29.10.2003
-
Petrom la noua luni: cifra de afaceri constanta, profit net in scadere
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
SNP Petrom, cea mai mare companie de pe piata romaneasca, a realizat pe primele trei trimestre ale acestui an un un profit net de 1.201 mld. lei (36,2 milioane dolari), mai mic in dolari cu 20%, in conditiile in care valoarea profitului brut din acest an este superioara celei de anul trecut. Profitul brut aferent perioadei este de 52,8 milioane dolari, fata de 48,3 milioane dolari anul anterior.
Intrebat cum comenteaza scaderea profitului net din acest an, Gheorghe Constantinescu a spus: Este legata (n.r. scaderea profitului net) de investitii. Suntem in cifrele stabilite pentru acest an. Anul acesta fata de anul trecut, este un an de revizii pentru rafinariile noastre. Arpechim Pitesti a fost in revizie in martie aprilie, iar Petrobrazi in cursul lunii octombrie, si am reusit sa folosim piata in septembrie, care a fost practic o luna de vara. Anul trecut, de exemplu, nici o rafinarie nu a fost in revizie. Exporturile isi mentin acelasi trend de ascensiune fata de anul trecut. Productia interna si importurile au acoperit 80% din capacitatea noastra de procesare . Rafinariile Petrom au o capacitate de rafinare de 8 mil. tone de titei anual.
Cum explica analistii scaderea profitului net la Petrom? Impozitul pe profit mult mai mare fata de anul trecut se datoreaza impozitului de 12% platit pentru profitul din exporturi fata de 6% anul trecut, dar si unor posibile intarzieri in programul de investitii, care ar fi putut duce la pierderea unor facilitati fiscale, a comentat Adriana Marin, analist la societatea de brokeraj BRD Securities.
Petrom are pentru acest an un program de investitii in valoare de 14.000 miliarde de lei, din care dupa primul semestru cheltuise 6.000 miliarde de lei. Cifra de afaceri neta a companiei petroliere pe primele noua luni ale anului este de 1,58 miliarde dolari, valoare usor in crestere cu 2% in dolari fata de perioada similara a anului trecut. Veniturile totale in aceeasi perioada au fost de 1,7 miliarde dolari, la fel ca si in urma cu un an. Au crescut cheltuielile cu materiile prime si consumabilele de la 35.179 miliarde lei la 41.001 miliarde lei, precum si cheltuielile cu personalul, din care cele cu salariile au crescut de la 5.887 miliarde lei la 6.415 miliarde lei.
Tintele de buget ale Petrom pentru 2003, fixate in urma rectificarii din luna iulie, sunt la 2,3 miliarde dolari pentru cifra de afaceri, iar in ceea ce priveste profitul brut este prevazut sa depaseasca valoarea de 101 milioane dolari de anul trecut.
Activul net al companiei se ridica la finalul lunii septembrie la 2,2 miliarde de dolari, iar valoarea contabila a unei actiuni era de 1.900 de lei. La Bursa, evolutia actiunilor Petrom nu a fost ieri spectaculoasa, cotatia de inchidere, de 1.380 lei/actiune fiind cu 0,7% mai mica fata de cea anterioara, in conditiile in care au fost raportate 2 tranzactii speciale in valoare de 10 miliarde de lei. Brokerii nu se asteapta insa ca rezultatele financiare sa aiba o influenta importanta asupra cursului actiunilor, evolutia procesului de privatizare avand o influenta mult mai importanta asupra cotatiei actiunilor.
Capitalizarea bursiera a companiei este acum la Bursa din Bucuresti de aproximativ 1,57 miliarde dolari.Constantinescu, venit la conducerea Petrom in februarie in locul lui Ion Popa, si-a propus sa aplice o politica de eficientizare a companiei inainte de privatizare prin cresterea cantitatilor de titei prelucrate la cele doua rafinarii Petrom, cresterea productiei de gaze naturale, cresterea exporturilor de titei si produse petroliere si reducerea cheltuielilor. Conducerea Petrom a investit circa 10 milioane dolari in punerea in exploatare din aceast a toamna a unui zacamant de gaze situat in Marea Neagra. Concomitent, pe plan extern, compania si-a axat investitiile in perimetrele din Kazahstan pentru a scurta perioada de recuperare a investitiei, Petrom concentrandu-si atentia asupa Algeriei si Libiei.
Pe plan intern, compania petroliera deruleaza un program amplu de informatizare de peste 60 milioane dolari. De realizaeea sistemului informatic la nivelul activitatilor de extractie si productie s-a ocupat firma Romsys Romania, la Arpechim Pitesti sunt sisteme SAP, iar la Petrobrazi - Oracle. Pe segmentul de distributie al carburantilor, reprezentat de benzinarii, se ocupa de implementarea sistemului informatic firma Sisware.Petrom produce anual 6 milioane tone de titei si circa 6 miliarde metri cubi de gaze naturale, are o retea de peste 600 de benzinarii, doua rafinarii si activitati in petrochimie.
Petrom este in curs de privatizare, autoritatile romane intentionand sa vanda 33,34% din actiuni catre un investitor strategic, ce va putea detine 51% din companie in urma unei majorari de capital. Valoarea tranzactiei este estimata acum la 1 1,4 miliarde dolari de catre analisti. Statul roman, ce detine 93% din actiunile Petrom, este asistat in tranzactie de consortiul format din bancile de investitii Credit Suisse First Boston si ING Bank, casa de avocatura Linklaters asigurand consultanta juridica necesara. Semnarea contractului de privatizare este prevazuta sa se realizeze pana pe 31 martie 2004. In acest moment, sunt precalifficate 11 companii, care sunt asteptate sa depuna pana pe 10 noiembrie oferte tehnice si comerciale neangajante, fara pret. Printre companiile ramase in cursa se numara companiile americane ConocoPhilips, Occidental si Alon, Gazprom si TNK BP din Rusia, Eni (Italia), Glencotre (Italia), sau companiile petroliere din regiunea Europei Centrale si de Est MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia), OMV (Austria) sau Hellenic Petroleum (Grecia).
Deja unii jucatori cauta sa formeze consortii pentru a depune o oferta comuna pentru Petrom, dat fiind pe de o parte valoarea mare a tranzactiei pentru unii investitori sau interesul pentru anumite active ale Petrom, si nu pentru intreaga companie. De aceea, Ministerul Economiei si Comertului intentioneaza sa prevada n contractul de privatizare clauze prin care viitorul proprietar al Petrom sa nu poata splita compania si sa vanda acele active ce nu prezinta interes pentru structura investitorului strategic.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 octombrie 2003. -
LNM a preluat Siderurgica si Petrotub
Realitatea Romaneasca SIDG
___
LNM Holding este noul proprietar al societatilor Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara. Aceasta firma va concedia 3.550 de angajati de la cele doua societati, dar cei disponibilizati vor primi plati compensatorii pe o durata medie de 30 de luni. Ministrul Privatizarii, Ovidiu Musetescu, a declarat ieri cu ocazia semnarii contractelor ca fiecare salariat va primi in perioada mentionata in medie 5 milioane de lei pe luna, bani care vor fi platiti timp de 22 de luni de catre stat si opt luni de catre LNM. Suma totala platita de firma anglo-indiana pentru cele doua societati este de 126 de milioane de dolari, din care pretul platit pe actiuni reprezinta doar 1 milion de dolari pentru Siderurgica si 6 milioane de dolari pentru Petrotub. LNM va plati si datoriile comerciale ale celor doua societati, in suma de 61 de milioane de dolari. Musetescu a spus ca, daca Petrotub este o societate care are viitor si piata, in cazul Siderurgica nu existau decat variantele privatizarii sau a lichidarii. Societatea pierde la ora actuala 100.000 de dolari pe zi. Musetescu a spus insa ca, in cazul in care ar fi fost lichidata, cei 2.050 de disponibilizati de la Siderurgica nu ar fi primit nici un fel de plata compensatorie, iar statul s-ar fi ales cu o gaura de 240 de milioane de dolari. Tocmai din aceste cauze datoriile la buget de 8.000 de miliarde de lei au fost sterse. Pe langa acestea, statul a sters si 10 milioane de dolari pe care Siderurgica trebuia sa-i plateasca Bancii Comerciale Romane.
In urma privatizarii, la Petrotub raman 3.100 de salariati, iar la Siderurgica 2.200. Contractul de privatizare a fost semnat de ministrul Musetescu si de fiul lui Mittal, vicepresedinte al LNM, Aditya Mittal.
Protest spontan la „Petrotub“
Aproape 500 de salariati ai societatii „Petrotub“ au declansat ieri un protest spontan legat de privatizarea intreprinderii, proces in urma caruia ar urma sa fie disponibilizati aproape 1.700 de angajati. Sindicalistii au blocat Drumul European E 85, dar prin interventia jandarmilor circulatia rutiera a fost reluata in scurt timp. Prefectul de Neamt, Valentin Danaila, s-a intalnit la Primaria municipiului Roman cu liderii salariatilor de la „Petrotub“.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 29 octombrie 2003. -
Datoriile istorice ale Petromidia - stinse printr-o emisiune de obligatiuni subscrisa de stat
Adevarul RRC
___
Rompetrol Rafinare (rafinaria Petromidia) va lansa, cel mai tarziu pana la jumatatea lunii decembrie, o emisiune de obligatiuni care va fi subscrisa de catre stat in vederea stingerii obligatiilor bugetare istorice. Emisiunea va avea o valoare de pana la 603 milioane dolari care reprezinta cuantumul datoriilor istorice si al penalitatilor si majorarilor de intarziere pe care Petromidia le inregistra la data de 30 septembrie 2003.
Scadenta obligatiunilor va fi de maximum 20 de ani si se va stabili prin conventia de emisiune, conform mandatului acordat Ministerului Finantelor. Dobanda perceputa va fi Euribor +1,5% platibila anual (in cazul in care rata profitului este mai mica de 10%) sau Euribor +2% pentru anul urmator (in cazul in care rata profitului este mai mare de 10%), ne-au declarat surse guvernamentale. La valoarea Euribor de astazi dobanda s-ar situa in jur de 4%, ceea ce in sume nominale ar insemna 24 milioane euro pe an.
Obligatiunile se emit cu data de 30 septembrie 2003, denominate in euro, utilizandu-se cursul de schimb pentru data emisiunii, nominative, dematerializate, transferabile, cu o valoare nominala de 25 euro. Trebuie mentionat ca dobanda oferita pentru emisiunea de obligatiuni este comparabila cu dobanda medie la portofoliul extern al Finantelor. Pe perioada in care statul va detine aceste obligatiuni, Ministerul Finantelor va institui supraveghere permanenta la Rompetrol, prin numirea unui observator propriu la sedintele Consiliului de Administrare al societatii.
Solutia aleasa pentru achitarea datoriilor Petromidia a fost aprobata printr-o ordonanta de urgenta in sedinta de saptamana trecuta a Guvernului. In cazul in care va accepta aceasta solutie, Rompetrol va trebui sa lanseze emisiunea de obligatiuni in termen de 40 de zile de la publicarea actului normativ in Monitorul Oficial. Varianta reglementarii in acest fel a platii arieratelor inregistrate de Petromidia pare a fi multumitoare atat pentru societate, cat si pentru stat. Compania isi va putea plati datoriile restante esalonat, pe o perioada de pana la 20 de ani, fara ca acestea sa mai creasca prin acumularea de penalitati si majorari de intarziere.
Pe de alta parte, dupa ce Petromidia a pierdut o esalonare acordata de Finante, ministerul avea ca varianta doar executarea silita si conversia in actiuni. Masura nu a fost agreata insa de catre Guvern pentru ca Petromidia plateste lunar aproximativ 1.000 miliarde lei numai din accize, iar executarea silita ar fi blocat aceasta sursa de venituri bugetare si nici nu ar fi dus la recuperarea datoriei istorice. In plus, inchiderea rafinariei ar fi lasat fara locuri de munca peste 2.300 de salariati si ar fi produs distorsiuni pe piata produselor rezultate din prelucrarea titeiului.
Sursa: Adevarul, 29 octombrie 2003.
28.10.2003
-
Afacerile Impact au crescut la noua luni, dar profitul a ramas la fel
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Compania imobiliara Impact Bucuresti a inregistrat o cifra de afaceri de 13,1 milioane dolari (432,8 miliarde lei) in primele noua luni ale acestui an, in crestere cu 40% fata de aceeasi perioada din 2002. Profitul companiei a scazut insa in termeni reali. In primele trimestre din 2003, Impact a obtinut un profit net de 127,5 miliarde lei, aproape egal in termeni nominali cu cel de 124,5 din primele noua luni ale anului trecut. In perioada septembrie 2002 - septembrie 2003, inflatia a fost de aproximativ 14%.
Ioan Popp, presedintele si actionarul principal al Impact, spune ca societatea a inregistrat o crestere substantiala a activitatii si ca profitul fiscal a fost afectat de schimbarea modalitatilor de inregistrare contabila. 'Desi contractele sunt mai multe iar activitatea de constructii a crescut cu 102 % (in metri patrati construiti), profitul contabil nu a crescut in acelasi ritm pentru ca avansurile platite de clienti sunt mai mici iar veniturile se inregistreaza in momentul platii ratelor', a declarat pentru ZF Ioan Popp, actionarul majoritar al Impact.
In primele noua luni ale acestui an, Impact a incheiat contracte in valoare de 14 milioane de dolari, in crestere cu 62,5% fata de aceiasi perioada a anului anterior. Impact este prima companie imobiliara romaneasca care a inceput sa vanda, in urma cu mai multi ani, vile in rate. Anul trecut, normele contabile permiteau inregistrarea profitului in momentul incheierii contractului.
Incepand din 2003, profitul este inregistrat doar in momentul achitarii ratelor, ceea ce afecteaza situatiile financiare ale companiei, spune Popp. Presedintele Impact spune ca si datorita acestei situatii s-a decis ca pe termen mediu sa separe activitatea de finantare de cea de constructii. 'Doar 20% din clienti se finanteaza prin banca. Prefer sa folosesc banii pentru constructii, activitate care poate sa imi aduca o rentabilitate de 15 - 20% decat sa ma imprumut cu 8% si sa dau mai departe cu 14%', afirma Popp.
Pentru a finanta activitate de constructie a ansamblurilor rezidentiale de vile, vandute ulterior in rate, Impact a folosit ca surse principale in ultimii ani creditele bancare si piata de capital. Anul acesta, Impact a lansat si o emisiune de obligatiuni de 1,5 milioane euro. Compania are insa planuri mari pe termen mediu si lung iar analistii de pe piata de capital si-au exprimat de mai multe ori indoiala ca acestea vor putea fi sustinute in continuare de emisiunile de actiuni sau obligatiuni si creditele bancare, opinand ca Impact va avea nevoie de sustinerea unui fond de investitii sau partener strategic.
'Avem in vedere fie vanzarea catre investitori institutionali a propriului portofoliu de credite acordate clientilor, fie separarea activitatii de finantare a clientilor de activitatea propriu-zisa de constructii prin infiintarea unei societati de credit ipotecar detinute public', a precizat Ioan Popp. Presedintele societatii spune ca Impact mai are suficiente resurse pentru a reusi sa se finanteze in actuala formula in viitorul apropiat.
'Gradul de indatorare al societatii (total imprumuturi/capital propriu) este de doar 26%, ba chiar 21% daca se iau in considerare avansurile de la credite, respectiv creditul acordat clientilor. Fata de 65%, cat este nivelul acceptabil de indatorare pentru aceasta ramura de activitate, Impact mai are capacitatea de a se imprumuta cu cel putin 12 milioane de dolari prin emiterea de obligatiuni sau contractarea de noi credite', a conchis Popp.
Impact este listata la Bursa de Valori, fiind, datorita repetatelor majorari de capital, una din companiile cu cele mai rapide ascensiuni ale capitalizarii bursiere. In prezent, Impact are o capitalizare bursiera de 42 de milioane de dolari. Pretul actiunilor Impact a scazut ieri cu 2,3% dupa publicarea rezultatelor financiare, pana la 4.250 de lei. Impact este controlata de Ioan Popp si un grup de manageri ai societatii, fiind una din cele mai lichide companii de la Bursa de Valori.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 octombrie 2003.' -
Wiener Stadtische asteapta cresteri puternice la Unita si Agras
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Plasarea printre primele 4-5 societati de asigurari de pe piata, printr-o expansiune agresiva atat in asigurarile non-viata, cat si in asigurarile de viata, este tinta urmarita de societatea Unita, membra a celui mai mare grup austriac de asigurari Wiener Stadtische.'Intentionam sa ne extindem cota de piata la 12% pana in 2005. Vom forta puternic asigurarea de bunuri si de viata prin produse noi, vom extinde retelele si canalele noastre de vanzari si vom implementa un software modern de gestiune a portofoliului', a enumerat Daniel Stan, directorul general al Unita, principalele repere ale expansiunii companiei.
Tot acest efort se va baza pe sprijinul financiar si logistic al actionarului austriac, care a majorat in luna mai capitalul social al Unita cu 6 milioane de euro, pana la 394 miliarde de lei.'Asteptam o crestere puternica anul viitor, in special din partea unor tari precum Romania, Bulgaria sau Serbia', a declarat ieri Guner Geyer, directorul general al Wiener Stadtische. El a aratat ca politica grupului austriac vizeaza investirea in tara de provenienta a primelor de asigurare incasate, ceea ce contribuie la cresterea economica.
Una din prioritatile Unita este dezvoltarea segmentului de asigurari de viata. In perioada urmatoare, societatea se pregateste sa-si extinda portofoliul de produse cu asigurari pentru credite bancare - cu potential de crestere pe masura dinamicii creditarii - asigurari pentru copii - tip dota si asigurari de accidente pentru copii. Pentru piata non-viata, societatea urmeaza sa dezvolte asigurarea completa de locuinta, precum si asigurari de activitati comerciale si industriale. De asemenea, Unita se pregateste sa lanseze pe piata un nou concept in lichidarea de daune, bazat pe imbunatatirea relatiei cu clientul. 'La finele lunii septembrie am consemnat prime subscrise totalizand 978 miliarde lei, reprezentand o cota de piata de aproximativ 5,5%, ceea ce ne plaseaza, dupa estimarile noastre, pe pozitia a sasea in topul societatilor de asigurari', a declarat Daniel Stan, directorul general al Unita.
Societatea de asigurari Agras, a doua subsidiara romaneasca a Wiener Staedtische din octombrie 2002, urmeaza sa-si majoreze capitalul social cu un milion de euro pana la sfarsitul anului, pana la peste 100 miliarde de lei, operatiune hotaata ieri intr-o AGA extraordinara. Agras este singura societate de asigurare cotata la Bursa de Valori Bucuresti, ultima cotatie fiind de 3.500 de lei/actiune.'Pentru anul viitor, ne-am propus sa extindem suprafata agricola asigurata la 1,3 milioane de hectare. De asemenea, avem in vedere cresterea vomului primelor in domeniul non agricol, care reprezinta in prezent 50% din portofoliul de produse', a declarat Maura Klassek, directorul general al Agras. Societatea a lansat anul acesta asigurarea medicala pentru calatorii, asigurarea de transporturi si asigurarea de Carte Verde.
Agras intentioneaza sa extinda vanzarile de asigurari agricole pentru suprafete mici de teren arabil (1-6 hectare), printr-un sistem de tichete de asigurare cu valoare fixa. Una din piedicile in calea dezvoltarii asigurarilor agricole ramane lipsa unei educatii in spiritul asigurarii, spune Klassek.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 octombrie 2003.' -
Veniturile din privatizare vor fi directionate in conformitate cu hotararile Guvernului
Gardianul
___
Veniturile obtinute din vanzarea actiunilor detinute de stat la unele societati comerciale, precum si cele din dividende nu vor mai fi utilizate doar pentru diminuarea datoriei publice interne. Ordonanta de urgenta adoptata in acest sens de Executiv in sedinta de saptamana trecuta prevede ca sumele ramase dupa deducerea cheltuielilor prevazute in bugetele institutiilor vanzatoare se 'utilizeaza pe destinatiile prevazute prin hotarare a Guvernului'. Actul normativ, care abroga OUG 38/2000 privind unele masuri pentru diminuarea datoriei publice interne, nu modifica destinatia veniturilor incasate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) din activitatea sa de baza. Astfel, potrivit noii ordonante, veniturile incasate de AVAB din valorificarea activelor bancare neperformante, ramase dupa deducerea cheltuielilor prevazute in buget, se utilizeaza pentru rascumpararea titlurilor de stat, in vederea diminuarii datoriei publice interne. Atat sumele obtinute din vanzarea datoriilor, cat si cele din valorificarea activelor bancare se vor varsa in contul curent general al Trezoreriei statului.
Reamintim ca in proiectul de buget pe 2004 sunt prevazute 41.814,8 miliarde de lei pentru cheltuielile cu dobanzile aferente datoriei publice, din care 15.204 miliarde de lei reprezinta dobanzile aferente datoriei publice interne.
Sursa: Gardianul, 28 octombrie 2003.' -
Gigi Becali vrea sa cumpere Uzina Mecanica de Armament Dragasani
Adevarul
___
Ministerul Economiei a selectat ofertele depuse de omul de afaceri Gigi Becali si firma constanteana Consal Trade SRL Constanta pentru negocierea contractului de vanzare a pachetului majoritar de actiuni la Uzina Mecanica de Armament si Munitie din Dragasani.
Principalul finantator al echipei de fotbal Steaua Bucuresti va participa la privatizarea societatii desprinse recent din CN Romarm impreuna cu Asociatia Salariatilor (PAS) din uzina. 'Deputatul Grosu, care mi-e prieten si este stelist, mi-a zis: 'Vino sa investesti si la noi in judet'. L-am intrebat: 'Mai Vasile, dar in ce sa investesc?' si mi-a spus de Uzina mecanica', si-a explicat Gigi Becali decizia de a investi in acest domeniu.
'Mi-a spus ca utilajele sunt depasite, dar exista hale si se pot face lucruri bune acolo. L-am intrebat cat este garantia, mi-a spus cinci miliarde, si am depus garantia respectiva. 10% voi da salariatilor cu care voi lucra in continuare', a adaugat Gigi Becali. El a precizat ca nu va pastra profilul societatii (deoarece aceasta nu mai este competitiva), spunand ca are planuri de dezvoltare a unei afaceri pe care nu doreste sa le dezvaluie deocamdata.
Producatorul de armament UM Dragasani are un capital social de peste 70 miliarde lei. Reprezentantii Ministerului Economiei negociaza, de asemenea, cu PAS-ul Uzinei Mecanice Marsa cedarea pachetului majoritar de actiuni la aceasta societate. Pentru alte doua societati desprinse din Romarm - Uzina Mecanica Filiasi si Uzina Mecanica Babeni - Ministerul Economiei asteapta oferte pana pe 30 octombrie, respectiv 6 noiembrie.
Sursa: Adevarul, 28 octombrie 2003.'
27.10.2003
-
Datoriile de la sfirsitul anului trecut ale unor societati vor fi anulate
Prime Transaction ARJI EPT ICMR UCM UZT
___
Datoriile bugetare acumulate si neachitate, pina la sfirsitul anului trecut, de un numar de 30 societati comerciale din portofoliul Autoritatii pentru Privatizare (APAPS) vor fi anulate, total sau partial, au declarat agentiei MEDIAFAX surse din APAPS. Pe lista societatilor comerciale care vor beneficia de aceste facilitati se afla Petrotub Roman, Electroputere Craiova, Rocar Bucuresti, Rulmentul Brasov, Faur Bucuresti, Letea Bacau, UCM Resita, Timpuri Noi Bucuresti, Fortus Iasi, Urbis Bucuresti, Ampelum Zlatna, CUG Cluj, Electronica Bucuresti, Tremag Tulcea, Tubinox Bucuresti, Turnu SA Turnu-Magurele, Aversa Bucuresti, Hart Miercurea-Ciuc, Corapet Corabia, Transmixt Bistrita, TCM Cluj, MAT Craiova, Baneasa Voluntari, Metalurgica Aiud, Agromec Gilau, Arteca Jilava, IAIFO Zalau, ICMRS Galati, Unirea Cluj si Uztel Ploiesti.
Sursa: Ziarul, 27 octombrie 2003. -
Bancile, indemnate sa emita obligatiuni
___
Cresterea creditarii va crea bancilor, in cateva luni, probleme reale de asigurare a resurselor pe termen lung, a declarat ieri Mihai Bogza, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. El spune ca bancile vor fi nevoite sa gaseasca noi surse de finantare printre care si emisiunea de obligatiuni pe piata de capital.
„Dezvoltarea rapida a creditului neguvernamental pune in fata BNR si problema asigurarii de catre banci a resurselor pe perioade de scadenta mai lungi. In prezent, cea mai mare parte a resurselor o reprezinta depozitele, care au un grad ridicat de volatilitate pentru ca pot fi retrase in orice moment inainte de scadenta”, a adaugat viceguvernatorul BNR.In acest sens, banca centrala va indemna bancile sa lanseze obligatiuni pe piata de capital, care au avantajul unei scadente fixe si pot fi emise pe termene mai lungi decat depozitele bancare.In urmatoarea perioada, reprezentantii BNR si ai bancilor vor purta discutii cu conducerile Bursei de Valori Bucuresti si a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Sursa: Jurnalul National, 27 octombrie 2003. -
APAPS vinde Siderurgica si Petrotub grupului LNM
Adevarul SIDG
___
Presedintele Autoritatii pentru Privatizare, Ovidiu Musetescu, va semna, cu reprezentantii grupului LNM, in prima parte a acestei saptamani, contractele pentru privatizarea societatilor Siderurgica Hunedoara si Petrotub Roman, se arata intr-un comunicat al APAPS. Grupul LNM Holdings, proprietarul combinatului Siderurgic Ispat Sidex Galati si al producatorului de tevi Tepro Iasi, a depus singura oferta pentru preluarea unui pachet de 80,9% din capitalul Siderurgica si a unei participatii de 69,76% la Petrotub Roman. APAPS a decis sa vanda cele doua societati in acelasi pachet pentru ca au un obiect de activitate complementar. In sedinta de saptamana trecuta, Executivul a mandatat APAPS sa incheie contractele de privatizare si a aprobat Ordonanta de Urgenta pe baza careia APAPS va finaliza privatizarea.
Sursa: Adevarul, 27 octombrie 2003.
Pagina