05.11.2003
-
Emisiunea de obligatiuni lansata in iunie, ar putea fi redeschisa
Curierul National
___
Ministerul Finantelor Publice (MFP) intentioneaza sa contracteze un imprumut extern in valoare de 300 milioane euro prin redeschiderea emisiunii de obligatiuni de 700 milioane euro lansata in luna iunie pe pietele externe de capital, au declarat surse din minister.
Valuta obtinuta din acest imprumut, cu exceptia discountului, a comisionului de administrare si a altor costuri aferente, va fi virata in contul de valuta al MFP, deschis la Banca Nationala a Romaniei. Sumele vor fi utilizate pentru finantarea deficitului bugetului de stat si a datoriei publice. Plata dobanzilor si a altor costuri aferente va fi suportata din bugetul de stat.
Ministerul Finantelor Publice a lansat, la 24 iunie, prin intermediul bancilor JP Morgan, Deutsche Bank, Citigroup si UBS Warburg, o emisiune de obligatiuni in valoare de 700 milioane euro, cu o scadenta la 7 ani si cu o rata a dobanzii de 5,75%.
'Din analiza situatiei de pe pietele externe de capital a rezultat ca cererea pentru obligatiunile suverane emise de tarile emergente si, in special, de Romania, este, in prezent, foarte ridicata. Optiunea unei redeschideri este viabila pentru toate obligatiunile romanesti aflate in piata, dar varianta cea mai ieftina, din punct de vedere al nivelului redus al cuponului si al comisionului de administrare, este emisunea de euroobligatiuni lansata in acest an si scadenta in 2010', au spus sursele citate.
Cresterea valorii unei emisiuni si, implicit, a lichiditatii acesteia asigura conditiile pentru castigarea unui 'premiu de lichiditate', ceea ce va avea ca efect, in opinia oficialilor din minister, imbunatatirea randamentului de tranzactionare si pentru imprumuturile viitoare suverane sau ale agentilor economici din Romania.
Sursele citate au mai precizat ca pretul de redeschidere a emisiunii de euroobligatiuni ar putea contine o marja (premium) ce va fi platita de catre investitori, avand in vedere nivelul actual al preturilor obligatiunilor romanesti tranzactionate pe pietele externe.
Sursa: Curierul National, 5 noiembrie 2003.' -
Acord intre CNVM si Ambasada SUA in vederea prevenirii spalarii banilor pe piata de capital
Adevarul
___
Nici judecatorii si nici procurorii din Romania nu sunt instruiti suficient pentru a face fata cazurilor legate de spalarea banilor si finantarea actelor de terorism prin intermediul pietei de valori mobiliare, a declarat ieri ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Michael Guest. Declaratia a fost facuta in contextul conferintei de presa care a urmat semnarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a unui acord de asistenta tehnica cu Ambasada SUA in vederea combaterii spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul pietei de valori mobiliare. Obiectivele programului constau in actualizarea reglementarilor referitoare la acest domeniu, imbunatatirea capacitatii personalului CNVM in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si a terorismului financiar, precum si elaborarea unui set de specificatii in vederea dezvoltarii unui software care va fi integrat in sistemul de supraveghere electronica a pietei de capital.
Sursa: Adevarul, 5 noiembrie 2003.
04.11.2003
-
Bursa pregateste terenul pentru viitoarele tranzactii ale statului
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR BRD
___
Declaratiile recente ale APAPS privind vanzarea de pachete minoritare de actiuni prin intermediul pietei de capital si transformarea datoriilor istorice ale Petromidia in valori mobiliare au dat de lucru oficialilor Bursei de Valori Bucuresti care trebuie sa modifice regulamentele Bursei pentru ca statul sa poata face tranzactii pe piata. Modificarea regulamentului de tranzactionare va presupune o extindere a segmentului de piata care era destinat pana acum ofertelor publice de vanzare sau cumparare. Segmentul de piata ar urma sa se transforme intr-o piata de operatiuni speciale, care va cuprinde, pe langa ofertele publice, vanzari de pachete reziduale ramase in proprietatea APAPS, executari ale creantelor bugetare sau ale activelor financiare gajate.
APAPS a anuntat la inceputul lunii trecute ca intentioneaza sa vanda prin intermediul Bursei pachetul pe care il detine la Banca Romana pentru Dezvoltare, 7,35 din capitalul acestaia. BRD este a doua sociatate de la Bursa din punctul de vedere al valorii de piata. Reprezentantii Autoritatii afirmau atunci ca vanzarea urma sa aiba loc in doua etape, in prima din acestea urmand sa fie emis un 'pachet balon' pentru sondarea pietei.
Oficialii Bursei spun ca nu au primit din partea Autoritatii semnale privind intentia de vanzare a altor pachete, dar au avut loc consultari cu APAPS in privinta modificarilor care vor fi aduse regulamentului de tranzactionare. Alaturi de BRD, dintre companiile listate statul mei datine pachete minoritare la companii ca Alro Slatina sau Azomures, carora li s-au putea alatura si alte companii la care statul detine in prezent pachete majoritare. APAPS a reusit in ultimii ani sa vanda mai multe pachete reziduale de actiuni la Bursa Electronica RASDAQ, dar operatiunile de aceste fel cu actiunile companiilor de la Bursa s-au realizat in afara pietei. Un exemplu a fost vanzarea in luna august unui pachet de 25% din capitalul producatorului de bere Bermas Suceava catre salariatii societatii.
Din punctul de vedere al brokerilor, tranzactiile in care va fi implicat statul vor fi vizibile distinct de celelalte tranzactii de pe piata, a afirmat Stere Farmache, directorul BVB. Avantajul APAPS fata de un investitor obisnuit va fi ca pretul la care va putea vinde pachetele reziduale nu va trebui sa se incadreze in limitele de variatie a pretului de tranzactionare de +/- 15% de la o zi la alta, astfel ca pachetele mari vor putea fi vandute la preturi semificativ mai mari sau mai mici decat cotatia de la Bursa. Tranzactiile vor putea avea loc prin diferite metode specifice pietei de capital, de exemplu la ordin sau prin licitatie deschisa, a explicat Farmache.
In ceea ce priveste executarea datoriilor bugetare, directorul Bursei afirma ca modificarea regulamentului este doar un inceput si vizeaza lansarea unui semal privind posibilitatea de realizare a unor astfel de operatiuni pe piata de capital. Dorim sa lasam prin regulament calea deschisa pentru realizarea unor astfel de operatiuni, afirma Farmache. Executarea creantelor bugetare in acest fel va viza vanzarea titlurilor financiare, actiuni sau obligatiuni, in care pot fi transformate datoriile companiilor listate catre buget.
Saptamana trecuta, Guvernul a dat dreptul rafinariei Petromidia sa isi transforme datoriile bugetare istorice in obligatiuni, a caror scadenta poate ajunge pana la 20 de ani. Valoarea totala a obligatiunilor ce urmeaza a fi emise de rafinarie este de peste 600 milioane de dolari. Conform ordonantei de urgenta, statul va putea aproba ulterior listarea pe piata a obligatiunilor, in conditiile reglementarilor CNVM. Este greu de crezut ca statul va astepta 20 de ani pentru a-si putea recupera datoriile in loc sa incerce sa le vanda mai devreme pe piata de capital. Actiunile Petromidia sunt in prezent listate la Bursa Electronica RASDAQ. Cele doua piete organizate de capital au hotarat sa fuzioneze anul viitor, astfel ca vanzarea de catre stat a obligatiunilor rafinariei ar putea avea loc pe noua Bursa rezultata din fuziune.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 noiembrie 2003.' -
Castigurile de la Siretul fac valuri la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Actiunile, Siretul Pascani, o companie despre care unii dintre investitori nici nu stiau in urma cu cateva saptamani ca este listata la Bursa, au ajuns in ultimele zile sa fie printre cele mai cautate de pe piata, cu valori mai mari ale tranzactiilor decat Petrom sau SIF-urile.
Actiunile companiei, care activeaza in industria textila, au fost ieri cele mai tranzactionate de pe piata, cu operatiuni in valoare de 1,9 miliarde de lei. Actiunile companiei au atins ieri un nou maxim istoric, la pretul de 3.700 lei/actiune, cea mai mare cotatie la care se puteau realiza ieri tranzactii.
Societatea a realizat dupa primele noua luni ale anului un profit net de 14,5 miliarde de lei, cu 45% mai mare fata de perioada similara a anului trecut. In aceasta perioada rata inflatiei a fost de aproximativ 15%. Cifra de afaceri a companiei a ajuns dupa primele trei trimestre la 333 miliarde de lei (10 milioane de dolari), in crestere cu 18% fata de perioada similara a anului anterior.
Siretul este detinuta in cea mai mare parte de salariati. Asociatia acestora, care detinea peste 80% din actiuni a fost desfiintata in acest an, dupa ce si-a indeplinit toate obligatiile din contractul de privatizare. Lichiditatea ridicata inregistrata de actiunile companiei in ultimele saptamani ar putea fi pusa si pe seama unei parti a salariatilor, care isi vand pachetele de actiuni.
Peste jumatate din productia companiei este constituita din tricotaje din materiale sintetice, destinate aproape in exclusivitate exportului, un sfert este reprezentat de perdele, in special pentru piata interna, iar restul reprezinta tapiterie auto, principalii clienti pantru acest produs fiind Dacia-Renault si Daewoo.
Ca majoritatea companiilor detinute de salariati, Siretul este cunoscuta de brokeri ca o societate care acorda cu regularitate dividende, valoarea acestora fiind cuprinsa in ultimii ani intre 15 si 25% din profitul net. Valoarea de piata a companei, conform ultimei cotatii de la Bursa este de 2,7 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 noiembrie 2003. -
Obligatiunile Lugoj au fost suprasubscrise
Gardianul
___
Oferta de obligatiuni municipale emise de municipiul Lugoj, lansata pe 22 octombrie 2003 si intermediata de catre consortiul BRD Securities / BRD Groupe Societe Generale, a fost suprasubscrisa dupa numai cinci zile de la lansarea pe piata. In acest context, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat inchiderea anticipata a ofertei, incepand cu data de 29 octombrie 2003. Investitorii persoane fizice au cumparat 33% din valoarea emisiunii, cu 13 procente in plus fata de transa de 20% ce le-a fost alocata conform prospectului de oferta publica. Potrivit analistilor, interesul pentru acest tip de obligatiuni este tot mai mare. Astfel, oferta obligatara Lugoj a demarat la mai putin de o saptamana dupa incheierea cu succes a celei de-a doua emisiuni de obligatiuni municipale Alba Iulia, in valoare de 24 miliarde lei. Valoarea totala a emisiunii de obligatiuni municipale Lugoj este de 6 miliarde de lei, iar maturitatea de 2 ani (octombrie 2005).
Rambursarea imprumutului obligatar se realizeaza in doua rate egale, iar dobanda se va calcula si plati trimestrial. Dobanda aferenta primului trimestru este stabilita la 20% pe an.
Sursa: Gardianul, 4 noiembrie 2003.
03.11.2003
-
Alro: cresterea cotatiei aluminiului, anulata de stagnarea dolarului
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Pentru Alro Slatina, cresterea pretului aluminiului pe pietele internationale de la 1.280 $/tona in 2002 la aproape 1.500 $ tona in cursul acestui an ar fi trebuit sa aduca rezultate financiare mult imbunatatite in 2003 fara prea mari eforturi. Cresterea cotatiei aluminiului a fost aproape anulata insa de stagnarea dolarului - moneda de referinta pentru Alro (care exporta peste 75% din productie) - pe piata romaneasca. Astfel, compania - unicul producator roman de aluminiu, a raportat venituri totale de 7.992 miliarde lei (242 milioane dolari) pe primele noua luni ale acestui an, aproape egale cu cele din aceeasi perioada din 2002. Profitul companiei a inregistrat totusi o crestere usoara, de 961 miliarde lei (29 milioane dolari) la 999 miliarde lei (31 milioane dolari).
'Productia fizica vanduta a fost mai mare decat anul trecut, la fel si preturile de comercializare. Dolarul a stagnat insa si, in plus, veniturile de anul acesta nu au mai cuprins vanzarile de bauxita catre Alum Tulcea', afirma Peter Braun, vicepresedinte al Alro. Anul trecut, Alro Slatina avea ca unic furnizor de alumina (materia prima pentru productia aluminiului) societatea Alum Tulcea. Datorita dificultatilor financiare ale Alum, Alro cumpara bauxita necesara productiei de alumina si o livra catre societatea din Tulcea. De anul acesta, Alro cumpara alumina din import in urma unor neintelegeri cu furnizorul sau traditional.
Alro a fost privatizata anul trecut iar 2003 este primul an 'plin' sub conducerea noului actionar majoritar, casa americana de comert Marco International. 'Anul acesta au fost prioritare investitiile pentru cresterea productiei si pentru eficientizarea consumurilor. Imbunatatirea rentabilitatii s-a datorat si reducerii cheltuielilor financiare', a precizat Braun.
Pe primele noua luni ale anului, Alro a trecut de la o pierdere a activitatii financiare de 4,3 miliarde lei, in 2002, la un profit de 49,54 miliarde lei, in 2003. Alro ar putea fuziona anul acesta cu Alprom Slatina, societatea prelucratoare a aluminiului primar detinuta tot de Marco International. Proiectul de fuziune este deja aprobat de principiu, procedurile urmanda sa fie finalizate la sfarsitul acestui an sau la inceputul lui 2004.
Cifra de afaceri insumata a celor companii in prima jumatate a anului a fost de aproape 6.100 miliarde de lei (185 milioane de dolari), dar cifra de afaceri a viitoarei companii va fi probabil mai mica, intrucat Alprom este unul din principalii clienti ai Alro. Avantajele fuziunii sunt pentru cele doua companii reducerea costurilor de operare, cresterea valorii adaugate datorita gradului mai mare de integrare, dar si o putere mai mare de negociere a preturilor de vanzare.
Marco detine 78% din actiunile Alro iar cel mai important actionar minoritar al companiei este Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), cu o cota de 20%. Dupa fuziunea prin absorbtie, Marco va detine aproximativ 75% din capitalul noii companii, cota detinuta de APAPS va scadea pana la 19%. Alro este listata la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, in timp ce Alprom se tranzactionaeza pe piata RASDAQ. Actiiunile Alro, odata vedete ale Bursei, inregistreaza valori zilnice ale trenzactiilor extrem de reduse. Pretul actiunilor a oscilat in ultimile saptamani in jurul nivelului de 14.000 de lei. La ultimul pret de vineri al actiunilor capitalizarea bursiera a Alro este de 150 milioane de dolari. Actiunile Alprom se tranzactioneaza in prezent la pretul de 37.000 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a Alprom este de 33 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 noiembrie 2003.
www.zf.ro' -
Un posibil nou jucator in cursa pentru Petrom: MOL & PKN Orlen
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Discutiile privind fuziunea grupurilor petroliere MOL (Ungaria) si PKN Orlen (Polonia), doi dintre candidatii ramasi in cursa pentru preluarea SNP Petrom, au ajuns acum la nivelul autoritatilor dintre cele doua state. Fuziunea celor doua companii in vederea crearii unui lider pe piata carburantilor din Europa Centrala, cu o capitalizare de circa 6 mld. $, sunt in curs, dupa cum au lasat sa se inteleaga oficiali din Ungaria si Polonia, citati de saptamanalul economic polonez Warsaw Business Journal.
Dupa incheierea discutiilor de saptamana trecuta dintre ministrul Trezoreriei din Polonia, Piotr Czyzewski si ministrul ungar de finante, Csaba Laszlo, un comunicat dat publicitatii nu a mentionat nici unul dintre grupurile petroliere, insa a vorbit despre faptul ca cei doi oficiali au discutat detaliat probleme din sectorul energetic . Compania poloneza a semnalat ca are in vedere un schimb de participatii si o societate mixta inainte de a realiza o fuziune integrala, pina in 2006.
Tadeusz Soroka, subsecretar de stat in cadru Trezoriei poloneze, anunta recent ca pana la finele lunii octombrie va fi trasa o concluzie despre crearea unui concern central european al carburantilor , citat de publicatia poloneza Publicatia mai precizeaza ca background ul discutiilor dintre MOL si PKN este afacerea in jur de 1 mld. $, reprezentata de preluarea pachetului de 51% din actiunile Petrom, cea mai mare companie de pe piata romaneasca, in cadrul careia cele doua grupuri ar putea depune o oferta comuna.
MOL si PKN sunt selectate pe lista scurta a investitorilor asteptati sa depuna oferte tehnice si neangajante (fara pret) pentru Petrom, pana pe 10 noiembrie. In total, 11 companii sunt cuprinse pe lista scurta, din care mai fac parte grupurile americane ConocoPhilips, Occidental, Alon, compania italiana ENI, OMV (Austria), Glencore (Elvetia), Gazprom (Rusia) sau compania ruso-britanica TNK BP.
Statul vinde direct 33,34% din titlurile Petrom, viitorul proprietar al companiei trebuind sa participe la o majorare de capital pentru a detine 51%. Incheierea procedurilor de privatizare este prevazuta pentru 31 martie 2004. Petrom are o o cifra de afaceri anuala de 2,2 mld. $ si un profit net de 69 mil. $, la un numar de aproximativ 57.000 de angajati. La bursa din Bucuresti, ultima cotatie a titlurilor Petrom este de 1.390 lei/actiune, pret la care capitalizarea companiei este in jur de 1,6 mld. $.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 noiembrie 2003.
www.zf.ro -
Patru companii din grupul Rompetrol au fost certificate ISO 9001
Gardianul RRC
___
Patru dintre companiile Grupului Rompetrol au primit recent din partea Germanischer Lloyd Certification - unul dintre cele mai reputate organisme din domeniu - Certificatul ISO 9001:2000 pentru sistemul de management al calitatii si Certificatul ISO 14001 pentru sistemul de management al mediului.
Conformitatea cu aceste standarde atesta pentru Rompetrol S.A., Rompetrol Rafinare Petromidia S.A., Rompetrol Rafinare Vega S.A. si Rompetrol Petrochemicals S.R.L. un nivel performant de conducere a afacerilor, grija permanenta fata de mediu si prevenirea poluarii. Certificarea confirma, implicit, existenta unui proces de dezvoltare durabila in zonele rafinariilor, imbunatatirea modului de desfasurare a operatiunilor, reducerea efectiva a costurilor si cresterea increderii potentialilor parteneri.
Nu in ultimul rand, nivelul de atestare conduce la fluidizarea relatiilor comerciale intre firme, societatile certificate putand dezvolta si extinde activitati pe noi piete.
Grupul Rompetrol promoveaza in randul companiilor membre o politica de certificare a sistemelor de management la cel mai inalt nivel, cu organisme de certificare recunoscute in intreaga lume. De altfel, pentru o companie petroliera din Romania, obtinerea concomitenta a celor doua certificari pentru un sistem integrat reprezinta o premiera.
Germanischer Lloyd Certification a acordat certificatul ISO 9002 societatii Rompetrol S.A. inca din 1997, iar rafinariei Vega, incepand cu februarie 2002.
Rafinaria Petromidia - certificata anterior privatizarii de catre alt for, a parcurs ulterior aceleasi proceduri. Actualizarea certificatelor firmelor Grupului reprezinta una dintre prioritatile acestuia, auditurile de supraveghere fiind anuale, iar recertificarea, obligatorie o data la trei ani. Anul acesta, pana la 15 decembrie, standardele ISO 9001/2:94 vor fi definitiv inlocuite cu ISO 9001:2000. De asemenea, indata ce la nivel international va exista o schema de acreditare, sistemul integrat de management al Rompetrol va fi certificat si din punct de vedere al sanatatii si securitatii muncii (actualmente, referinta este specificatia OHSAS 18001).
Sursa: Gardianul, 3 noiembrie 2003.
31.10.2003
-
Strainii, activi la Bursa si in septembrie
ZF RO - FONDURI MUTUALE EFO SIF3 SNP TLV
___
Strainii au continuat sa cumpere actiuni coate la Bursa de Valori Bucuresti si in luna septembrie, valoarea investitiilor nete ale acestora (cumparari minus vanzari ale nerezidentilor) situandu-se la un nivel apropiat de media ultimelor luni. Strainii au cumparat luna trecuta actiuni in valoare de 8,2 milionane de dolari, iar valoarea actiunilor vandute a fost de 5,5 milioane de dolari, valoarea investitiilor nete situandu-se astfel la 2,7 milioane de dolari.
Stainii au fost insa implicati luna trecuta mai mult in tranzactiile cu pachete mari. Astfel, evolutia stagnanta a cotatiilor de la Bursa din septembrie a fost pusa de o parte a brokerilor pe seama lipsei banilor de pe piata, inclusiv cei ai investitorilor strani. Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai importante actiuni cotate a urcat cu doar 0,3%, in timp ce indicele general al pietei, BET-C, a coborat cu 1,4%.
Una din cele mai importante tranzactii de luna trecuta a fost vanzarea de catre SIF Transilvania a unui pachet de 10% din actiunile companei turistice Eforie, pentru a evita delistarea acesteia, cumparatorul fiind un fond strain de investitii. Valoarea actiunilor transferate pe piata a fost de 20,7 miliarde de lei (0,6 milioane de dolari).
La fel ca in lunile anterioare, luna trecuta, investitorii strani au continuat sa fie activi pe piata actiunilor celei mai mari companii cotate, Petrom, aflata in curs de privatizare.
Strainii si-au facut simtita prezenta chiar in primele zile ale lunii, atunci cand pretul actiunilor a atins cea mai mare valoare din ultimele sase luni, 1.430 lei/actiune. Valoarea actiunilor Petrom transferate in acea sedinta de tranzactionare au totalizat 43 miliarde de lei (1,3 milioane de dolari), iar surse din piata de capital afirmau ca a fost vorba de tranzactii realizate de investotori straini.
Brokerii afirma ca dupa evolutia tranzactiilor de pe piata investitorii straini au devenit mai activi in ultimele luni pe piata actiunilor societatilor de investitii financiare. Tranzactiile realizate de acestia sunt insa de valoare redusa, datorita limitarii numarului de actiuni pe care un invesitor in poate detine la o societate de investitii financiare la 0,1% din capitalul social al acesteia.
De cealalta parte, in septembrie fondul de investitii Romanian Investment Company si-a lichidat pachetele de actuni detinute la Banca Transilvania. In cele mai mari tranzactii cu actiunile bancii de luna trecuta s-au transferat titluri in valoare de 57 miliarde de lei (1,7 milioane de dolari), care reprezentau 1,6% din capitalul bancii.
Sursa: Ziarul Financiar, 31 0ctombrie 2003.
www.zf.ro -
Mitall, stapanul siderurgiei romanesti
Jurnalul National SIDG
___
Dupa ce au cumparat zilele trecute Siderurgica si Petrotub, indienii de la LNM Holdings au ajuns sa detina controlul siderurgiei romanesti.
Compania anglo-indiana LNM Holdings este proprietara Sidex Galati, Tepro Iasi, Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara. Lakshmi Mittal, presedintele grupului, si-a construit un imperiu siderugic cumparand gaurile negre ale economiei romanesti.
Sidex, prima achizitie
In urma cu doi ani, LNM a intrat pe piata romaneasca cumparand Sidex Galati. Atunci, Sidex avea pierderi de circa un miliard de dolari. Angajamentul total al LNM s-a ridicat la peste 500 de milioane de dolari. Cumparatorii Sidex nu au fost scutiti de protestele sindicalistilor. Siderurgistii galateni si-au exprimat atunci nemultumirea vizavi de disponibilizarile facute inainte de privatizare, cerand salarii compensatorii. Atunci cand indienii le-au dat cate 100 de milioane, iar statul plati compensatorii pe o perioada de doi ani, angajatii s-au batut pentru un loc pe listele de concedieri.
Tepro Iasi, salvata de la faliment
O a doua investitie pe care indienii de la LNM au facut-o a fost achizitionarea societatii Tepro Iasi. Aceasta ajunsese in pragul falimentului dupa o privatizare nereusita, incheiata de APAPS cu firma ceha Zelezarny Veseli. Problemele pe care cehii le-au pricinuit la Tepro au culminat cu asasinarea, in 2000, a liderului sindical Virgil Sahleanu. La momentul preluarii Tepro de catre LNM Holdings, societatea avea datorii totale de 565 de miliarde de lei.
Proteste
O data cu achizitionarea Petrotub si Siderurgica, in urma cu trei zile, grupul LNM Holdings detine controlul celor mai importante combinate siderurgice. Nici aceste privatizari nu au fost facile pentru APAPS: vor fi disponibilizati peste 2.000 de salariati de la Siderurgica si 1.500 de la Petrotub. Siderurgistii au protestat zgomotos la aflarea stirii, cerand si ei aceleasi facilitati salariale acordate galatenilor disponibilizati.
Mostenitorii revendica pamantul de sub Sidex
Terenul ocupat de combinatul Sidex Galati ar putea fi revendicat in instanta, scrie presa britanica. Potrivit unor informatii aparute la inceputul lunii, nepotii familiei care a detinut, in urma cu multi ani, proprietatea pe care a fost construit Sidex se pregatesc sa ceara ca terenul sa le fie restituit. Presa londoneza nu da mai multe informatii legate de identitatea familiei. Un purtator de cuvant al lui Mittal a declarat ca nu este tocmai incantat de aceasta veste, ceea ce nu l-a impiedicat insa pe cel mai bogat indian nerezident al Marii Britanii sa isi extinda afacerile din Romania.
Sursa: Jurnalul National, 31 0ctombrie 2003.
www.jurnalul.ro
Pagina