24.03.2005
-
Liberalul Patriciu cere eliminarea taxei de 10% pe cistigurile de capital
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Liberalul Dinu Patriciu cere eliminarea cotei speciale de 10% aplicata cistigurilor de capital, propusa de Guvern in proiectul de modificare a Codului Fiscal. Propunerea a fost facuta ieri cu ocazia intilnirii patronatelor cu ministrul de stat George Copos si cu reprezentantii Finantelor. Desi proiectul de modificare a Codului Fiscal ar fi trebuit aprobat in urma cu aproape doua luni, el nu a fost zarit de patronate pina ieri.
Presedintele grupului 'Rompetrol' considera ca masura impozitarii cu 10% a cistigurilor de capital nu face decit sa afecteze prezenta investitorilor straini in Romania si poate influenta investitiile de anvergura si de durata.
Liberalul este de parere ca o crestere de 10 ori a impozitului pe cistigul de capital, rezultat in urma transferului titlurilor de valoare va reduce semnificativ interesul potentialilor investitori in pietele de capital, cu consecinte serioase asupra lichiditatii burselor. 'In orice caz, acest impozit se poate percepe doar prin declaratia globala de venit si nu pe tranzactie, asa cum se intimpla in majoritatea statelor europene. Orice alta forma de percepere a taxei este penalizatoare pentru piata de capital', se arata in documentul prezentat ieri de Dinu Patriciu.
De asemenea, Dinu Patriciu nu este de acord cu abrogarea punctului din Codul Fiscal care dadea posibilitatea pentru cei care vind in rate, de a recunoaste veniturile si a plati impozitul pe masura ce incaseaza ratele. In opinia domniei sale, aceasta masura nu face decit sa produca greutati producatorilor care vind unele produse in rate, 'fapt cu un serios impact asupra fluxurilor de lichiditati'.
Dinu Patriciu mai sustine ca eliminarea facilitatilor de deducere a 20% din valoarea de intrare a unui mijloc fix va pune serioase probleme investitorilor. Si masura cresterii impozitului pe dobanda la 10% este prematura, considera liberalul, deoarece ea ar putea duce la descurajarea economisirii.
Dinu Patriciu avertizeaza ca si accizarea electricitatii este o masura pripita luata de autoritati, deoarece ar atrage, inevitabil, o crestere a costurilor. Presedintele grupului 'Rompetrol' precizeaza ca noul Cod Fiscal mentine unele diferente nejustificabile de accize intre diversele tipuri de carburanti, care nu fac decit sa stimuleze frauda fiscala. El sustine ca numai egalizarea preturilor la benzina si motorina poate aduce statului venituri importante.
Se pare, insa ca nici aceste dezbateri nu i-au convins pe guvernanti sa dea o forma definitiva proiectului. Codul fiscal nu se afla nici astazi pe ordinea de zi a Executivului.
Modificarile de ultima ora, ale Codului fiscal prevad aminarea cresterii cu 10% a impozitelor pe veniturile din capital, a celor din dobinzile bancare si a tranzactiilor imobiliare, de la 1 aprilie la 1 mai. Codul fiscal prevede si alinierea, de la 1 ianuarie 2006 a tuturor impozitelor la nivelul cotei unice, de 16%.
De asemenea, protrivit directorului departamentului juridic din Ministerul Finantelor, Cornelia Preteanu, noul Cod fiscal prevede anularea unor facilitati la plata TVA. Astfel, va fi majorata TVA la serviciile de radio si televiziune, altele decit televiziunea si radioul public, precum si in cazul importurilor de discuri si suporturi tehnice care beneficiau pina acum de un ados de numai 9%.
Noul Cod Fiscal prevede majorarea accizelor pentru principalele produse, cum ar fi alcoolul etilic, tigari si uleiuri minerale dar si in cazul unor produse de lux, cum ar fi arme de vinatoare sau iahturi. Nota de fundamentare a proiectului arata ca masura cresterilor accizelor este o prevedere absolut fireasca, care se revizuieste anual, la data de 1 iulie, doar ca in acest caz, operatiunea a fost devansata data la 1 aprilie pentru a acumula mai repede venituri suplimentare la buget.
Reprezentantii Coalitiei guvernamentale urmau sa se intilneasca aseara, la Guvern, cu premierul Calin Popescu Tariceanu si cu Ministrul finantelor, Ionut Popescu, pentru a diascuta pe marginea Codului fiscal. Ieri, reprezentantii UDMR din Coalitie au amenintat ca vor da aviz negativ proiectului de lege in cazul in care se va majora TVA la hirtie de ziar, carte, sau in cazul televiziunilor si a radioului.
Sursa: Bursa, 24 martie 2005.'
23.03.2005
-
Privatizarea Oltchim ar putea fi accelerata printr-o lege speciala
Realitatea Romaneasca OLT
___
Statul analizeaza posibilitatile de revocare a conversiei datoriilor in actiuni, facuta cu un an si jumatate in urma la Oltchim, pentru a urgenta privatizarea combinatului. In prezent, Ministerul Economiei si Comertului (MEC), Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) impreuna cu reprezentantii Oltchim si cu cei ai actionarului minoritar Lindsell Enterprises LTD poarta negocieri in acest sens. Directorul general al Oltchim, Constantin Roibu, ne-a declarat ca 'in prezent se discuta la ce valoare se face majorarea de capital, la valoarea nominala sau la valoarea de piata. Suntem in negocieri cu AVAS, MEC si actionarul minoritar'. Roibu ne-a mai spus ca 'pana nu se rezolva aceasta problema nu se pune problema privatizarii. Depinde cat de repede se ajunge la o intelegere pentru ca e posibil sa se scoata o lege speciala in vederea privatizarii Oltchim'. Pe de alta parte, surse apropiate negocierilor ne-au informat ca reprezentantii actionarului minoritar Lindsell vor ca majorarea de capital sa se faca la valoarea de piata a actiunilor, in timp ce AVAS si MEC prefera valoarea nominala.
Reamintim ca reprezentantii Lindsell se afla in prezent in proces cu Oltchim, motivul fiind conversia in actiuni a unor datorii ale societatii catre stat, decisa in noiembrie 2003 de Adunarea Generala a Actionarilor. Actionarul minoritar sustine ca valoarea datoriei a fost actualizata de AVAS la nivelul lui 2004 fara sa se faca o reevaluare a capitalului social al combinatului si astfel Lindsell a fost pagubit. Prin conversia datoriilor in actiuni, participatia Lindsell a scazut de la 12,04% la 1,10%, in timp ce pachetul de actiuni al statului a crescut de la 53,26% la 95,74%. Pentru privatizarea Oltchim si-au manifestat interesul in repetate randuri rusii de la Lukoil, dar si reprezentantii Rompetrol.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 23 martie 2005.' -
Forintul si obligatiunile ungare, prabusite de iesirile de capitaluri speculative
Curierul National
___
Ungaria se lupta zilele acestea cu efectele adverse pe moneda create de iesiri masive de capital speculativ, un 'exercitiu' la care va fi pusa si Romania in termen relativ scurt, dupa ce contul de capital va fi liberalizat. Nu este prima data cand Ungaria are astfel de probleme si va plati in continuare pe urma celei mai ridicate rate a dobanzii din UE, de 8,25%.
Scenariul dupa care evolueaza lucrurile in economia vecina este fara dubiu o lectie inestimabila si gratuita pentru piata noastra.
Investitorii straini au vandut saptamana trecuta, in decurs de o zi, obligatiuni ungare in valoare de 51 de miliarde de forinti (272,7 milioane de dolari), demonstrand cat de vulnerabila este Ungaria la scurgerile de capital, comenteaza Reuters.
Deficitul sporit de cont curent mareste vulnerabilitatea economiei
Cu un deficit bugetar de 5% si de cont curent de 9% din Produsul Intern Brut (PIB), Ungaria depinde mult mai mult de finantarea externa decat Polonia si Republica Ceha.
Potrivit celor mai recente date guvernamentale, investitorii straini in obligatiuni ungare si-au redus miercuri participarea cu aproape 2% din expunerea totala de 2.583 de miliarde de forinti, zi in care si pietele monetare si de obligatiuni europene au inregistrat scaderi drastice. Ziua urmatoare, 12 miliarde de forinti au fost reinvestiti, iar durata medie a titlurilor detinute de straini a crescut la 3,69 ani, cel mai ridicat nivel inregistrat in acest an, indicand ca miercuri au avut de suferit investitiile pe termen scurt.
'Pentru o singura zi, 51 de miliarde de forinti reprezinta o suma mare. Cred ca fondurile pe termen scurt au fost atrase in Ungaria de dobanzile ridicate', a declarat Illes Toth, analist la DZ Bank.
Au avut noroc cu plasamentele pe termen lung
El a spus ca ceea ce s-a intamplat nu constituie o tragedie, deoarece adevarata problema ar fi fost daca investitorii ar fi renuntat la plasamentele pe termen lung, mentionand insa ca forintul ramane sensibil si la depreciere, nu numai la intarire.
Rata dobanzii de 8,25%, practicata de banca centrala, este cea mai ridicata din Uniunea Europeana, chiar si dupa reducerea cu 1,25% din acest an, fapt ce atrage investitorii interesati de plasamente pe termen scurt. La noi, urmeaza ca BNR sa permita accesul nerezidentilor la depozitele in lei, dupa care va fi liberalizat si accesul la titlurile de stat.
Capitalurile speculative vor intra in Romania din aceleasi motive ca si in Ungaria. Si, cel mai probabil, vor urma aceeasi dinamica de intrari si iesiri cu repercusiuni directe asupra leului si in ultima instanta a economiei.
BNR se pregateste pentru ce poate fi mai rau
BNR a elaborat un proiect de modificare a Regulamentului Valutar, care stipuleaza dreptul bancii centrale de a aplica masuri temporare, pe un interval de cel mult sase luni, in cazul unor miscari de capital pe termen scurt care ar duce la dezechilibre serioase ale politicii monetare si valutare, cum se intampla acum in cazul Ungariei.
Rezerva minima obligatorie
Printre cele patru masuri figureaza retinerea in depozitele BNR pentru un termen fix a unei cote din suma de valuta care reprezinta intrare de capital, folosita de orice rezident sau nerezident pentru a fi preschimbata in scopul constituirii unui depozit in lei.
Acelasi regim se aplica sumelor in valuta generate ca urmare a transformarii depozitelor in lei pentru transferul devizelor straine in afara tarii. Retinerea poate avea loc atat la momentul conversiei valutei in depozite in lei, cat si la orice moment aferent unei iesiri de valuta, prin inchiderea unui depozit in lei. Banca centrala propune si varianta unor rezerve minime obligatorii suplimentare pentru depozitele in lei ale rezidentilor sau nerezidentilor rezultate din conversia unor sume in valuta.
Comision valutar
De asemenea, BNR are in vedere aplicarea unui comision asupra tranzactiilor valutare reprezentand un flux de capital care genereaza vanzari/cumparari de valuta pentru deschiderea sau inchiderea unor depozite in lei la institutiile de credit din Romania.
...sau termen obligatoriu
O alta masura vizeaza chiar impunerea unor restrictii de maturitate a depozitelor rezultate din intrarile sau iesirile de capital ale rezidentilor sau nerezidentilor.
Pentru a se incadra in reglementarile UE, modificarea Regulamentului valutar se va aplica atat pentru nerezidenti, cat si pentru rezidenti. BNR va permite accesul nerezidentilor la depozitele in lei pe termen scurt, cel mai probabil pana la 10 aprilie, data de liberalizare stipulata in Regulamentul Valutar.
Sursa: Curierul National, 23 martie 2005.' -
Majorarea impozitului pe castigurile de capital, amanata cu o luna
Adevarul
___
Majorarea impozitului pe castigurile de pe piata de capital va fi amanata cu o luna, pana la 1 mai, pentru ca institutiile implicate sa fie pregatite pentru aplicarea reglementarilor, a anuntat, marti, ministrul Finantelor Publice, Ionut Popescu, dupa o intalnire cu senatorii coalitiei guvernamentale. El a prezentat senatorilor principalele prevederi ale ordonantei de modificare a Codului Fiscal.
Printre acestea se regaseste si majorarea de la 1% la 10% a impozitului pentru castigurile obtinute din vanzarea de actiuni si proprietati imobiliare, care va intra in vigoare, cel mai probabil, de la 1 mai, si nu de la 1 aprilie, cum fusese anuntat initial.
Sursa: Adevarul, 23 martie 2005.
22.03.2005
-
Vel Pitar se uita in Balcani dupa achizitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Vel Pitar, unul dintre cei mai mari jucatori din industria romaneasca de morarit si panificatie, intentioneaza sa se extinda prin achizitii pe piete din tarile vecine Romaniei. 'Avem in intentie pentru urmatorii doi ani sa ne extindem prezenta in regiunea balcanica prin achizitii de fabrici de paine cu capacitati de productie de 50-60 de tone/zi. Pietele din Ucraina, Moldova, Serbia sau Bulgaria sunt foarte interesante pentru noi deoarece prezinta aceleasi particularitati ale pietei romanesti de acum 10 ani. Avem bani si potential pentru a face acest pas', spune Dan Trifu, vicepresedintele Departamentului de buget-finante al Vel Pitar.
'Am analizat o companie relativ mica in Serbia, dar pretul l-a care s-a vandut a fost de cateva ori mai mare decat ar fi fost firesc', spune Siminel Andrei, managerul fondului de investitii Broadhurst, actionarul majoritar al Vel Pitar. Vel Pitar este primul jucator din morarit si panificatie care isi anunta interesul pentru extinderea in regiunea balcanica, compania fiind, in ultimii ani, unul dintre cei mai importanti jucatori care fac achizitii pe piata romaneasca de profil. 'In paralel cu extinderea regionala ne vom continua politica de achizitii pe piata romaneasca', sustine Trifu.
Piata produselor de morarit si panificatie este dominata de cativa mari jucatori, insa la nivel local este foarte faramitata. Criza graului din 2003 a adancit problemele jucatorilor mici si mijlocii, multi dintre acestia fiind nevoiti fie sa inchida, fie sa accepte ofertele de cumparare venite din partea jucatorilor mari. Sorin Minea, presedintele Romalimenta, organizatie care grupeaza o serie de jucatori din industria alimentara, nu crede ca expansiunea anuntata de Vel Pitar are mari sanse de reusita. 'Este posibil ca la nivel mai mic sa aiba succes, insa pe unele piete mai mici, cum ar fi Republica Moldova, nu cred ca pot realiza investitii de mare anvergura. Sanse de reusita pot fi pe piata biscuitilor de exemplu, unde nu exista multinationale puternice, sustine Minea.
In ultimii doi ani mai multe companii romanesti au inceput sa studieze posibilitatea extinderii pe pietele din jur, care sunt mai slab dezvoltate si unde nu au patruns inca marile companii internationale. Rompetrol a intrat deja in Bulgaria si Albania si cauta oportunitati de extindere pe piata fostei Iugoslavii. Mobexpert s-a dus in Bulgaria si este in curs de a intra si in Serbia.
Vel Pitar a achizitionat in ultimii doi ani Libertatea Panificatie Bucuresti, Panificatie Postavarul Brasov, Panem Giurgiu, fabrica de paine din Bals, Gorjpan Targu Jiu, Pangran Iasi si Spicul Arges Pitesti. Oficialii companiei au afirmat dupa finalizarea fiecarei tranzactii ca sunt in cautarea altor jucatori pentru eventuale preluari. Vel Pitar a fost formata la sfarsitul lui 2001, prin fuziunea Mopariv Ramnicu-Valcea, Berceni Bucuresti, Granpan Tecuci si Mopariv Cluj-Napoca.
Vel Pitar a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 74 de milioane de euro, in crestere cu 15% fata de 2003. Compania a finalizat anul trecut o investitie de 1,5 milioane de euro intr-o noua linie de fabricatie destinata special painii feliate si ambalate la fabrica sa din Berceni. Valoarea totala a investitiilor realizate in ultimii trei ani s-a ridicat la zece milioane de dolari. Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7.500 de tone de produse de panificatie, circa 300 de tone de biscuiti, 10 tone de napolitane si aproximativ 120 de tone de paste fainoase. De asemenea, compania dispune de capacitati de morarit, cantitatea de grau macinata depasind 12.000 tone/luna.
Compania detine 174 de magazine atat in Bucuresti, cat si in tara, iar numarul acestora ar urma sa creasca chiar in acest an, conform unor planuri de extindere a retelei de distributie. Vel Pitar este detinuta de fondul american de investitii Broadhurst administrat de compania americana de investitii NCH Capital, care a anuntat recent ca a strans inca 275 milioane de dolari (211 milioane de euro), pentru a-i investi in companii romanesti. Principalii competitori ai Vel Pitar sunt Loulis, Boromir Ind Ramnicu Valcea, Dobrogea Grup, Racova Com Agro Pan Vaslui, Pangram Resita, Pan Group Craiova s.a.
Actiunile Vel Pitar sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori. Ultima tranzactie de saptamana trecuta cu aceste titluri s-a perfectat la pretul de 16.000 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 27,5 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 martie 2005.
' -
Transformarea BVB in societate pe actiuni, aprobata intr-o luna
Curierul National
___
Legea care reglementeaza transformarea Bursei de Valori Bucuresti in societate pe actiuni ar putea fi aprobata in cel mult o luna, a estimat Gratiela Iordache, vicepresedintele Comisiei pentru buget, finante, banci din Camera Deputatilor, citata de Mediafax. 'Dupa aprobarea legii si transformarea Bursei in societate pe actiuni, procesul de fuziune dintre BVB si Bursa Electronica Rasdaq se va derula mult mai repede', a precizat directorul general al BVB, Stere Farmache.
Decisa la mijlocul acestui an, unificarea celor doua piete era estimata pentru primul trimestru al lui 2005, cel tarziu luna aprilie a acestui an.
Denumirea societatii de Bursa care va rezulta dupa fuziune va fi Bursa de Valori Bucuresti. Primul pas in procesul de unificare il reprezinta transformarea BVB din institutie de interes public in societate pe actiuni.
Sursa: Curierul National, 22 martie 2005.' -
Investitorii germani sunt interesati de BCR, CEC si Electroputere
Curentul EPT
___
Presedintele Camerei de Comert si Industrie a Germaniei, Ludwig Georg Braun, a reafirmat, ieri, la intrevederea cu presedintele Traian Basescu, angajamentul oamenilor de afaceri germani de a investi in Romania si de a participa la privatizari mari, precum BCR, CEC si Electroputere.
Declaratia a fost facuta de catre consilierul prezidential Theodor Stolojan, care a precizat ca s-a discutat si despre realizarea unui program comun al Camerelor de comert din Romania si Germania, prin care tineri romani sa mearga pe perioade de trei luni pentru stagii de lucru in firme germane.
Consilierul prezidential a mai spus ca reprezentantii unor firme care au participat la intalnire au atras atentia ca in Romania sunt necesare investitii in infrastructura si trebuie simplificate procedurile vamale, care dureaza in prezent mai mult de o zi.
Potrivit lui Stolojan, presedintele Basescu a prezentat masurile luate de guvernul de la Bucuresti pentru imbunatatirea mediului de afaceri, cum ar fi cota unica si masurile anticoruptie, si i-a invitat pe oamenii de afaceri germani sa investeasca in Romania.
Sursa: Curentul, 22 martie 2005.
21.03.2005
-
Remodelarea piramidei: cum isi aranjeaza Petrom structurile de conducere dupa modelul OMV
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Companiile de stat sufera din cauza managementului deficitar. In cazul privatizarii, cea mai mare provocare pentru cumparator este schimbarea modului de administrare a afacerii, a functionarii parghiilor de decizie, structurii organizationale, dar si a mentalitatii angajatilor. Care este situatia in cazul colosului Petrom, care abia a trecut in maini private?
Fosta companie de stat Petrom, preluata la mijlocul lunii decembrie 2004 de catre grupul petrolier austriac OMV, este obiectul celei mai ample restructurari de management care a avut loc vreodata in Romania. O companie cu peste 50.000 de angajati, cu nevoi de investitii de miliarde de euro, va trece la o structura de conducere care se pare va urma modelul companiei austriece. Structura grupului petrolier OMV este diferita fata de cea a companiilor petroliere europene, americane sau din alta parte a lumii, explica consultantii de management.
Schimbarea schemei de conducere a Petrom in vederea integrarii sale in OMV este un proces care ar putea fi finalizat in termen de pana la un an. Pentru integrarea Petrom in structura OMV, austriecii au angajat firma germana de consultanta de management CII, spun surse din piata. Fosta companie de stat petroliera avea o structura de conducere greoaie si inflexibila la contextul de piata, care a avut fara indoiala impact si asupra operatiunilor sale.
Petrom importa acum nu numai o structura de conducere diferita, dar lucreaza deja la scenarii de dezvoltare pentru perioada 2005 - 2008, asa cum OMV obisnuieste sa prezinte analistilor, investitorilor si actionarilor sai. In aceste planuri de dezvoltare, Petrom isi va asuma dupa modelul OMV anumite tinte de productie, rafinare sau retail si sa indice directiile sale de dezvoltare corporatista. In vechea structura de conducere a Petrom, directorul general executiv facea parte dintr-un comitet director si avea in subordine nu mai putin de 11 directii. Din comitetul director mai faceau parte directorii diviziilor Petrom International, Explorare si Productie, Prelucrarea titeiului si gazelor naturale, Comercial si Economic. Comparativ, directorul general executiv al OMV se ocupa de divizia gaze si de divizia chimie, iar ultimele informatii indica faptul ca Gheorghe Constantinescu va avea, la fel ca si Wolfgang Ruttenstorfer, in subordinea sa divizia de gaze. Ruttenstorfer are de asemenea in subordinea sa ca CEO si divizia de produse chimice, care la Petrom este in responsabilitatea lui Werner Schinhan, director general executiv adjunct.
In plus, Schinhan se ocupa si de zona corporate affairs, dezvoltare corporatista care in schema OMV se afla in subordinea CEO. Daca modelul austriac va fi implementat intocmai acestea ar urma sa treaca in subordinea lui Constantinescu. Schinhan mai are responsabilitati pe zona Trezoreriei, iar surse apropiate companiei afirma ca acesta ar putea parasi Petrom dupa integrarea companiei in structura grupului austriac. El a ocupat anterior pozitii de varf in cadrul OMV in departamentele de Trezorerie, Fuziuni & Achizitii, Management de Risc, fiind apoi Senior Vice President, iar apoi Director de Dezvoltare si Strategie. Daca acesta va parasi compania, exista posibilitatea ca directorul general executiv sa preia aceste responsabilitati.
O alta modificare importanta va avea loc in ceea ce priveste divizia Petrom International, in care directorul raspundea de toate operatiunile internationale ale companiei - operatiuni de import - export, investitii internationale sau formarea de societati mixte cu companii straine. Consultantii de management considera ca aceasta divizie de operatiuni internationale, care nu exista distinct nici in cadrul OMV, va disparea, urmand ca activitatile sale sa fie comasate in celelalte divizii in functie de profilul operatiunilor sale, adica explorare - productie, rafinare sau retail.
Structura OMV prezinta inca o noutate majora fata de vechea structura a Petrom si chiar fata de cea actuala, in sensul ca exista o divizie de rafinare si marketing, iar directorul acestei divizii ocupa pozitia de director general executiv adjunct, ceea ce ar putea indica una din miscarile viitoare ale austriecilor la Petrom. In acest moment, Tamas Mayer este responsabil cu activitatile de comercializare, adica operatiunile de retail - benzinarii si depozite de distributie angro a carburantilor.
Activitatile de rafinare de la Petrobrazi si Arpechim Pitesti sunt acum in subordinea lui Florian Constantinescu. Comitetul actual de directori de la Petrom are ca presedinte pe Gheorghe Constantinescu, director general executiv. Din Comitetul de Directori fac parte Werner Schinhan - director general executiv adjunct, Reinhard Pichler - director financiar, Werner Ladwein - explorare si extractie, Tamas Mayer - activitati de comercializare, Florian Constantinescu - activitati de rafinare. La OMV, Comitetul de Directori are o forma mai supla in care Wolfgang Ruttenstorfer este director general executiv, avand in subordine diviziile de gaze si chimie, iar Gerhard Roiss este adjunct si se ocupa de rafinare, marketing si petrochimie. Directorul financiar al OMV este englezul David Davies, iar cel al diviziei de explorare si productie - Helmut Langanger.
Dupa achizitia pachetului de 51% din Petrom de catre OMV in cadrul unei tranzactii de 1,5 miliarde euro, s-a modificat si componenta Consiliului de Administratie, unde pozitia de presedinte este ocupata de catre Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele OMV. Noua structura de conducere a Petrom urmeaza sa fie croita la toate nivelurile de decizie din companie, iar unii analisti considera ca preluarea Petrom de catre OMV ar putea avea ca efect o modificare chiar a schemei de conducere a grupului austriac OMV. OMV a preluat de la Petrom un portofoliu de circa trei ori mai mare, iar la nivelul rafinarii si marketingului va reiesi, o data cu preluarea Petrom, o suprastructura cu capacitati de rafinare de 26 milioane tone si circa 2.000 de benzinarii.
Opinia consultantului
'Nu vad o schimbare majora si nu vad necesara o forma intermediara de conducere intre cea care exista la Petrom si cea a OMV', afirma Anca Ioan, consultant in cadrul firmei de consultanta de management Roland Berger Strategy Consultants.
In noua structura a companiei petroliere, expertul Roland Berger afirma ca trebuie facuta o distinctie foarte clara in cadrul portofoliului intre businessul de retail si cel de explorare si productie, de exemplu. 'Retailul este un cu totul alt business decat cel de explorare si productie in cadrul unei companii petroliere. Retailul este o problema de trend, facand parte din ceea ce se numeste downstream, alaturi de rafinare. Explorarea si productia sunt o afacere cu propria rentabilitate, propriile cheltuieli, alta abordare. Este o alta expunere pe downstream si alta pe gaz', mai spune Anca Ioan.
Din acest motiv, consultantul este de parere ca un portofoliu divers cum este cel al diviziei Petrom International ar trebui selectat pe criterii care tin de felul business-ului - explorare si productie sau benzinarii, si nu de pozitia geografica a locatiei, adica inauntrul sau in afara Romaniei. OMV are deja o structura de organizare si de management simplificata, care ii permite sa fie eficient si functional. Grupul austriac are grupate operatiunile de rafinare, marketing si petrochimie impreuna, la care se adauga veriga celor de explorare si productie. Separarea diviziei de gaze de operatiunile de titei este comuna atat OMV, cat si altor grupuri petroliere importante din regiune, cum este cazul MOL.
Anca Ioan considera ca si vechea structura de conducere, cu Comitetul de Directori, era o schema buna de management, insa insuficient folosita. 'Ele existau (aceste pozitii - n.r.), dar este adevarat ca puterea de decizie era subordonata directorului general', explica expertul Roland Berger. Modelul de conducere al OMV este cel al unei companii flexibile, eficiente, cu una din cele mai ridicate rate de profit din Europa Centrala si de Est, care va fi implementat cu toate rigorile sale si la Petrom. In fapt, consultantii de management sunt de parere ca Petrom se va dezvolta puternic prin infuzia de proceduri si tehnici de management utilizate. OMV are deja experienta unor restructurari si integrari la scara mai mica, este drept, a operatiunilor de exemplu din sudul Germaniei.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 martie 2005.' -
Flamingo, Continental, Mindbank si Romexterra vor la bursa
Cotidianul
___
Bursa atrage din ce in ce mai mult companiile private puternice. Asta deoarece accesul la banii publici se poate face mult mai usor de pe piata de capital.
„Marele salt al bursei va avea loc in perioada imediat urmatoare, o data cu cotarea la bursa de noi companii', spune directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache. Asta deoarece in tarile din jur marile privatizari s-au facut deja, iar la noi acum sint asteptate.
De fapt, Bursa de Valori Bucuresti a functionat pina acum ca urmare a celor 16 milioane de actionari rezultati in urma cuponiadei Vacaroiu. Numai ca acestia au folosit bursa doar pentru a-si vinde actiunile, neavind o cultura investitionala. „Se va forma automat, in scurt timp, o clasa de investitori care vor contribui la crearea unei culturi investitionale', sustine Farmache.
Cine vine la bursa
La cota bursei sint asteptate sa soseasca in acest an Transelectrica si Transgaz, societati de stat in baza programului guvernamental „Piata de capital - o piata puternica', dar si citeva firme particulare. Printre cei care au sondat deja piata se numara Mindbank, Flamingo, Continental, Romexterra si, mai nou, Romtelecom si BCR.
„Sint firme mari, puternice, care stiu ca, o data ce Romania va intra in Uniunea Europeana, se va largi sfera investitorilor. In sensul ca exista fonduri de investitii care, prin regulamente proprii, nu pot fi investite decit in tarile din Uniunea Europeana.
Iar pentru a atrage asemenea fonduri o companie are nevoie de citiva ani de existenta pe bursa, pentru a-i convinge pe jucatori ca sint societati serioase’’, mai spune Stere Farmache. Asta inseamna automat transparenta afacerilor, precum si adoptarea de catre noile companii a principiilor guvernantei corporative.
Unificarea burselor la mina legislativului
Directorul general al Bursei de Valori Bucuresti sustine ca unificarea BVB cu Rasdaq si cu Bursa din Sibiu va avea loc dupa aprobarea de catre Executiv a legii in cauza. „Prin proiectul nostru de lege este prevazut ca societatile listate sa fie plasate pe trei paliere: categoria I, categoria II si societati fara istorie, dar cu potential mare (newmarket)', adauga Farmache.
Sursa: Cotidianul, 21 martie 2005.' -
SC Antibiotice SA Iasi va fi privatizata anul viitor
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ATB
___
Ministrul Sanatatii, prof.dr. Mircea Cinteza, a declarat saptamina trecuta ca SC 'Antibiotice' SA va fi privatizata, dar nu anul acesta. Domnia sa a spus: 'Exista un mare interes pentru privatizarea fabricii iesene de medicamente, dar va trebui sa analizam si sa convenim asupra celei mai bune solutii. Ca actionar majoritar la aceasta societate, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa urmeze calea unei privatizari profitabile. Vom evita sa cadem in greseala de a urma exemplele unor privatizari nereusite care s-au realizat aici, la Iasi'.
La rindul sau, managerul 'Antibiotice', domnul loan Nani, a declarat ca a fost realizat un plan de dezvoltare a fabricii pentru urmatorii sase ani, in urma caruia aceasta companie poate realiza o productie de peste 120 de milioane de euro pe an, din care exporturile sa constituie 25-30%. Domnul Nani a intarit cele declarate de ministrul Sanatatii, precizind ca 'probabil privatizarea va avea loc anul viitor, pentru ca in acest an va trebui sa cautam solutia cea mai buna, care sa asigure dezvoltarea societatii, in acest moment, pentru companie exista mai multe variante, fiind initiate discutii cu mai multe entitati farmaceutice, dar si financiar-bancare, interesate de planul nostru de perspectiva'. SC 'Antibiotice' SA, cea mai mare companie de profil din Moldova, este o societate extrem de atractiva pentru cei care vor reusi sa cumpere pachetul majoritar de actiuni, detinut in prezent de Ministerul Sanatatii. An de an, fabrica ieseana de medicamente a investit in dezvoltare si a inregistrat profit, numai profitul aferent anului trecut insumind 180 de miliarde de lei, iar in anul 2005 se spera in atingerea unei cifre de afaceri de 1.650 miliarde de lei. Continuind politica de administrare din ultimii ani, pina in 2010 se intentioneaza implementarea unui program de investitii in valoare de 31,7 milioane de euro, in vederea respectarii standardelor europene si a dezvoltarii platformei companiei.
Sursa: Bursa, 21 martie 2005.
'
Pagina