Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

01.03.2007

  • SIF Oltenia a cumparat active la ARO Campulung

    Prime Transaction   

    ___
    AMROM AUTOMOTIVE SA, societatea la care SIF Oltenia detine 50% din capitalul social, a achizitionat recent active in valoare de un milion de euro de la ARO Campulung.

    Potrivit lui Gheorghe Banu, directorul lichidatorului Info Consult SPRL, societatea castigatoare a avut un concurent local la licitatie. 'AMROM AUTOMOTIVE a achizitionat pentru suma de 1,08 milioane de euro activele detinute de ARO la Centrul de Studii pentru Automobile Romanesti (CESAR). Castigatorii au concurat cu compania pitesteana Building Astrom', a afirmat Banu.

    Activele detinute de ARO la CESAR constau intr-un teren de 12.660 de metri patrati si constructii cu o suprafata de peste 3.500 de metri patrati.

    Pe 30 martie, lichidatorul organizeaza a doua oara licitatia pentru vanzarea activelor functionale ale fabricii, pretul de pornire fiind de 60,86 milioane de lei (circa 17 milioane de euro). Activele constau in terenuri cu constructii cu o suprafata de 46,2 hectare, o platforma betonata de circa un hectar, racordul la linia CFR, rezervoare si captari de apa, precum si instalatii tehnologice, echipamente si licentele de fabricatie pentru marcile ARO. Gheorghe Banu a precizat ieri ca pana in prezent nimeni nu a cumparat caietul de sarcini pentru licitatie. SIF Oltenia si-a manifestat in mai multe randuri interesul pentru a achizitiona activele de la ARO Campulung. Alti parteneri in cadrul proiectului AMROM AUTOMOTIVE sunt SIF Moldova - 25%, Asociatia 'Salvati Muscelul' - 1%, Sindicatul Liber ARO Campulung - 1%, la care se adauga sase persoane fizice care detin impreuna 23% din capitalul social.

    Sursa: Gazeta de Sud, 1 martie 2007.'

    mai mult

  • Petrom si Rompetrol vor sa-si livreze reciproc produse

    Gandul   RRC  SNP

    ___
    Petrom si Rompetrol intentioneaza sa incheie un contract privind livrarea reciproca de produse, in baza caruia fiecare dintre cele doua firme se va aproviziona cu carburanti de la rafinaria celeilalte companii si va vinde produsele in statiile proprii din zonele apropiate unitatii de procesare. 'Mecanismul de schimb vizeaza reducerea riscurilor si a costurilor asociate transportului carburantilor de la poarta rafinariei proprii la statiile de distributie mai indepartate si promptitudinea in aprovizionare', se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei. Autoritatea de reglementare in domeniul concurentei analizeaza proiectul de contract reciproc dintre Petrom si Rompetrol Rafinare SA Constanta.

    Sursa: Gandul, 1 martie 2007.'

    mai mult

  • Vanzarea Avioane Craiova, amanata

    Evenimentul Zilei   AVIO

    ___
    Producatorul de avioane din Craiova va mai ramane ceva vreme in portofoliul statului. Desi ieri s-a implinit termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea fabricii, niciuna dintre cele trei companii care a cumparat caietul de sarcini - SAAB din Suedia, Ramses Romania si AGI Group din Marea Britanie - nu a depus ulterior la AVAS un dosar de oferta.

    Totusi, principalul ofertant, SAAB, producatorul avioanelor Gripen, nu a renuntat definitiv la intentia de a prelua Avioane Craiova. „Ne pastram interesul in continuare, dar nu am avut timp sa depunem o oferta competitiva”, ne-a declarat vicepresedintele SAAB International, Torbj?rn Edberg. Acesta a precizat ca reprezentantii SAAB au trimis ieri o scrisoare catre AVAS in care solicita amanarea termenului de depunere a ofertei cu cateva saptamani.

    Potrivit AVAS, guvernul nu va renunta la privatizarea Avioane Craiova si va mentine conditiile din caietul de sarcini. Compania care va prelua fabrica de avioane de la Craiova trebuie sa prezinte un plan de afaceri pe o perioada de cel putin cinci ani si sa isi asume un program de investitii pentru modernizare si dezvoltare de minimum 5,01 milioane euro. 1,67 milioane euro urmeaza sa fie investiti in primul an de la preluarea actiunilor.

    Suedezii vor sa continue investitiile in Romania

    Dupa parteneriatul semnat in 2006 cu Romaero, compania SAAB vrea sa investeasca si mai mult in Romania, fie prin colaborarea pe care o are cu operatorul aerian Carpatair, fie prin preluarea unor obiective scoase la privatizare. „Suntem cel mai mare producator de avioane si echipamente de aparare civila din nordul Europei si incercam sa purtam discutii cu ministrul economiei”, a mai spus oficial SAAB.

    In prezent, SAAB colaboreaza cu Romaero pentru livrarea de subansamble destinate avionului Airbus A 380. Mai mult, Carpatair a devenit in 2006 cel mai mare operator de aeronave SAAB 2000 din lume, cu o flota alcatuita din 14 aeronave SAAB. Tot anul trecut, Carpatair a semnat cu SAAB Aerotech un acord pe termen de cinci ani pentru furnizarea de piese de schimb pentru aeronavele SAAB 340 si SAAB 2000.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 1 martie 2007.

    mai mult

  • BCR a facut profit de 214 milioane de euro

    Evenimentul Zilei   

    ___
    Grupul BCR a obtinut anul trecut un profit de 214,5 milioane de euro, cu 20,4% mai mult decat in anul precedent.

    Rezultatele financiare ale BCR pe anul trecut au fost publicate ieri, odata cu cele ale grupului austriac Erste Bank. Din profitul grupului au fost scazute cheltuielile cu restructurarea si cu evaluarea grupului. In lipsa acestora, profitul bancii ar fi fost de 254 milioane de euro.

    'Profitul net pe care l-a inregistrat banca, inainte de cheltuielile pentru procesul de restructurare, a crescut cu aproape 38%, ajungand la 254 milioane euro', a declarat presedintele executiv al Erste Bank, Andreas Treichl. Rezultatele au fost calculate conform standardelor internationale de contabilitate.

    Rezultatele BCR au fost luate in calcul in stabilirea celor inregistrate de Erste Bank incepand cu 12 octombrie 2006, data la care grupul austriac a devenit proprietarul pachetului majoritar de actiuni al bancii autohtone.

    Erste Bank a raportat pentru 2006 un profit net record de 932 milioane euro, cu 30,1% mai mult fata de 2005, si active de 182 de miliarde euro, in crestere cu 19%.

    Daca nu ar fi luata in calcul si contributia bancii autohtone la rezultatul obtinut de Erste Bank, profitul net al bancii austriece ar fi de aproape 905 milioane de euro. In acest an, grupul austriac si-a propus sa-si majoreze profitul cu 25%. Tintele pentru 2008 si 2009 stabilesc o crestere a profitului cu cel putin 20%.

    Veniturile BCR

    Anul trecut, BCR si-a marit veniturile obtinute din dobanzi cu circa 20%, acestea ajungand la aproximativ 480 de milioane de euro.

    Veniturile din comisioane au crescut cu numai 6a, reprezentand 161 milioane de euro. La BCR au crescut insa si provizioanele de risc cu 54,1%, acestea ajungand la 45 de milioane de euro.

    Valoarea creditelor si a altor finantari acordate clientilor a crescut cu peste 56%, ajungand la 7,75 miliarde de euro. Concomitent, sumele datorate clientilor s-au majorat cu aproximativ 26%, pana la 7,3 miliarde de euro.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 1 martie 2007.'

    mai mult

28.02.2007

  • Mittal Steel Roman surprinde piata cu o pierdere de 11,4 milioane de euro in ultimul trimestru

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Producatorul de tevi Mittal Steel Roman (fostul Petrotub), aflat in portofoliul grupului international Arcelor Mittal - cel mai mare producator de otel la nivel mondial, a raportat pentru anul trecut un profit net de 4,59 milioane de lei (1,3 milioane de euro), de peste sase ori mai redus fata de profitul inregistrat in 2005, potrivit datelor financiare preliminare transmise de companie.

    Datele prezentate de Mittal Steel Roman au surprins piata, in conditiile in care societatea avea dupa primele noua luni ale anului trecut un profit net de 40,22 milioane de lei (11,36 milioane de euro), ceea ce ar insemna ca in ultimul trimestru din 2006 compania a inregistrat o pierdere de 35,6 milioane de lei (10,2 milioane de euro).

    Reprezentantii Mittal Steel Roman nu au oferit comentarii pana la inchiderea editiei.

    Compania trecuse pe profit de-abia in 2005, pe fondul cresterii activitatii din industria de constructii si al majorarii preturilor petrolului si gazelor naturale, dupa trei ani consecutivi de pierderi. Producatorul de tevi fusese preluat in 2003 de catre grupul siderurgic Mittal, care mai detine in Romania combinatele siderurgice de la Galati, Hunedoara si Iasi.

    Mittal Steel Roman a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 921,9 milioane de lei (261,9 milioane de euro), in crestere cu 18,9% fata de afacerile din 2005.

    Potrivit datelor prezentate la Bursa, societatea a avut in 2006 venituri totale de 982, 69 milioane de lei (279,2 milioane de euro), mai mari cu 14,9% fata de cele din anul precedent. In acelasi timp, cheltuielile totale ale companiei au crescut cu aproape 18% pana la 975,9 milioane de lei (277,2 milioane de euro).

    La finalul anului trecut, Mittal Steel Roman avea datorii totale de 471,15 milioane de lei (133,8 milioane de euro) si creante de 138,6 milioane de lei (39,4 milioane de euro).

    Arcelor Mittal controleaza peste 70% din actiunile Petrotub, cel mai important actionar minoritar al companiei fiind SIF Moldova.

    SIF a vandut in ultima parte a anului trecut un pachet de 3,5% din actiunile Petrotub, in prezent mai detinand o participatie de 14,08%, conform celor mai recente raportari.

    Actiunile Mittal Steel Roman sunt listate pe piata RASDAQ, titlurile inregistrand cresteri puternice anul trecut tocmai pe fondul rezultatelor in crestere pe care le raporta compania.

    Ultima tranzactie de ieri cu aceste titluri s-a derulat la un pret de 26,8 lei/actiune, in scadere cu peste 3% fata de sedinta precedenta.

    Sursa: Ziarul Financiar, 28 februarie 2007.

    mai mult

  • EFG Eurobank: Cresterea pietei bancare romanesti va fi sever limitata de lipsa de bani

    Wall-Street.ro   

    ___
    Cresterea viitoare a sectorului bancar romanesc ar putea fi sever limitata de lipsa lichiditatilor, desi piata bancara are un potential mare, deoarece ritmul creditarii este superior plasamentelor de bani in depozitele bancilor, arata o analiza a EFG Eurobank.

    'Este de asteptat o crestere a creditarii ca efect al recentei reduceri a ratei dobanzii cheie a bancii centrale cu 75 puncte de baza', estimeaza analistii de la EFG Eurobank in raportul trimestrial 'New Europe'.

    'Cresterea sectorului bancar a continuat in a doua jumatate a anului 2006, iar ativele bancilor au urcat cu 34,7% la finalul anului, comparativ cu 2005, noteaza analistii citati de NewsIn.

    Creditarea sectorului privat a crescut cu 53,7% in acelasi interval. Ca rezultat, 'activele sectorului bancar si totalul creditarii reprezinta 47,8% si respectiv, 26,4% din produsul intern brut (PIB)'.

    Raportul EFG Eurobank, care este actionarul majoritar al Bancpost, avertizeaza ca lipsa lichiditatilor ar putea frana avantul creditarii, deoarece in ultima vreme ritmul de crestere al creditarii a fost superior celui al banilor economisiti in depozite bancare. 'Cresterea creditelor a depasit cresterea depozitelor de mai multe trimestre consecutive si, ca efect, rata imprumuturilor in raport cu depozitele a crescut cu 19% intr-un an, de la 81% in decembrie 2005 la 97% in decembrie 2006', spun analistii bancii. Ei avertizeaza ca in aceste conditii rezista doar bancile care au un acces usor la piata interbancara, cele care au programe de obligatiuni pe termen mediu si cele care pot folosi instrumente financiare moderne de tipul securitizarii creditelor de afaceri sau a celor ipotecare.

    'Data fiind dimensiunea redusa a pietei interbancare romanesti, care este in mod curent capabila sa finanteze doar 6,5% din activitatea de creditare a bancilor si ratingul jos al bancilor romanesti aceste finantari nu vor fi usor accesibile bancilor romanesti' spun analistii de la EFG Eurobank. Deci bancile fie vor apela la grupurile financiare mama din strainatate pentru lichiditati, fie vor trebui sa-si limiteze expansiunea pentru a acomoda rata de crestere a depozitelor proprii, avertizeaza analistii de la EFG Eurobank.

    Sursa: Wall-Street.ro, 28 februarie 2007.'

    mai mult

  • Laptele ecologic, singura sansa a producatorilor romani de a patrunde pe piata europeana

    Gardianul   

    ___
    Producatorii de lapte din Romania cer Ministerului Agriculturii sa se implice mai mult in promovarea laptelui si a produselor agricole ecologice in Europa. „Romania merita sa-si construiasca un brand national prin produsele ecologice. Pentru asta trebuie, insa, un stimulent de la stat, deoarece preturile sunt cu 150-200% mai mari decat in UE”, a declarat presedintele grupului La Dorna, Jean Valvis. ”Ministerul Agriculturii trebuie sa urgenteze implementarea programelor de finantare din fondurile structurale, deoarece este foarte posibil sa pierdem banii de la UE pentru anul 2007. De asemenea, Guvernul trebuie sa sustina campanii de educare e fermierilor romani, carora sa li se furnizeze toate detaliile si beneficiile produselor traditionale. Totodata, fermierii trebuie sa fie stimulati prin acordarea de subventii la exporturile de produse ecologice, sustine Valvis. Acesta a adaugat ca produsele traditionale romanesti si cele ecologice trebuie sa fie la fel de cunoscute ca si vinul de Bordeaux sau sunca de Praga.

    Detinem cele mai multe pasuni ecologice din UE

    Un lapte poate fi considerat ecologic sau BIO daca vacile sunt crescute in conditii ecologice. Mai precis, vacile trebuie sa fie rasa pura si sa nu li se administreze antibiotice sau hrana cu aditivi, sustin producatorii de lapte. De asemenea, pasunile trebuie sa fie naturale si neierbicidate. „Romania este tara cu cea mai mare suprafata de pasuni ecologice din UE, respectiv 4,9 milioane de hectare. Este urmata de Franta, care detine 3 milioane de hectare”, a afirmat Jean Valvis.

    Cu toate acestea, laptele romanesc si produsele ecologice nu sunt cunoscute in afara granitelor. „Tarile fruntase in agricultura bio sunt tarile cele mai bogate din lume. In Europa, agricultura BIO este cea mai raspandita in Liechtenstein, Austria, Elvetia si tarile scandinave”, a completat Valvis.

    Sursa: Gardianul, 28 februarie 2007.

    mai mult

  • Alumil vine pe Bursa in doua saptamani

    Curierul National   ALU

    ___
    Titlurile companiei Alumil Rom Industry, compania producatoare de profile de aluminiu, s-ar putea lista la cota Bursei de Valori Bucuresti, la jumatatea lunii martie. 'In acest moment suntem in stadiu de analiza a documentelor la Bursa de Valori si apoi urmeaza intalnirea cu reprezentantii consiliului de admitere la tranzactionare. Noi estimam ca listarea ar putea avea loc in doua saptamani', a declarat Daniel Palita, reprezentant Alpha Finance, intermediarul ofertei.

    Dupa decontarea subscrierilor efectuate si inregistrarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a rezultatelor ofertei la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare, urmatorul pas spre listarea Alumil este solicitarea aprobarii de listare de la BVB.

    Compania Alumil, parte a grupului elen Alumil Mylons, a derulat, in perioada 8-18 decembrie 2006, oferta publica initiala de vanzare de actiuni. Aceasta a fost suprasubscrisa de peste 16 ori, valoarea totala a titlurilor cerute de investitori ajungand la 465 milioane de lei. Oferta a fost la un moment dat in pericol de anulare, dupa ce CNVM a primit sesizari de la investitori cu privire la modul de subscriere. Desi Bursa de Valori Bucuresti a facut pasi importanti in ultimii ani, piata de capital din Romania nu a reusit sa se alinieze la cele din regiune din punctul de vedere al numarului de oferte publice initiale, care sa aduca ulterior noi emitenti la Bursa.

    Pe parcursul anului 2006, desi promisiunile au fost multe, numai trei oferte publice initiale s-au derulat in tara noastra. Prima a fost cea a Transelectrica, ce a reprezentat un succes remarcabil, fiind subscrise 47,3 milioane de actiuni, fata de oferta de 7,3 milioane actiuni.

    In decembrie s-au derulat inca doua oferte publice initiale. Oferta CCC Blue Telecom, al treilea operator de cablu TV din Romania, s-a incheiat fara succes, fiind subscrise 1,9 milioane actiuni fata de 19,9 milioane oferite. A doua oferta din decembrie a fost cea a Alumil Rom Industry.

    Printre minusurile care au afectat evolutia Bursei in 2006 se numara numarul mic de listari noi, neinceperea tranzactionarii titlurilor de stat si neintroducerea vanzarilor in absenta. Anul 2006 a adus numai doua listari noi la Bursa, una dintre ele fiind Transelectrica, iar cea de-a doua fiind transferul actiunilor Mecanica Ceahlau de pe Rasdaq.

    In schimb, opt emitenti au fost delistati de la cota Bursei in 2006, printre care Otelinox, Astra Romana Ploiesti, Carbid Fox Tarnaveni si Rolast Pitesti datorita rezultatelor financiare slabe sau neindeplinirii obligatiilor legate de prezenta la cota Bursei.

    Sursa: Curierul National, 28 februarie 2007.'

    mai mult

  • Neimpozitarea profitului reinvestit trece de Senat

    Curentul   

    ___
    Senatorii au votat scutirea de impozit a profitului, aprobata anterior de comisia de specialitate. Proiectul, initiat de Partidul Conservator in 2005, a fost sus?inut de PC, PSD ?i PRM. ?n cazul ?n care va trece ?i de Camera Deputa?ilor, noua lege va modifica forma actuala a Codului fiscal.

    Scutirea de la plata impozitelor va fi aplicata operatorilor economici si persoanelor juridice romane. Sansele de realizare a acesui obiectiv raman insa minore.

    Sursa: Curentul, 28 februarie 2007.

    mai mult

27.02.2007

  • Alro sustine ca ar intra in faliment cu energia de pe Bursa

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   ALR

    ___
    Alro Slatina, cel mai mare producator de aluminiu primar din Europa Centrala si de Est, sustine ca activitatea din cadrul companiei nu ar mai fi rentabila daca toata energia de care are nevoie ar fi procurata la pretul la care a fost achizitionata de pe piata de energie OPCOM.

    Alro se afla in centrul scandalului dintre presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu-Tariceanu, dupa ce primul i-a trimis ministrului economiei de la acea vreme, Codrut Seres, un memoriu primit de la Alro, ceea ce a fost interpretat de unii politicieni drept o interventie a presedintelui in favoarea companiei.

    'Alro isi acopera in prezent 75% din nevoia de energie printr-un contract achizitionat in septembrie 2005, incheiat atunci intre Energy Holding si Hidroelectrica.

    Restul de 25% a fost achizitionat de pe piata OPCOM la un pret de peste 60 de dolari/ MWh. Daca toata energia ar fi achizitionata la acest pret, Alro ar fi nevoita sa intre in faliment', spune Marian Nastase, vicepresedintelui Consiliului de Adminstratie.

    Pretul mediu pe care ceilalti producatori de aluminiu din Uniunea Europeana il platesc in prezent este de circa 22 de dolari/MWh, conform lui Nastase. Alro face parte dintre producatorii din industria energointensiva, fiind cel mai mare consumator la nivel national, cu o cerere in banda care reprezinta circa 8% din energia consumata la nivelul Romaniei.

    'Ne intereseaza sa avem stabilitate si predictibilitate in ceea ce priveste tariful la energie electrica. Pentru a conduce o afacere eficienta in domeniul productiei de aluminiu, trebuie sa ai un business plan pe cel putin 5 ani', spune Marian Nastase. Compania a trims in ultimii doi ani circa 16 scrisori la autoritatile din Romania si de la Bruxelles in care propuneau diferite solutii pentru ca Alro sa plateasca tarife mai mici, care sa ii asigure predictibilitate si stabilitate.

    Alro este de parere ca un contract pe termen lung ar avantaja atat compania, cat si furnizorii de energie electrica. Printre propunerile avansate de producatorul de aluminiu a fost si legarea pretului la energie de evolutia cotatiei aluminiului pe plan international.

    Energy Holding, furnizorul de energie electrica al carui contract cu Alro l-a reziliat in 2005, a dat ieri publicitatii un comunicat prin care preciza ca suma de patru milioane de dolari convenita ca si compensatie de cele doua parti pentru incheierea inainte de termen a contractului nu a acoperit decat partial pierderile suferite de companie ca urmare a pierderii unui client de talia Alro. Compania a anuntat ieri ca procesul in care Fondul Proprietatea contesta majorarea de capital din iulie 2005 va fi realuat in data de 30 martie.

    Sursa: Ziarul Financiar, 27 februarie 2007.'

    mai mult

Pagina

inchide