salariati.
Interventii prezidentiale pentru ALRO
Prin contractul semnat direct cu Gazprom, rusii de la ALRO va controla, practic, aproape jumatate din importurile romanesti de gaze naturale. De numele ALRO se leaga foarte strans cel al fostului consilier pe probleme economice al presedintelui Traian Basescu. Theodor Stolojan, care detine chiar actiuni la ALRO (prin Alprom), a facut in numeroase randuri lobby pentru companie, pentru ca aceasta sa cumpere energie ieftina direct de la Hidroelectrica.Si presedintele Traian Basescu a intervenit direct pentru producatorul de aluminiu, trimitandu-i un „biletel' ministrului Codrut Seres, in care il ruga sa analizeze o scrisoare primita de la companie. Desi avea deja contractata aproape a sasea parte din productia Hidroelectrica pana in 2013, la un pret de aproape cinci ori sub media pietei, ALRO cerea in acea scrisoare sa primeasca toata energia Reactorului 2 de la Cernavoda, care va porni in acest an.
Sursa: Adevarul, 6 aprilie 2007.
'
05.04.2007
-
Tarife mai mari, dar si costuri mai mari la Transelectrica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Compania de transport al energiei electrice Transelectrica a anuntat o crestere a tarifului pentru serviciul de sistem cu 10%, in urma deciziei Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Serviciul de sistem reprezinta conducerea prin dispecer a Sistemului Electroenergetic National, de catre Transelectrica.
Influenta asupra profitului companiei va fi diminuata pentru ca majorarea tarifului are ca scop crearea unei 'piete de capacitati', care va duce la costuri suplimentare, sunt de parere reprezentantii Transelectrica.
'Majorarea nu are ca scop cresterea profitului, ci cresterea sigurantei. Tariful de sistem a fost majorat avandu-se in vedere introducerea unui mecanism suplimentar de siguranta, si anume, piata de capacitati.
Aceasta va permite ajustarea productiei de energie atunci cand se inregistreaza o crestere a consumului, si nu ajustarea consumului la productie. Probabil ca va exista si o influenta asupra profitului, dar va exista si cresterea costurilor, comparabil cu cea a veniturilor', a spus pentru ZF Razvan Purdila, directorul directiei piete de capital din cadrul Transelectrica.
O crestere cu 10% a tarifelor ar duce la o majorare a veniturilor totale cu 3,5%, in conditiile in care ponderea veniturilor din servicii de sistem in cele totale este de 30%.
'Categoric cresterea tarifelor va fi un element pozitiv in 2007 in ceea ce priveste profitabilitatea emitentului si veniturile incasate, un exemplu in acest sens fiind anul 2006, cand am avut o crestere de 72,53% a profitului operational, peste asteptarile din BVC, una dintre principalele cauze fiind cresterea tarifelor', spune Andreea Ciobanu, responsabilul departamentului de analiza Intercapital Invest.
Transelectrica a mai anuntat ieri ca este in cautarea unei finantari private pentru 25% din costurile studiului de fezabilitate pentru proiectul de constructie a cablului submarin de transport de energie electrica intre Romania si Turcia.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 aprilie 2007.' -
Romania ar putea ajunge media europeana a PIB/locuitor in 20-30 de ani
Gandul
___
In urma cu o saptamana, premierul Tariceanu spunea ca ambitia personala este sa transforme Romania in a 7-a putere economica din Europa. Nu a mentionat in al catelea mandat de premier
Romania ar putea egala media europeana a Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor in 20-30 de ani, in cazul in care inregistreaza o crestere economica medie anuala de 6-7%, iar avansul Uniunii Europene nu depaseste 2-3%, potrivit unui studiu al Centrului Roman de Politici Economice (CEROPE). Reducerea decalajelor Romaniei fata de UE, dar si a discrepantelor regionale depinde, in primul rand, de accelerarea vitezei avansului economic, insotit de o echilibrare a factorilor de crestere, inclusiv in profil teritorial, in primul rand prin majorarea contributiei formarii brute de capital, sustinuta de economisirea interna si transferurile UE, se arata in studiul CEROPE, realizat pentru Comisia Nationala de Prognoza (CNP). Anul trecut, avansul economic al Romaniei a fost de 7,7%, pentru acest an CNP anticipand o crestere de 6,5%. In urmatorii ani, ritmul de crestere va incetini, urmand sa se situeze la 6,3% anul viitor, 5,9% in 2009, 5,8% in 2010 si 2011 si 5,7% in 2012 si 2013, potrivit prognozei pe termen mediu a CNP. Potrivit studiului CEROPE, Romania a ocupat, in 2005, locul 45 din 50 de state selectate in functie de PIB/locuitor, calculat la paritatea puterii de cumparare, cu 8.166 dolari. Dupa Romania s-au situat Brazilia, Turcia, Ucraina, China si Republica Moldova. Cu un loc inaintea Romaniei s-a situat Bulgaria, cu 8.361 dolari/locuitor. Primele pozitii ale clasamentului au fost ocupate de Luxemburg (65.994 dolari/locuitor), Irlanda (40.088 dolari/locuitor) si Statele Unite ale Americii (39.319 dolari/locuitor).
Sursa: Gandul, 5 aprilie 2007.
Pagina