03.05.2005
-
Compania ungara BorsodChem vrea sa cumpere Oltchim
Curierul National OLT
___
Compania maghiara BorsodChem, care doreste sa-si extinda capacitatile de productie, a anuntat ca va inainta o oferta pentru achizitionarea combinatului Oltchim Ramnicu Valcea, care a avut, in 2004, venituri de aproape 400 de milioane de euro, transmite Reuters, citata de Mediafax.
'Daca noul Guvern al Romaniei va privatiza Oltchim anul viitor, vom inainta, sigur, o oferta... avand in vedere prezenta companiei romanesti pe pietele statelor mediteraneene', a declarat directorul executiv al BorsodChem, Laszlo Kovacs.
El a mentionat ca BorsodChem ar putea realiza si alte achizitii, la sfarsitul anului acesta sau anul viitor.
'BorsodChem este interesata si de compania poloneza Zachem, insa nu credem ca vom inainta o oferta, intrucat nu avem informatii ca situatia economica a firmei s-a imbunatatit', a continuat oficialul.
Pentru anul 2005, producatorul din industria chimica a alocat 41,83 miliarde de forinti pentru investitii.
BorsodChem, una dintre primele doua mari companii de produse chimice din Ungaria, a inregistrat in primul trimestru un profit net de 5,31 miliarde de forinti (27,35 milioane de dolari), in scadere cu 14,8 la suta fata de perioada similara a anului trecut, insa veniturile au crescut cu 18,9 la suta, pana la 41,93 miliarde de forinti. Profitul operational s-a majorat cu 60 la suta, atingand un nivel de 5,68 miliarde de forinti.
Potrivit strategiei elaborate de autoritatile romane pentru accelerarea privatizarii in industrie, procesul de privatizare a Oltchim va fi initiat in cursul semestrului al doilea din acest an, dupa rezolvarea litigiilor cu actionarii minoritari privind conversia in actiuni a creantelor Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Litigiul declansat de micii actionari nu s-a finalizat
Ministerul Economiei si Comertului va pregati pentru aceasta societate un program de privatizare specific, care sa rezolve probleme precum furnizarea de materii prime pe termen lung, in mod special de la Arpechim Pitesti.
Principalul actionar al societatii este Ministerul Economiei si Comertului, insa nivelul exact al participatiei detinute de stat este subiectul unui litigiu declansat de actionarii minoritari.
La 28 noiembrie 2003, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor Oltchim a decis transformarea in actiuni a datoriei pe care societatea o avea fata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), care a devenit ulterior AVAS.
Capitalul social al Oltchim urma sa creasca de la 323,5 miliarde lei la 3.549 miliarde lei, actiunile suplimentar emise urmand sa intre in portofoliul MEC, care a preluat participatia Autoritatii pentru Privatizare.
La acea data, Autoritatea pentru Privatizare detinea 53,25 la suta din actiunile Oltchim, restul titlurilor fiind in proprietatea fondului de investitii Lindsell Enterprises Limited (12,03 la suta), SIF Oltenia (7,2 la suta) si a altor actionari (8,97 la suta).
Hotararea AGEA a fost contestata de unul dintre actionarii minoritari, pe motiv ca micii detinatori de titluri nu au beneficiat de dreptul de preemtiune, iar participatia lor a fost puternic diminuata.
De asemenea, actionarul a contestat si modalitatea de calcul a valorii noilor actiuni, aratand ca activele Oltchim nu au fost evaluate corespunzator.
Sursa: Curierul National, 3 mai 2005.' -
Electroaparataj a ramas singura in cursa pentru Moldoplast
Curentul ELJ
___
Soarta Societatii Moldoplast Iasi nu a fost hotarata nici pana in prezent. Dupa ce, pentru achizitionarea pachetului de actiuni detinut de stat, reprezentand 97,3608% din capitalul social al companiei iesene, au fost depuse trei oferte, in prezent, negocierile continua cu doar un singur ofertant: Electroaparataj.
Celelalte doua societati - Energoreparatii Serv, in consortiu cu SPS Linea si Asociatia Moldoplast si Iasitex - au fost respinse, pentru ca nu au indeplinit diferitele conditii de precalificare impuse de Autoritate. Nici oferta venita din partea Electroaparaj nu i-a multumit, intr-o prima faza, pe membrii Comisiei de negociere din cadrul AVAS, motiv pentru care i s-a cerut imbunatatirea ofertei atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic. Potrivit reprezentantilor AVAS, analiza dosarului nou intocmit de societatea bucuresteana trebuia finalizata in decursul acestei saptamani, insa nu s-a comunicat nimic oficial, ceea ce presupune ca semnarea contractului de vanzare-cumparare inca treneaza. In afara de AVAS, ceilalti actionari ai companiei iesene detin 2,6392% actiuni, iar obiectul sau de activitate il reprezinta fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic.
Sursa: Curentul, 3 mai 2005. -
Doar o treime din emitentii BVB acorda dividende pe 2004
Adevarul
___
Din totalul de 61 de societati cotate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), doar 19 au anuntat dividende pe 2004. Pentru majoritatea emitentilor, acordarea de dividende constituie o decizie dificila, drepturile actionarilor fiind vazute ca o povara ce preseaza bugetul firmei. Cel mult, distribuirea profitului catre actionari e interpretata ca o investitie in imagine.
Drept urmare, si anul acesta vorbim de dividende de ordinul sutelor de lei sau, in foarte putine cazuri, de cateva mii de lei/actiune. Exista si exceptii, dar numai pentru titluri cu valori nominale de sute de mii de lei. Performera este societatea Turbomecanica, al carei PER este 12,68.
Analistii pietei spun ca, si in acest an, a ramas neschimbata mentalitatea potrivit careia investitorul ar trebui sa urmareasca nu atat castigurile din dividende, cat pe cele provenite din evolutia preturilor, la Bursa - o teorie care ar putea fi valabila daca detinatorilor de titluri li s-ar oferi cel putin actiuni noi, in loc de dividende, in conformitate cu numarul si valoarea celor detinute l
a termenul de referinta. Pe de alta parte, comparand valoarea dividendului ce se acorda pe 2004 cu pretul la care s-a vandut actiunea in ultima tranzactie (sa zicem, saptamana trecuta), ajungem la concluzia ca acea parte din profit ce se distribuie catre actionari este de cel putin 10 ori mai mica decat valoarea actiunii.
Ceea ce i-a determinat pe analisti sa concluzioneze ca 'piata romaneasca de capital se mentine eminamente speculativa, cu investitii asociate exclusiv evolutiei valorii titlurilor'...
SIF-urile dau intre 500 si 650 lei/actiune
Societatile de Investitii Financiare (SIF) au hotarat, in recentele sedinte AGA, sa-si imparta profiturile sub forma de dividende, valoarea acestora osciland intre 500 lei/actiune (la SIF 1 - Banat-Crisana si SIF 4 - Muntenia) si, respectiv, 650 lei/actiune (la SIF 3 - Transilvania si SIF 5 - Oltenia). Detinatorii de titluri SIF 4 - Moldova vor primi drept dividende cate 600 lei/actiune.
Sursa: Adevarul, 3 mai 2005.'
29.04.2005
-
BRD ridica la 10.000 lei valoarea unei actiuni, pentru denominare
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Operatiunea de majorare a capitalului social al BRD prin cresterea valorii nominale a unei actiuni existente pana la 10.000 de lei este o procedura pur tehnica, in urma careia banca nu va fi nici mai mult nici mai putin solida decat in prezent, afirma Patrick Gelin, presedintele director general al BRD-SocGen.
'Nu avem nevoie sa aducem bani noi in banca. Este pur si simplu o procedura contabila pe care specialistii nostri au recomandat-o drept cea mai simpla solutie in perspectiva denominarii leului, fiind mult mai la indemana lucrul cu o valoare nominala care va putea fi usor convertita in lei noi', a declarat pentru ZF Patrick Gelin.
In urma cu doua saptamani, dupa anuntul privind modalitatea de majorare a capitalului, actiunile BRD au pierdut peste 5% intr-o singura zi, actionarii minoritari ai bancii amendand astfel intentia conducerii de a nu oferi actiuni gratuite, asa cum se astepta piata.
Actiunile BRD au incheiat sedinta bursiera de ieri la 44.000 lei/actiune in crestere de 1,6% fata de miercuri, dar fara a fi recuperat caderea anterioara. Capitalizarea bursiera a bancii se ridica astfel la 1,69 miliarde de euro.
Astazi este programata o prima convocare a Adunarii Generale a Actionarilor BRD, in cadrul careia managementul va propune majorarea capitalului cu 2.787,61 miliarde lei, pana la 6.969,01 miliarde lei, prin incorporarea
rezervelor constituite din profitul net (2.416,7 miliarde de lei) si a unor diferente aferente disponibilitatilor in devize (370,88 miliarde lei).
Practic, operatiunea va avea drept rezultat cresterea valorii nominale a unei actiuni de la 3.000 de lei la 5.000 de lei, pentru ca apoi prin consolidarea a cate doua actiuni sa rezulte o actiune cu valoarea nominala de 10.000 de lei. Adica in loc de doua actiuni cu valoarea de cate 3.000 de lei, un investitor va avea o singura actiune, cu valoarea nominala de 10.000 de lei vechi, respectiv 1 leu nou.
'Aceasta procedura nu va avea nici o incidenta asupra actionarilor, care nu vor fi nici mai bogati nici mai saraci. Stim ca romanii sunt sensibili la aspectele legate de capitalul social, insa politica noastra nu este sa avem un capital cat mai mare, ci sa-l utilizam cat mai bine', afirma Gelin.
El spune ca BRD prefera sa lucreze la un grad de solvabilitate cat mai apropiat de pragul minim de 12% cerut de BNR, adica sa acorde cat mai multe credite in economie. 'Din punctul nostru de vedere, este nejustificat sa ai o solvabilitate de 20%, de exemplu, pentru ca aceasta inseamna ca fondurile disponibile sunt prost utilizate. BRD se situeaza in jurul a 15% si suntem foarte multumiti de acest nivel, mai ales ca in Occident pragul este de 8%', a declarat presedintele bancii.
AGA urmeaza sa aprobe si rezultatele financiare pe 2004, inclusiv valoarea dividendelor acordate. BRD a incheiat anul trecut cu un profit net de circa 91 milioane de euro si active totale de aproximativ 2,9 miliarde de euro, 2004 fiind declarat cel mai bun an de pana acum.
Patrick Gelin considera ca bancile sunt neputincioase in fata problemei supralichiditatii in lei, atat timp cat ecartul dintre dobanzile la creditele in moneda nationala si cele la creditele in valuta se mentine in favoarea celor din urma. 'Din pacate, pana cand dobanzile nu se vor apropia vizibil, ne vom confrunta cu acest dezechilibru: preferinta pentru creditul in valuta, respectiv pentru depozite in lei', afirma Gelin.
In privinta obiectivului BRD de a se implica mai mult pe piata finantarilor catre sectorul public, presedintele bancii spune ca marile proiecte care depind de stat sunt inghetate in ultima vreme, chiar daca unele erau deja incepute.
Din punct de vedere strategic, BRD-SocGen nu exclude participarea la privatizarea CEC. 'Vom vedea. Ceea ce ma frapeaza este ca toata lumea vorbeste despre privatizarea CEC, dar nu avem in fata nici un calendar exact al procesului, cu conditii clare de participare', a declarat Patrick Gelin.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 aprilie 2005' -
Petromidia estimeaza un profit net de 30,7 milioane dolari
Curierul National RRC
___
Cifra de afaceri a Rafinariei Petromidia (Rompetrol Rafinare) ar putea urca in acest an cu 20 la suta, pana la 1,73 miliarde dolari, in timp ce firma estimeaza si o majorare importanta a profitului net cu 20 de milioane de dolari, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de actionarii societatii.
In ceea ce priveste veniturile totale, valoarea anticipata este apropiata de cea a cifrei de afaceri, ajungand la 1,735 miliarde de dolari, cu 30,7 milioane peste nivelul cheltuielilor.
Compania si-a stabilit si un buget de investitii de 90,2 milioane de dolari.
Anul trecut, Petromidia a obtinut o cifra de afaceri de 1,44 miliarde de dolari, inregistrand si profit net, de 11,7 milioane de dolari, pentru prima data de la privatizare.
Cea mai mare parte a profitului din 2004 va fi repartizata pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti.
De altfel, profitul net a continuat sa creasca si in primul trimestru al acestui an, ajungand la 41 milioane de dolari, raportat la o cifra de afaceri consolidata de 469 milioane de dolari.
Sursa: Curierul National, 29 aprilie 2005
-
Consiliul Concurentei va monitoriza piata de capital
Curentul
___
Reprezentantii Consiliului Concurentei si cei ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) analizeaza mai multe posibilitati de cooperare, printre care realizarea unui program de informare si de formare a publicului, publicarea materialelor cu impact asupra pietei de capital sau a mediului concurential in revistele de specialitate ale celor doua institutii.
Reprezentanti ai consiliului si ai CNVM au avut recent o intalnire de lucru, in cadrul careia au fost abordate modalitatile de realizare a schimbului de informatii si documente, organizarea unor actiuni promotionale privind libera circulatie a capitalului si diseminarea culturii concurentei.
Oficialii din cadrul Consiliului Concurentei au sustinut faptul ca sunt interzise orice actiuni ale administratiei publice centrale, avand ca obiect sau putand avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei.
Astfel, aplicarea unor prevederi ale actelor normative specifice domeniului de activitate nu trebuie sa aiba efecte negative asupra concurentei sau sa creeze discriminari intre agentii economici concurenti. In cazul in care se intampla acest lucru, institutia publica implicata trebuie sa se conformeze deciziei Consiliului Concurentei si sa restabileasca situatia pe piata. In acest context, reprezentantii celor doua institutii au convenit sa colaboreze la elaborarea actelor normative din domeniul pietei de capital, inclusiv prin solicitarea avizului conform al Consiliului Concurentei, atunci cand se emit acte normative cu incidenta in domeniul acestuia.
Sursa: Curentul, 29 aprilie 2005 -
CEC-ul isi vinde scump brand-ul si traditia
Cotidianul
___
Tot ce se stie oficial despre privatizarea CEC este ca urmeaza sa se vinda. Cea mai populara banca din Romania este rivnita pina acum de 12 potentiali cumparatori.
Sistemul bancar romanesc mai are doua felii apetisante de oferit investitorilor straini. Daca la BCR se stie ca statul mai poate oferi la vinzare 37% dintre actiuni, in ce priveste Casa de Economii si Consemnatiuni, guvernul va trebui sa stabileasca in ce fel si cind se va vinde.
Eugen Radulescu, presedintele CEC, spune ca toti competitorii care si-au anuntat intentia de a participa la privatizare, in numar de 12, sint foarte puternici. HVB, Raiffeisen, Erste Bank, Unicredito sint doar citeva exemple de nume cu greutate din lista celor care asteapta sa puna mina pe CEC. Grupul bancar care va prelua CEC va fi cunoscut pina la sfirsitul anului.
O comoara de retea
CEC are un capital social de 1.497 de miliarde de lei, peste 9.000 de salariati si o retea teritoriala formata din mai mult de 1.400 de unitati, aceasta din urma reprezentind atuul imbatabil pe care au pus ochii investitorii. „Avem o retea mai mare decit toate celelalte banci din Romania puse la un loc' - afirma presedintele CEC.
Mai mult, Eugen Radulescu este de parere ca vinzarea CEC ar trebui sa includa o clauza pentru noul proprietar privind pastrarea unui anumit nivel de locatii. Pina la privatizare se va adopta o strategie de mentinere a numarului de unitati, singurele restructurari fiind prevazute la nivelul personalului, dar fara miscari ample.
Presedintele bancii sustine ca BCR si CEC vor aduce mai multi bani din privatizare, daca intre cele doua procese va exista un anumit decalaj.
Un nou statut
Proprietarul CEC, adica Ministerul Finantelor, a trimis guvernului un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea statutului Casei de Economii. Modificarile vor permite CEC sa deruleze operatiuni de banca comerciala interzise de actualul statut.
Chiar daca dobinzile oferite la depozite de CEC au fost mereu inferioare celor ale bancilor comerciale, banca de economii a avut un avantaj competitiv major, dat de garantia statului asupra depunerilor populatiei, dar si asupra dobinzilor aferente, prin Ministerul Finantelor. Acest avantaj se va pierde o data cu intrarea bancii pe miini private.
CEC va intra in „rindul lumii' si din acest punct de vedere, depozitele bancare urmind sa fie garantate in limita prevazuta de Fondul de garantare a depozitelor bancare. CEC va trebui sa faca fata concurentei, prin competitivitatea produselor oferite clientelei.
Sursa: Cotidianul, 29 aprilie 2005'
28.04.2005
-
Antibiotice preconizeaza vanzari de 45,5 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
'Vom organiza o Adunare Generala a Actionarilor la jumatatea acestui an, pentru a revizui bugetul pentru anul acesta, in functie de evolutia ulterioara a cursului valutar', a precizat Ioan Nani, directorul general al Antibiotice. Fata de previziunile initiale ale reprezentantilor companiei, vanzarile din bugetul de venituri si cheltuieli sunt cu aproximativ doua milioane de euro mai mari.
Desi a calculat un dividend de 139,4 lei/actiune, compania nu il va distribui actionarilor, acestia urmand sa primeasca actiuni gratuite. Numarul actiunilor care vor fi emise nu a fost inca stabilit. 'Intregul profit obtinut anul trecut va fi reinvestit, capitalul social urmand a fi majorat cu valoarea acestuia', a mai relatat Nani.
Profitul net pe care il estimeaza reprezentantii companiei pentru anul in curs este de aproape 5 milioane de euro (180 mld. lei).
La sfarsitul anului trecut, Antibiotice a investit peste 1,2 milioane de euro intr-un nou flux de medicamente orale divizate in capsule, cu o capacitate de 350 de milioane de capsule anual, ce va stimula cresterea cifrei de afaceri in 2005, conform reprezentantilor companiei. In prezent, Antibiotice deruleaza un proiect de investitii de peste 2,5 mil. euro in statia de epurare a apelor reziduale de pe platforma societatii, iar pentru 2005 au fost planificate investitii de peste doua milioane de euro.
In 2005, oficialii companiei si-au propus o crestere a exporturilor cu 25%, de la 6,5 milioane de euro anul trecut. Cele mai vandute produse de export ale Antibiotice sunt Nistatin, produs cu care compania detine 25% din piata mondiala de profil, si Vitamina B12, cu o cota de 10% din piata mondiala. Principalele piete de export ale Antibiotice sunt Statele Unite, Rusia, China, India, Malaezia si Indonezia.
Actionarul majoritar al Antibiotice este statul roman, prin Ministerul Sanatatii, care detine 53% din actiuni. Actionarii minoritari semnificativi sunt SIF Oltenia cu 10% si fondul de investitii Broadhurst, cu 7,68% din actiuni.
Actiunile Antibiotice sunt cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, ultimul pret de tranzactionare fiind de 5.600 de lei/actiune. La acest pret capitalizarea bursiera este de aproximativ 62,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 aprilie 2005' -
In mai, BCR va fi pregatita de vanzare
Realitatea Romaneasca EBS
___
Consultantul financiar al Bancii Comerciale Romane (BCR) va finaliza toata documentatia aferenta lansarii la vanzare a actiunilor ramase la stat, pana la mijlocul lui mai, astfel ca anuntul pentru invitarea expresiilor de interes ale potentialilor investitori eligibili sa poata fi publicat la inceputul lui iunie, se arata intr-un comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Guvernul Romaniei si conducerea AVAS considera ca vanzarea catre un investitor strategic a pachetului majoritar de actiuni ale BCR este tranzactia cea mai importanta care va fi initiata in acest an.
Comisia de Privatizare a BCR, careia ii revine responsabilitatea coordonarii acestui proiect, a negociat si semnat actul aditional care permite continuarea serviciilor de asistenta financiara furnizate de catre consortiul condus de catre banca internationala de investitii Daiwa Securities SMBC Europe.
Sub coordonarea Comisiei de privatizare, consultantul urmeaza sa prezinte o serie de documente pe baza carora Guvernul Romaniei va adopta decizia privind mentinerea sau reconsiderarea strategiei existente de privatizare a BCR. Aceasta decizie va fi insotita si de un program detaliat de privatizare, care va prevedea explicit data la care va fi publicat anuntul privind lansarea la privatizare a BCR.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 28 aprilie 2005
-
BRD si Banca Transilvania sunt vazute diferit de investitori
___
Cresterea concurentei pe piata bancara va determina si reducerea marjelor de dobanda si scaderea in continuare a dobanzilor, care vor afecta procesul de economisire a populatiei si va complica putin piata bancara. Cu toate acestea, cele doua mari banci listate pe piata de capital isi propun cresteri intre 5 si 17%.
Scaderea dobanzilor bancare determina cele doua mari banci listate la Bursa de Valori Bucuresti, Banca Transilvania si Banca Romana pentru Dezvoltare sa isi propuna pentru acest an cresterea profiturilor in termeni reali intre 5 si 17%.
Aceste tinte vin dupa ce anul 2004 a adus cresteri nete ale profiturilor de peste 30% la ambele banci, care in cea mai mare parte au fost generate de cresterea creditarii si mentinerea unei marje de dobanda mare. Efectul reducerii dobanzilor s-a reflectat in rezultatele financiare ale celor doua banci printr-o rata mai mica a cresterii depozitelor fata de cea a creditelor.
Astfel, bancile vor avea nevoie de finantari pentru a asigura sumele necesare creditarii clientilor. Actionarii Bancii Transilvania au ales, din nou, sa lase la dispozitia bancii o mare parte a profitului obtinut in 2004 si au aprobat si o emisiune de obligatiuni in valoare de 25 milioane dolari (700 de miliarde de lei la un curs de 28.000 lei).
Banca Romana pentru Dezvoltare a apelat la o emisiune de obligatiuni inca de anul trecut, cand a obtinut de pe piata 500 miliarde de lei.
Ce a fost in 2004
Venitul net bancar al Bancii Romane pentru Dezvoltare a crescut, anul trecut, cu 25%, in termeni reali, fata de rezultatul din 2003, pana la 11.046 miliarde de lei. Aceste cifre includ si performantele subsidiarei BRD Sogelease (societate de leasing). Profitul net obtinut de banca in 2004 a fost de 3.701 miliarde de lei, in crestere cu 39% in termeni comparabili.
Creditele acordate persoanelor fizice au crescut in termeni nominali cu 58,54%, pana la 21.577 miliarde lei, in timp ce persoanele juridice au fost creditate cu 48.000 miliarde lei, ceea ce reprezinta o crestere de 32%. Volumul total al creditelor acordate de BRD a crescut cu 28%, in termeni reali, in comparatie cu anul 2003.
Acelasi ritm de crestere l-au inregistrat si depozitele clientilor, atat persoanele fizice, cat si cele juridice totalizand 85.870 miliarde de lei. Banca Transilvania si-a continuat expansiunea retelei teritoriale prin infiintarea a 45 de unitati noi si modernizarea a cinci sucursale existente, ajungand la sfarsitul anului 2004 la 115 unitati.
Extinderea retelelor a adus si o majorare a numarului de clienti activi, de la 261.000 la 516.000. In total, clientii persoane fizice au inregistrat o crestere de 61%, iar persoanele juridice de 29%, fata de 2003.
Veniturile totale ale bancii clujene au crescut anul trecut cu 57%, ajungand la 2.454,35 miliarde lei, iar profitul net s-a cifrat la 608 miliarde lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 30% fata de cel obtinut in 2003.
Ce va fi in acest an
Analistii considera ca in sistemul bancar ne vom intalni si in acest an cu scaderea dobanzilor bancare, dar si cu reducerea marjelor de dobanda si cu cresterea costului privind riscul de credit. In acest conditii, conducerea Bancii Romane pentru Dezvoltare a anuntat ca estimeaza, pentru acest an, o crestere reala a profitului cu 5-10%.
O alta tinta a managementului bancii este majorarea cotei detinuta in venituri de incasarile din comisioane, care reprezinta in prezent doar 32%, pentru a compensa reducerea marjelor de dobanzi.
Actionarii Bancii Romane pentru Dezvoltare vor lua in discutie propunerea managementului companiei de a majora capitalul social pana la 6.969 miliarde lei (cu aproximativ 66%), sursele fiind rezervele constituite din profitul net si din diferentele aferente disponibilitatilor in devize. Majorarea capitalului se va face prin cresterea valorii nominale a actiunilor, de la 3.000 la 5.000 de lei.
Actionarii vor analiza si modificarea valorii nominale a actiunii BRD, de la 5.000 la 10.000 de lei. Tinta conducerii Bancii Transilvania privind cresterea profitului in acest an este de 27,85% (17% in termeni reali, daca luam in considerare o inflatie de 7%). De asemenea, se va mentine politica de extindere a retelei teritoriale prin deschiderea a 50 de noi agentii sau sucursale.
Dezvoltarea bancii si asigurarea surselor de finantare a creditelor vor fi asigurate prin noi majorari de capital, dar si prin lansarea unei emisiuni de obligatiuni in valoare de 25 de milioane de dolari, dintre care 20 de milioane vor fi subscrise de catre IFC, iar restul va fi oferit publicului.
Pretul in piata
Daca pretul actiunilor BRD s-a aliniat la nivelul celor inregistrate de banci similare din tarile din jur (raportand la indicele PER), cel al Bancii Transilvania continua sa fie ridicat. Banca Transilvania se bucura insa de o imagine foarte buna in randul investitorilor, dat fiind orientarea catre piata de capital.
In tarile central si est-europene, sectorul bancar are in medie un PER de 18, in timp ce bancile de peste Ocean au PER de 14-16. Astfel, indicele PER calculat pe baza profitului net raportat de Banca Romana pentru Dezvoltare pentru anul 2004 este, la cursul de joi 21 aprilie, de 42.600 lei/actiune, de 16,04, in timp ce la Banca Transilvania acest indicator este 29,63.
In aceeasi perioada a anului trecut, indicele PER al celor doua banci se situa in jurul nivelului de 13.
Sursa: Capital, 28 aprilie 2005
Pagina