18.03.2005
-
In curind, dobinda egala la euro si lei
Cotidianul
___
Un credit bancar va costa mult mai putin decit in prezent. Liberalizarea accesului strainilor la depozitele in lei si scaderea inflatiei preseaza puternic asupra dobinzilor. La creditele pe termen lung, dobinzile la lei si euro tind sa se egalizeze.
Romanii se vor putea imprumuta in curind mult mai ieftin decit in prezent, pentru ca piata geme de lei. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, chiar daca unele banci anticipeaza pentru a doua jumatate a anului dobinzi la credite de 14-16%, dobinzile vor scadea pina la niveluri de maximum 12-14% pe an.
Explicatia consta in aceea ca BNR va lasa multi lei in piata, costul imprumuturilor urmind sa scada sub imperiul legii cererii si ofertei.
Liberalizarea contului de capital va aduce si ea in banci lei in exces, iar bancile comerciale vor trebui sa reduca dobinzile atit la depozite, cit si la credite pentru a putea plasa acest exces, in conditiile unei concurente din ce in ce mai puternice pe piata de retail. Deja pe piata interbancara, dobinzile la lei au scazut puternic, pina la 6-9%.
„Anul 2005 este unul deosebit de provocator pentru sistemul bancar. Marja intre dobinzile la credite si cele la depozite va scadea de la 10-12 puncte procentuale in prezent, la 4-6 puncte procentuale maximum, spre sfirsitul anului. Competitia intre banci va fi accentuata, se va vedea cine este cu adevarat competitiv', a afirmat ieri Paul Prodan, director-adjunct la ING Bank Romania.
Potrivit bancherului, in curind, pentru imprumuturile pe termen lung, precum cel ipotecar, dobinda la creditele in lei va fi egala cu cea la creditele in euro. ING Romania pune in prezent la dispozitia clientilor cel mai ieftin credit ipotecar in lei cu o dobinda de 12,5%.
Directorul ING considera ca dobinzile la creditele ipotecare in lei se vor situa, la sfirsitul anului la circa 10%, adica foarte apropiate de dobinzile percepute la imprumuturile exprimate in moneda unica europeana.
Accesul strainilor la lei, liber din aprilie
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat in repetate rinduri, ca urmatorul pas de liberalizare a contului de capital se va produce pina la 30 iunie. Surse din piata bancara sustin ca accesul strainilor la depozitele in lei se va produce in aprilie.
Practic, Banca Nationala a Romaniei a facut toti pasii necesari pentru liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei. Antrenamentul la vedere al pietei valutare a inceput in 3 noiembrie anul trecut, de cind BNR a lasat mult mai liber cursul de schimb.
In ultimele 5 luni, paritatea leu-euro a atins un maxim istoric al volatilitatii, de pina la 24%, in scopul contracararii capitalurilor speculative, deja existente in piata. In opinia cunoscatorilor pietei bancare, precum fostul presedinte al BRD, Bogdan Baltazar, liberalizarea a avut loc 'de facto' pentru ca investitorii straini au penetrat in piata prin asa-numitele vehicule specializate.
Sursa: Cotidianul, 18 martie 2005.'
17.03.2005
-
SIF Oltenia conduce la profit pe primele doua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
SIF Oltenia a obtinut cel mai ridicat profit dintre cele patru societati de investitii financiare (SIF) care au raportat rezultatele aferente primelor doua luni ale anului, societatea inregistrand la sfarsitul lunii februarie un profit brut de 135,4 miliarde de lei (3,6 milioane de euro). Pentru luna ianuarie, Oltenia raportase un profit brut de 89,5 miliarde de lei (2,3 milioane de euro).
Singura societate de investitii financiare care a mai ramas sa prezinte rezultatele pentru aceasta perioada este Muntenia.
In primele doua luni din 2004, Oltenia obtinuse un profit brut de 104,8 miliarde de lei (2,5 milioane de euro). 'Profitul inregistrat de SIF Oltenia s-a datorat mai ales speculatiilor bursiere pe care compania le-a realizat in aceasta perioada', a comentat Florin Buzatu, vicepresedintele societatii. Mai mult de jumatate din profitul SIF Oltenia a fost obtinut in ianuarie, cand societatea a vandut 0,08% din actiunile BRD pentru care a incasat 0,7 milioane de euro si un pachet de peste 5% din actiunile Compa, in suma de 1,6 milioane de euro. In februarie, Oltenia a mai vandut un pachet de 0,04% din actiunile bancii, dar si 0,01% din titlurile Antibiotice.
'Banii pe care i-am obtinut din vanzarea unor pachete de la BRD, Compa, dar si de la alte companii, au fost investiti in consolidarea pozitiilor pe care le detinem la societati precum Socep, Argus sau au fost folositi pentru achizitii la companii unde nu aveam participatii, precum Biofarm', a precizat Buzatu. Intentioneaza Oltenia sa mai vanda din pachetele pe care le detine la banci si la alte companii listate la Bursa de Valori? 'Depinde de oportunitatile care se ivesc. Noi analizam pretul la care ajunge o actiune, perspectiva de crestere a unui alt titlu, lichiditatea celor doua valori mobiliare si daca intervine o oportunitate, putem de exemplu sa alegem sa vindem BRD si sa cumparam actiuni la alta companie. Oricum, politica noastra este ca banii incasati dintr-o vanzare de actiuni sa-i folosim tot pentru achizitii pe piata de capital', afirma Florin Buzatu.
Valoarea activului net unitar al SIF Oltenia era la sfarsitul lunii februarie de 16.334 lei/actiune. Pe Bursa, o actiune a acestei companii a fost cotata ieri la inchidere la un pret de 13.500 lei/actiune.
SIF Banat-Crisana a incheiat primele doua luni din acest an cu un profit brut de 117,4 miliarde de lei (3,1 milioane de euro), dupa ce in ianuarie compania inregistrase un profit de 95,1 miliarde de lei (2,4 milioane de euro). In 2004, compania obtinuse la finalul lui februarie un profit brut de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 79.000 de euro). Luna trecuta, Banat-Crisana a vandut un pachet de 0,19% din BRD, pentru care a incasat 2,4 milioane de euro. Dintre companiile listate la Bursa de Valori, Banat-Crisana si-a majorat in februarie participatiile detinute la Turbomecanica, de la 5,08% la 5,5% si la Silcotub, unde societatea de investitii financiare detinea la finalul lunii 9,11% din actiuni comparativ cu participatia de 8,81% din ianuarie. Activul net unitar al SIF Banat-Crisana era la finalul lui februarie de 12.678 lei/actiune. Pe Bursa, actiunile au fost tranzactionate ieri la inchidere la 12.500 lei/actiune.
SIF Moldova a inregistrat la sfarsitul lunii trecute un profit brut de 57,1 miliarde de lei (1,5 milioane de euro). In ianuarie, compania obtinuse un profit de 19 miliarde de lei (aproximativ 0,5 milioane de euro). Pentru primele doua luni din 2004, Moldova raportase un profit brut de 35 de miliarde de lei (0,8 milioane de euro). Valoarea activului net unitar la SIF Moldova era de 11.781 lei/actiune la finalul lunii precedente. Actiunile companiei au fost cotate ieri pe Bursa la un pret de inchidere de 11.500 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 martie 2005.
' -
OMV va investi 400 milioane de euro la Petrom
Romania libera SNP
___
In acest an, aproape o treime din investitiile OMV vor fi canalizate catre compania romaneasca Petrom, a carei preluare a fost finalizata in decembrie 2004, potrivit datelor prezentate de oficialii grupului austriac.
'In prezent ne concentram asupra provocarilor si oportunitatilor oferite de integrarea Petrom, operatiune care este in graficul stabilit. In acest an vom investi in jur de 400 milioane de euro in Petrom, si circa 1,3 miliarde de euro in total', a declarat presedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer.
Recent, reprezentantii Petrom au anuntat ca firma va aloca in acest an 200 milioane de euro pentru investitii in modernizarea tehnologiilor utilizate in activitatea de explorare a perimetrelor petroliere, precum si in managementul sondelor.
De altfel, compania a primit, la privatizare, o serie de facilitati pentru stimularea activitatii de explorare si productie precum constituirea unei rezerve deductibile fiscal pentru acoperirea investitiilor realizate. Rezultatele financiare ale Petrom pentru 2004, in conformitate cu standardele romanesti de contabilitate, vor fi facute publice la 18 mai.
Intre timp, compania a anuntat ca nu va acorda, cel mai probabil, dividende pentru 2004 si nici nu va achita impozit pe profit, pentru ca a constituit provizioane deductibile fiscal. OMV a inregistrat anul trecut un profit net de 678 de milioane de euro, in crestere cu 57% fata de 2003.
Sursa: Romania Libera, 17 martie 2005.' -
Profitul Amonil a scazut de trei ori in 2004
Curierul National AMO
___
Combinatul de ingrasaminte chimice Amonil Slobozia a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 2.614 miliarde de lei, in crestere cu 24 la suta fata de valoarea inregistrata in anul precedent, in timp ce profitul companiei s-a diminuat de aproape trei ori. Potrivit datelor financiare preliminare transmise Bursei de Valori Bucuresti, profitul net al firmei a fost de 9,5 miliarde de lei in 2004, intreaga suma fiind destinata acoperirii pierderilor din anii trecuti. In 2003, combinatul a obtinut un profit net de 26 miliarde de lei, iar in 2002 a raportat o pierdere de 99 de miliarde de lei. Anul trecut, veniturile au totalizat 2.735 miliarde de lei, fata de nivelul contabilizat cu un an inainte, de 2.159 miliarde de lei. Combinatul a anuntat, recent, ca isi va inceta activitatea la 1 aprilie, masura care va determina disponibilizarea a 850 de salariati.
Sursa: Curierul National, 17 martie 2005.
16.03.2005
-
SIF Transilvania: profit de 0,3 mil. euro pe primele doua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF Transilvania a inregistrat pe primele doua luni un profit net de 12,6 miliarde de lei (0,3 milioane de euro), dupa ce in prima luna a acestui an compania obtinuse un profit net de 6,5 miliarde de lei (0,1 milioane de euro). In aceeasi perioada a anului trecut, Transilvania obtinuse un profit net de 26,5 miliarde de lei (0,6 milioane de euro).
Transilvania este singura societate de investitii financiare (SIF) care a raportat pana in prezent rezultatele dupa primele doua luni ale anului. Reprezentantii companiei nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru a oferi comentarii pe marginea acestor rezultate. In perioada incheiata la finalul lunii februarie, SIF Transilvania nu a realizat nici o tranzactie mai mare de 0,5 milioane dolari (0,3 milioane de euro).
Transilvania are cea mai mare expunere pe companii din sectorul industrial, cu o pondere de 25,6% in portofoliu, ponderi importante detinand si societatile cu activitate in agricultura sau turism, care reprezinta 22,2 %, respectiv 15,8% din plasamentele SIF. Cea mai ridicata valoare de piata dintre plasamentele companiei este reprezentata de investitiile pe care SIF le are in societatile din sectorul financiar - bancar, a caror valoare era dupa primele doua luni de 114,1 milioane de euro, mai mult de jumatate din valoarea de piata totala a plasamentelor SIF Transilvania.
La finalul lunii februarie, SIF Transilvania avea un activ net unitar de 14.347 lei/actiune. Valoarea activului net unitar la sfarsitul lunii ianuarie a fost de 13.748 lei/actiune. Transilvania a obtinut anul trecut cel mai ridicat profit net dintre SIF - uri, inregistrand la finalul anului un profit net de 813 miliarde de lei (21,4 milioane de euro). Profitul societatii pe 2004 este echivalent cu aproape 1.500 lei/actiune. Compania nu a anuntat inca dividendul brut pe care intentioneaza sa-l distribuie din profitul pe 2004.
Actiunile SIF Transilvania sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 15.000 lei/actiune, in scadere cu peste 3% fata de sedinta precedenta. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 228,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 martie 2005. -
Petrom nu da dividende pe 2004
Evenimentul Zilei SNP
___
Petrom nu va acorda, cel mai probabil, dividende pentru 2004 si nici nu va achita impozit pe profit, pentru ca firma a constituit provizioane deductibile fiscal pentru unele cheltuieli, cum ar fi cele pentru investitii, se arata intr-un comunicat al companiei.
Pentru anul 2003, Petrom a acordat dividende in valoare totala de 1.020 de miliarde de lei.
Sursa: Evenimentul Zilei, 16 martie 2005. -
BNR avertizeaza asupra riscurilor liberalizarii contului de capital
Banii nostri
___
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a prezentat astazi stadiul implementarii liberalizarii contului de capital, avertizand asupra riscurilor pe care le presupun ultimele etape ale acestui proces.
Riscurile liberalizarii contului de capital
- Liberalizarea deplina a contului de capital poate conduce la majorarea excesiva a volumului creditului, in conditiile unor capitaluri ieftine si abundente.
In prezent, BNR sterilizeaza din piata cinci miliarde de euro, bani ce nu isi gasesc instrumentele pentru a patrunde in economie, a precizat Isarescu.
Acest risc poate fi contracarat prin orientarea prudenta a politicii fiscale, de un sistem bancar solid si cu standarde prudentiale ridicate si de generalizarea standardelor internationale de contabilitate.
''O liberalizare cu un sistem bancar fragil sau cu o politica fiscala laxa poate fi un dezastru'', a atras atentia guvernatorul BNR.
- Un al doilea risc vizeaza faptul ca investitorii de portofoliu vor expune economia la intrari si iesi bruste de capital.
Aceasta situatie poate fi contracarata printr-un nivel confortabil al rezervelor valutare oficiale si un minim de flexibilitate a cursului de schimb.
- Un alt risc major se refera la aprecierea monedei nationale, cu impact asupra deficitului contului curent.
Acesta poate fi contracarat prin implicarea sporita a politicii fiscale, de venituri si structurala in reducerea dezechilibrului extern.
Beneficiile liberalizarii contului de capital
- Romania se va schimba extrem de rapid dupa liberalizare, in contextul in care va intra intr-un club select cum este Uniunea Europeana, a afirmat Mugur Isarescu.
- Beneficiile liberalizarii totale a contului de capital vizeaza in primul rand alocarea capitalului catre cele mai productive utilizari, reducerea costului finantarii, importuri de tehnologie si castiguri de productivitate, imbunatatirea mediului de afaceri si intarirea disciplinei in politicile macroeconomice.
Referindu-se la reducerea costului finantarii, Mugur Isarescu a declarat ca pentru Romania va fi un soc, intr-o perioada foarte scurta fiind disponibile capitaluri foarte ieftine.
Guvernatorul Bancii Centrale a subliniat insa ca accesul la aceste capitaluri nu se va face oricum.
Etapele liberalizarii contului de capital
Procesul liberalizarii contului de capital a demarat in Romania in 1991, prin Legea investitiilor straine, insa se poate vorbi de o etapizare a acestui proces abia din 1999, corelata cu aderarea la UE.
In prezent, contul de capital este liberalizat in proportie de 85-90 la suta, a precizat Mugur Isarescu.
Etapele urmatoare de liberalizare vizeaza depozitele nerezidentilor (semestrul I 2005), operatiunile nerezidentilor cu Titluri de stat, operatiunile nerezidentilor pe piata monetara (cel mai tarziu la data aderarii) si operatiunile rezidentilor in conturi deschise in strainatate (cel mai tarziu la data aderarii).
Sursa: Banii Nostri, 15 martie 2005.
15.03.2005
-
Ductil Steel, singurul ofertant pentru Otelu Rosu
Romania libera
___
Compania buzoiana Ductil Steel este singurul ofertant pentru cumpararea modulului viabil al Combinatului Siderurgic Otelu Rosu. Dupa administrarea dezastruoasa a fostilor proprietari, italienii Marco si Stefano Gavazzi, combinatul a mai functionat partial doar multumita firmei din Buzau, care a investit peste doua milioane de euro.
Astfel a fost repornita otelaria si se asteapta ca acelasi lucru sa se produca si cu laminorul. Deocamdata modulul functioneaza in regim de inchiriere, insa cei de la Ductil Steel asteapta termenul-limita, 31 martie, pentru a cumpara activele in speta.
Sursa: Romania Libera, 15 martie 2005. -
Electroputere, privatizata pe bucati
Gardianul EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va relua, pentru a cincea oara, procesul de privatizare a Uzinei Electroputere Craiova, prin aplicarea unei noi strategii care ar putea presupune divizarea companiei in patru centre de profit si vanzarea fiecarui segment in parte. 'Am putea gasi foarte multi ofertanti interesati fie doar de sectia de locomotive, fie de masini electrice rotative', a spus presedintele AVAS, Gabriel Zbarcea, citat de Mediafax.
Sursa: Gardianul, 15 martie 2005.' -
O firma din opt se va alege cu conturile blocate
Cotidianul
___
AVAS va purcede la blocarea conturilor tuturor datornicilor la Fondul de Sanatate. Dupa ce 3.300 de firme s-au trezit cu sechestru pe conturi, procedura se va repeta si cu alte 21.000, cu datorii de peste zece milioane. Va urma si restul de pina la 66.000 de firme. AVAS nu spune cind, pentru ca datornicii trebuie sa fie surprinsi.
In Romania sint cam 500.000 de firme active, adica firme cu toate actele in regula si care si-au depus bilanturile contabile. Dintre acestea, 66.000 au datorii la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate. Deci, mai mult de o firma romaneasca din opt nu si-a platit obligatiile catre Fondul de Sanatate.
Banii pentru acest fond trebuia sa fie colectati de Casa Nationala de Sanatate si de casele judetene. Cit de bine si-au facut treaba o arata sumele neincasate: aproape 24.500 de miliarde lei, suma la care s-a ajuns de-a lungul anilor.
De aceea, in 2003, autoritatile au decis ca de recuperarea acestor sume se va ocupa AVAB, devenita acum AVAS. Consolidate in euro la cursul de atunci, sumele insemnau 613 milioane de euro. Seful de atunci al Autoritatii Nationale de Control (institutie care avea in subordine AVAS), Ionel Blanculescu, amenintase cu executari silite, pentru ca banii statului sa fie recuperati.
Insa o parte dintre debitori aveau deja incheiate conventii de reesalonare cu Casa, altii erau in proceduri de privatizare si nu puteau fi executati, altii erau deja in executare silita in alte cauze. Astfel, pusculita bugetului Sanatatii nu s-a prea umplut.
Ca asa stau lucrurile o arata situatia centralizata a acestor creante de la sfirsitul anului trecut, publicata in raportul anual al AVAS: in 2004, la Fondul de Sanatate s-au strins doar 1.200 de miliarde.
S-au recuperat 275 de miliarde
Din totalul portofoliului de creante al AVAS, datoriile catre Fondul de Sanatate reprezinta mai mult de o cincime. La sfirsitul lui februarie, noul sef al AVAS, Gabriel Zbircea, i-a surpins pe datornici cu o actiune-soc: a transmis tuturor bancilor din Romania ordine de blocare a conturilor la circa 1.400 de firme din lista datornicilor la Fondul de Sanatate.
Era vorba despre cele a caror datorie depasea 500 de milioane de lei. Totalul creantelor acestor firme se ridica la 4.600 de miliarde. Practic, firmele isi pot folosi banii din conturi doar pentru a plati salariile si datoriile catre Sanatate. Pentru orice alte plati e nevoie de aprobarea AVAS.
Intr-o singura zi, AVAS a recuperat 40 de miliarde, o suma considerata de Zbircea mare pentru o zi obisnuita. „Vom mai pregati niste surprize pe linia recuperarii unor datorii pe care le au debitorii la stat. Vom mai lua astfel de masuri si vom anunta adoptarea lor la doua-trei zile dupa punerea in aplicare', a spus Zbircea.
Intr-adevar, dupa citeva zile, institutia a anuntat blocarea contului la alti aproape 1.900 de debitori cu datorii cuprinse intre 200 si 500 de milioane de lei. Totalul sumelor recuperate in urma popririi conturilor se ridica la 275 de miliarde lei.
Alti 21.000 de datornici, in prima transa
Se pare ca lucrurile nu se vor opri aici. Potrivit unor surse din AVAS, procedura de blocare a conturilor se va aplica in cazul tuturor debitorilor, indiferent de suma. „Se va trece si la poprirea conturilor celor cu datorii mai mici de 200 de milioane.
Nu putem spune cind, deoarece actiunea va trebui sa aiba efectul-surpriza, pentru a nu le permite sa-si transfere banii in alte conturi', ne-au spus sursele noastre.
Initial, vor fi blocate conturile firmelor cu datorii cuprinse intre 10 si 200 de milioane de lei. Cu ceva timp in urma, Zbircea daduse de inteles ca vor urma acestia si chiar a dat numarul debitorilor care se inscriu in aceasta categorie: 21.000. Apoi vor urma si ceilalti, potrivit acelorasi surse.
Zbircea merge pina la averea actionarilor
In varianta in care banii din conturile blocate nu ajung pentru recuperarea creantelor la Fondul de Sanatate, se va ajunge la executarea actionarilor firmelor. „In masura in care exista bani in respectivele conturi, bancile sint obligate sa vireze aceste sume in contul AVAS. Daca nu, vom purcede la executarea silita, imobiliara si mobiliara, a respectivelor societati debitoare.
Daca nici acolo nu vom gasi sume suficiente pentru indestularea creantelor noastre, ne vom indrepta impotriva administratorilor, actionarilor si cenzorilor societatilor comerciale. Legea ne permite.
Vom chema acele societati in judecata cu cerere de faliment, si, in cazul procedurii de faliment, avem dreptul sa ne indreptam impotriva organelor de conducere ale societatilor care au instrainat fraudulos bunuri din respectivele societati', a spus seful AVAS.
Cel putin pina acum nu au fost facute presiuni politice pentru ocolirea unor datornici. Au fost debitori care au cerut sa fie pasuiti (cazul mai cunoscut al cluburilor de fotbal), dar AVAS nu a cedat. Cu putin timp in urma, Zbircea, care nu este implicat politic, a spus ca, in cazul in care vor aparea presiuni, va parasi institutia.
Patronii se tem de blocaj financiar
„Masura este sublima, nu buna, dar singura problema e ca se face tirziu si in bloc', a afirmat directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu, in legatura cu blocarea conturilor tuturor datornicilor la Fondul de Sanatate. „La nivelul a zeci de mii de firme vor fi efecte negative pe piata, in circulatia financiara din economie.
Este bine ca s-a recurs in sfirsit la aceasta blocare, s-ar putea ajunge chiar la executari silite, iar cei de la AVAS au sanse sa recupereze banii. Ar fi trebuit insa facut un plan inainte, sa se vada care vor fi efectele. Evaluarea dura cel putin jumatate de an, si sint convins ca nu s-a facut', apreciaza reprezentantul patronilor reuniti in ACPR.
Sursa: Cotidianul, 15 martie 2005.'
Pagina