31.08.2004
-
Restructurare si disponibilizari de personal la distributiile de energie si gaze si Petrom
Adevarul SNP
___
Angajatii societatilor Petrom, Electrica Banat si Electrica Dobrogea, Distrigaz Nord si Distrigaz Sud pot sta inca linistiti. Pana la finele anului, viitorii proprietari - OMV, Enel, Ruhrgas si Gaz de France nu fac disponibilizari. In primul rand, noii patroni s-au angajat sa respecte contractele colective de munca, care insa sunt valabile doar pana la sfarsitul acestui an. Apoi, desi contractele de privatizare ale Petrom si cele doua distributii de energie electrica au fost semnate, investitorii sunt asteptati sa vina cu banii. Iar, in cazul distributiilor de gaze, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) negociaza contractele de privatizare cu cele doua companii castigatoare. 'Purtam discutii intense cu Ruhrgas si Gaz de France pe marginea contractelor de privatizare. Inca nu s-a pus problema externalizarilor, respectiv disponibilizarilor', ne-au declarat surse apropiate negocierilor. Potrivit acestora, noii patroni (este valabil pentru toate companiile sus-mentionate care se privatizeaza - n.r.) isi rezerva dreptul de a face externalizari, insa nu inainte de a le face cunoscute autoritatilor romane. 'In general, noii proprietari prefera ca activitati intregi ale companiilor vizate sa fie trecute in domeniul prestarilor de servicii', spun aceleasi surse. Reprezentantii OMV, Enel, Gaz de France si Ruhrgas au avut negocieri cu sindicatele societatilor romanesti. Conform legislatiei romanesti, in cazul privatizarilor, noile patronate au obligatia sa preia si sa respecte contractele colective de munca pana la expirarea acestora. Astfel, sindicatele pot negocia cu noii patroni doar aspecte ce tin de politica salariala pe termen lung, dinamica personalului si acordarea unor compensatii salariatilor care se impun a fi disponibilizati. La Petrom, reprezentantii OMV au anuntat ca 'nu au o strategie de concedieri si ca acestea nu sunt, deocamdata, necesare'. Nici presedintele Federatiei Sindicatelor Libere Independente Petrom, Liviu Luca, nu a oferit mai multe detalii in acest sens. Un lucru este insa cert: in timp ce in grupul OMV lucreaza doar 6.137 de angajati, Petrom are in total 57.000 de salariati. Prin urmare, OMV va lua masurile care se impun privind structura Petrom. In ce priveste distributiile de energie, lucrurile sunt mai clare. 'Am inaintat Enel un pachet de masuri sociale, pe care si l-a insusit. Nu acceptam disponibilizari de personal, decat cele pe cale naturala', ne-a declarat Aurelian Vancea, presedintele Federatiei Univers. Spre deosebire de distributiile de gaze (numai Distrigaz Sud are 10.800 de salariati), distributiile de energie sunt restructurate. La Electrica Banat si Electrica Dobrogea lucreaza, in total, circa 6.000 de angajati.
70 la suta din distributia de gaze in mediul rural - in pericol
Liderii sindicatelor din industria gazului tatoneaza terenul in perspectiva privatizarii. Deocamdata, au purtat o discutie informala cu reprezentantii Gaz de France, una din cele doua firme ramase in cursa pentru privatizare. 'I-am informat pe reprezentantii Gaz de France ca, in Romania, in industria gazului, gradul de sindicalizare este de 99 la suta, fata de 12 la suta, cat este la ei. Ne-au spus ca au citit contractul nostru colectiv de munca, ca-l vor respecta si ca nu doresc sa faca profit neaparat prin reduceri de personal', a declarat Eugen Luca, presedintele Federatiei Gaz Romania. Se pare ca, in cazul in care francezii vor prelua actiunile in societatile romanesti de gaz, numarul salariatilor va scadea cu 50 la suta, dar nu prin concedieri directe, ci prin externalizarea unor activitati. Luca spune ca, dupa privatizare, vor aparea probleme deosebit de grave nu atat pentru sindicalistii pe care-i pastoreste, cat pentru consumatori. 'De 14 ani, societatile din industria gazului au sustinut din banii lor o parte din industria romaneasca si au facut si protectie sociala. Daca am fi putut sa inchidem gazul rau-platnicilor, n-am mai fi avut nici o problema economica. Au fost insa constransi de interese politice. Evident ca, dupa privatizare, acest soi de interventii va disparea. Ce se va intampla in industrie nu putem estima. Grav este insa ce se va intampla cu populatia de la sate si din orasele mici. 70 la suta din distributia gazului la sate nu este rentabila. Sunt prea putini consumatori si prea saraci pentru ca sa putem acoperi din tariful practicat costul de intretinere al conductelor. Noii proprietari ori vor opri furnizarea, ori vor creste pretul gazului in aceste zone, ceea ce este acelasi lucru. In aceeasi situatie se afla si multe orase mici, care au restante enorme la facturile noastre. Din pacate, nici un ministru nu vrea sa discute aceasta problema', a mai spus Luca.
Sursa: Adevarul, 31 august 2004.'
30.08.2004
-
Actiunile noi emise de Banca Transilvania, suprasubscrise de 10 ori
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Oferta publica primara de vanzare de actiuni noi a Bancii Transilvania, in valoare de 20 miliarde de lei a fost suprasubscrisa de aproape zece ori chiar daca sediul bancii din Cluj-Napoca a fost singurul loc in care s-a putut subscrie. Peste 200 de investitori au depus cereri de subscriere in cadrul ofertei care s-a derulat pe parcursul a cinci zile si s-a incheiat vineri.
Banca a oferit public 3,3 milioane de actiuni ramase nesubscrise de actionari in cadrul unei majorari de capital din primavara acestui an. Actiunile, cu valoarea nominala de 1.000 de lei, au fost oferite public la pretul de 6.000 lei/actiune. La Bursa o actiune a bancii valoreaza 6.800 de lei.
Metoda de alocare a actiunilor in cadrul ofertei 'pro-rata', adica actiunile oferite se vor repartiza direct proportional cu valoarea subscrierii, ceea ce inseamna ca fiecare investitori va primi de zece ori mai putine actiuni decat a intentionat sa cumpere.
Castigul potential pe care il vor avea cei care au cumparat actiuni noi ale bancii va fi astfel relativ redus fata de suma de care acestia au subscris-o. Cum pe piata actiunile se tranzactioneaza la un pret mai mare cu 12% fata de cel din oferta, profitul investitorilor care au subscris se va situa la 1,2% din suma subscrisa, echivalentul dobanzii pe o luna la depozitele bancare. Au existat investitori care au subscris intreaga oferta in incercarea de a cumpara cat mai multe actiuni. 'Am avut si investitori care au subscris intreaga oferta, in special fonduri de investitii,' spune Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj pe piata de capital a bancii.
Oferta publica de actiuni a bancii este ultimul pas intr-o operatiune de majorare a capitalului social inceputa de banca in primavara acestui an. Banca a acordat actiuni gratuite si a oferit actionarilor actiuni noi la pretul de 3.500 de lei, iar cele ramase nesubscrise de actionari, reprezentand putin peste 3% din valoarea ofertei initiale.
Banca Transilvania este a doua banca ca marime listata la pe piata de capital dupa BRD-SocGen. Ultimul pret de vineri al unei actiuni a bancii pe piata a fost de 6.850 de lei, iar capitalizarea bursiera a bancii va depasi 260 milioane de dolari dupa ce actiunile emise in cadrul ultimelor majorari de capital vor fi inscrise in conturile actionarilor. Cel mai mare actionar al bancii este Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu 15% din actiuni, aceasta urmand sa isi mentina cota detinuta si dupa alocarea actiunuilor noi. Doua SIF-uri, Banat-Crisana si Oltenia detin cate 5% din capitalul bancii, in timp ce SIF Moldova are o participatie de 2,2%.
Sursa: Ziarul financiar, 30 august 2004.' -
Negocieri sindicate - OMV pentru viitorul salariatilor Petrom
Curentul SNP
___
Sindicatele de la Petrom vor negocia cu OMV, pana la mijlocul lunii septembrie, salarizarea si dimensionarea personalului Petrom, in contextul preluarii de catre grupul austriac a pachetului majoritar de actiuni detinut de stat la cea mai mare companie din Romania.
'Nu stiu daca este bine sau rau', a spus Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere Independente (FSLI) Petrom, ieri, la Mamaia, referindu-se la implicatiile sociale ale privatizarii Petrom.
Potrivit raportului semestrial, ce va fi transmis astazi Bursei de Valori Bucuresti, Petrom si-a redus personalul in perioada iulie 2003-iunie 2004 cu 11%, pana la 50.427 angajati. Luca a spus ca si inainte de privatizare a avut intalniri cu firma care va deveni actionar majoritar. El aratat ca FSLI va negocia cu OMV pana la 14 septembrie, solicitand ca angajatii sa aiba cel putin aceleasi salarii si mentinerea fortei de munca si dupa privatizare.
Liderul sindical a refuzat sa faca precizari privind conditiile de negociere afirmand: 'O sa pastram un fel de tacere asupra acestor negocieri. Daca iese bine, veti afla, daca nu, iar veti afla'. El s-a ferit sa vorbeasca si despre masurile sindicale la care se va recurge in caz de esec, adaugand ca 'e foarte usor sa arunci o bomba, e foarte greu sa reconstruiesti'.
Conform legislatiei romane, drepturile obtinute prin negociere nu pot fi pierdute. Mai mult, in cazul privatizarii, noul patronat are obligatia sa preia si sa respecte contractul colectiv de munca la nivel de unitate pana la expirarea lui. In aceste conditii, pot fi negociate de sindicate cu noii patroni politica salariala pe termen lung, dinamica personalului si acordarea in caz de disponibilizari a unor compensatii in afara celor prevazute de contractul colectiv de munca.
La 23 iulie, OMV a preluat 33,34% din actiunile Petrom, pentru care va achita 669 milioane de euro. Investitorul isi va majora participatia la 51%, prin emiterea a 18,7 miliarde de actini, operatiune anuntata pentru luna septembrie.
Sursa: Curentul, 30 august 2004.' -
Banca Nationala reduce din nou dobanda de interventie
Adevarul
___
Consiliul de administratie al BNR a decis saptamana trecuta o noua scadere a dobanzii de interventie, cu 0,5 la suta, se arata intr-un comunicat al Bancii Centrale. Este vorba de a patra reducere a acestui indicator in ultimele trei luni. Astfel, dobanda de interventie a ajuns la 18,75 la suta, in scadere cu 2,5 puncte procentuale fata de luna iunie.
Recenta decizie a BNR este oarecum surprinzatoare, venind intr-un moment in care inflatia a crescut in iulie peste nivelul anticipat, ca si deficitul de cont curent pe primele sase luni. Oficialii Bancii Centrale sustin ca recenta decizie de reducere a dobanzii de interventie este un mesaj de incredere in economia romaneasca.
'Suntem increzatori ca procesul de dezinflatie este in cursul anticipat. Chiar daca in randul analistilor au aparut indoieli cu privire la atingerea tintei de inflatie pe acest an, in cadrul BNR nu exista aceste indoieli. Nici in ce priveste conturile externe nu consideram ca se poate vorbi de un deficit alarmant, chiar daca cifrele sunt mari', ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilier BNR.
Aceasta incredere nu se simte insa si la nivelul sistemului bancar. Daca, anul trecut, o modificare a dobanzii de interventie a BNR se vedea in maximum o luna in cresterea sau scaderea dobanzilor practicate de banci, anul acesta, modificarile se lasa asteptate. Bancherii justifica aceasta evolutie in mod diferit.
'Poate ca ar fi mai bine sa stim unde se vrea sa ajunga dobanzile si care este orizontul de timp. Bancile nu-si pot modifica zilnic dobanzile. Cred ca si pasii de 0,5 la suta - 0,75 la suta cu care este redusa dobanda de interventie sunt destul de mici. De aceea, astfel de masuri nu-si gasesc ecoul dorit', explica Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.
Alti bancheri spun ca se asteptau la aceasta noua reducere. Dar nici acestia nu se grabesc sa reduca dobanzile la depozite si la credite. 'Trendul este clar. Cred ca astfel de scaderi vor avea loc la 2-3 saptamani, pentru ca dobanda de interventie sa ajunga pana in noiembrie la 16 la suta. In ce priveste dobanzile practicate de banci, BRD a operat deja o reducere a acestora cu 0,5-0,75 la suta.
Vom analiza situatia interna a bancii pentru a decide daca astfel de reduceri sunt oportune in viitor', spune Bogdan Baltazar, presedintele CA al BRD SocGen. Si Rasvan Radu, vicepresedintele Raiffeisen Bank, se asteapta la noi reduceri ale dobanzii de interventie.
'Astfel de corectii vor fi facute si in viitor, pentru ca dobanda nominala este prea mare fata de rata prognozata a inflatiei', spune Rasvan Radu. In ce priveste dobanzile practicate de banci, vicepresedintele Raiffeisen Bank se asteapta la reduceri chiar in urmatoarele saptamani. 'Deja s-a acumulat o scadere mare a dobanzii de interventie, fara ca bancile sa faca o aliniere.
Prevad o reducere a dobanzilor in urmatoarele saptamani, pentru ca pana acum modificarile operate de banci n-au fost semnificative', a precizat Rasvan Radu
Sursa: Adevarul, 30 august 2004.'
27.08.2004
-
Bursa de Valori ar putea deveni administrator unic al fondului de compensare
Curentul
___
Ultima sedinta a Comitetului Comun de Dezvoltare al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si Bursei Electronice Rasdaq (BER) a avut pe ordinea de zi proiectele demarate si coordonate in cadrul strategiei adoptate de comunitatea brokerilor. In ceea ce priveste regulamentul privind fondul de compensare a investitorilor s-a hotarat transmiterea catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a unor solutii privind reducerea costurilor de organizare si functionare a acestuia. De asemenea, a mai fost luat in discutie proiectul privind instrumentele financiare noi care vor putea fi tranzactionate la Bursa de Valori, comitetul analizand situatia titlurilor de stat, rezultata in urma intalnirilor cu CNVM, Ministerul Finantelor Publice (MFP) si Banca Nationala a Romaniei (BNR). Cu aceasta ocazie, s-a decis avansarea catre institutiile implicate a solutiilor de finalizare propuse de catre Bursa. In principiu, este vorba fie ca Registrul Actionarilor sa fie tinut de BNR, fie ca Bursa de Valori sa tina acest registru si, totodata, sa fie si agent de plati. Dupa cum declara specialisti ai pietei de capital, ultima solutie ar putea fi destul de impovaratoare pentru Bursa, dat fiind faptul ca institutiei ii va reveni sarcina de a varsa banii rezultati la termenul scadent. Referitor la transformarea BVB in societate pe actiuni, Comitetul Comun de Dezvoltare a decis finalizarea contractului cu evaluatorul selectat in urma licitatiei, mai precis PriceWaterhouseCoopers.
Se incearca evitarea conflictelor de interese
In programul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, regulamentul privind fondul de compensare a investitorilor reprezinta una dintre prioritati, comisia propunandu-si definitivarea acestuia in cel mai scurt timp. In acest sens, Comitetul Comun de Dezvoltare al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si Bursei Electronice Rasdaq (BER) a coordonat activitatea unor colective de lucru in cadrul carora s-au identificat principiile pe care sa se constituie fondul de compensare a investitorilor si capitalul initial, urmand ca acestea sa fie comunicate brokerilor pentru observatii si mai apoi CNVM. In baza observatiilor primite de la societatile de servicii de investitii financiare (SSIF) s-a realizat o simulare a fondului pentru a avea o imagine preliminara asupra efectelor pozitive sau negative care vor aparea o data cu aparitia acestei entitati. Pentru a reduce cat mai mult costurile de organizare si functionare a fondului de compensare a investitorilor, Comitetul Comun de Dezvoltare a propus ca Bursa de Valori sa fie administrator unic al acestuia. Principala motivatie care a dus la aceasta propunere consta in evitarea aparitiei oricarui conflict de interese intre societatile de servicii de investitii financiare (SSIF) care vor cotiza la acest organism. Bursa urmeaza sa aleaga doi reprezentanti permanenti in cadrul fondului, care se vor ocupa de buna functionare a acestuia. Solutiile gasite urmeaza sa fie transmise spre consultare CNVM.
Resursele financiare pot fi plasate in active cu risc scazut
Fondul de compensare a investitorilor va fi constituit sub forma de societate pe actiuni si va avea ca obiect exclusiv de activitate colectarea contributiei membrilor si plasarea acestora in active cu risc scazut, precum si compensarea creantelor investitorilor care provin din incapacitatea unui membru de a restitui anumite fonduri banesti sau instrumente financiare care sunt in posesia investitorilor. CNVM nu a stabilit, inca, nivelul capitalului social minim si al celui care urmeaza a fi impartit in mod egal intre societatile de servicii de investitii financiare (SSIF), institutiile de credit autorizate de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR), precum si societatile de administrare a investitiilor care au ca obiect de activitate administrarea de portofolii individuale. Resursele financiare aflate la dispozitia fondului pot fi investite, pana la sfarsitul acestui an, exclusiv in titluri de stat sau in alte instrumente cu venit fix, garantate integral de stat. De la inceputul anului viitor, situatia se va schimba, in sensul ca resursele financiare vor putea fi plasate si in titluri de valoare emise de BNR, depozite la termen la institutii de credit si titluri de stat emise de statele membre ale Uniunii Europene sau de Trezoreria Statelor Unite ale Americii (SUA).
Sursa: Curentul, 27 august 2004. -
Iproeb Bistrita: profit de aproape trei ori mai mare
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI IPRU
___
Producatorul de fire si cabluri electrice Iproeb Bistrita a realizat in primul semestru o cifra de afaceria de 410,1 miliarde de lei, in crestere cu 9,17% fata de vinzarile aferente aceleiasi perioade din 2003, Cea mai mare parte a productiei este valorificata pe piata interna, in special la clientii care isi desfasoara activitatea in domeniul energetic.
Compania a obtinut in primele sase luni de activitate un profit brut de 30,2 miliarde de lei, de 2,8 ori mai mare decit nivelul inregistrat cu un an in urma. Raportat la aceeasi perioada de timp, veniturile totale au crescut cu 64% pina la niveul de 424,3 miliarde de lei, iar cheltuielile totale ale societatii s-au majorat cu 55%, valoarea lor la finele lunii iunie fiind de 384 miliarde de lei. Cresterea profitului companiei a fost determinata de evolutia buna a activitatii de baza. 'Iproeb' a obtinut in perioada ianuarie-iunie venituri din exploatare in yaloare de 423,7 miliarde de lei, cu 64% mai mari decit in 2008 si cheltuieli de exploatare in suma de 380 miliarde de lei, cu 55% peste valoarea inregistrata m urma cu un an. Activitatea de exploatare a societatii s-a soldat dupa primul semestru cu un rezultat pozitiv de 43,6 miliarde de lei, cu peste 13% mai mare decit profitul din exploatare de la jumatatea anului precedent.
Principalele produse realizate de 'Iproeb' Sint cabluri, cordoane, conducte electrice izolate in PVC si caucluc, cabluri cu izolatie din polietilena reticulara, conductoare neizolate pentru linii aeriene de energie electrica din aluminiu si otel aluminiu, cabluri de otel pentru tractiune, materiale electroizolante, tablouri de automatizare. Cablurile electrice si conductorii detin o pondere de 80% in vinzarile totale ale societatii. Preturile practicate pe piata cablurilor de diferitii producatori sint foarte apropiate, ceea ce face practic imposibila o majorare a pretului de vinzare, astfel incit nivelul marjei comerciale a societatii sa ramina neschimbat.
'Iproeb' Bistrita are un capital social de 109,7 miliarde de lei, divizat in actiuni cu o valoare nominala de 3.030 lei. Principalii actionari sint 'Electromontaj' SA - 20%, 'Iproeb'- Asociatia Salariatilor - 20%, restul de 60% din capitalul social fiind detinut de alti actionari. Titlurile emise de societate sint listate pe piata Rasdaq sub simbolul IPRU.
Sursa: Bursa, 27 august 2004.' -
UPET Tirgoviste a inregistrat din nou pierderi la jumatatea anului
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI UPET
___
Societatea UPET Tirgoviste a raportat la 30 iunie 2004 pierderi de 173 de miliarde de lei, de 2,6 ori mai mari fata de cele de la jumatatea anului anterior. Societatea are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje pentru foraj si exploatare sonde. Cifra de afaceri s-a apreciat cu 19%, ajungind la un nivel de 258 miliarde delei. Lichiditatea companiei a fost afectata pe primul semestru de lansarea in productie a unor produse cu ciclu lung de fabricatie si de nivelul ridicat al perioadei de incasare a clientilor (210 zile).
Societatea a incheiat anul 2003 cu pierderi estimate la circa 173 miliarde de lei, oficialii companiei sustinand ca anul precedent a fost mai dificil, ca urmare a schimbarii de piata. UPET s-a orientat anul trecut prepondererit catre piata externa, unde a livrat peste 75% din productie.
Societatea a incheiat in 2003 contracte importante, principalii client fiind din India (ONGS - Compania Nationala de Gaz si Petrol), Kazahstan si Ucraina. Compania trebuie sa produca si sa livreze 24 de tnstalatii de foraj de diferite capacitati catre India si 6 instalatii pentru Kazahstan. Pe parcursul anului trecut, UPET s-a implicat in reanimarea pro-ducerii de armaturi industriale. De asemenea, Societatea a investit in 2003 in reconditionarea serviciului de proiectare, care a fost dotat cu utilaje moderne pentru cre^terea eficientei. UPET Tirgoviste dispune de un capital social de 298 miliarde de lei, divizat in actiuni cu valoarea nominala de 25,000 lei/actiune. Principalii actionari ai companiei sint United Heavy BV si Omzar LLC, fiecare cu o pondere de 33% in capitalul social. Titlurile emise de companie sint listate la prima categorie a pietei Rasdaq, sub simbolul UPET. Ultima tranzactie cu titlurile UPET a fost raportata la 25 august 2004, la pretul de 6.250 lei/actiune.
Sursa: Bursa, 27 august 2004.
26.08.2004
-
Electroputere Craiova este scoasa la vanzare pentru a patra oara
Romania libera EPT
___
Pentru Societatea Electroputere Craiova ultimii ani au insemnat doar reducerea pietelor de des-facere si disponibilizarea unui numar mare de angajati. Dupa trei incercari esuate de privatizare, incepand cu anul 2000, statul se pregateste sa mai faca o incercare. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) negociaza in aceasta perioada vanzarea pachetului majoritar de actiuni (62%) pe care il detine la societatea craioveana. In urma cu doua saptamani a fost aprobat de catre AVAS un memorandum in acest sens iar documentul, care stabileste strategia de privatizare, urmeaza sa fie aprobat in scurt timp de executiv, a declarat presedintele AVAS, Mircea Ursache. Printre firmele care si-au manifestat interesul pentru preluarea societatii se numara Siemens (Germania), Horvath Holding (Ungaria), Energobit (Romania), DAB (Grecia) si asociatia salariatilor. Participarea acestor puternice companii la privatizare ar putea sa fie facuta in cadrul unui consortiu, urmand ca ulterior sa-si imparta intre ele sectiile. De exemplu, nemtii de la Siemens sunt interesati de pre-luarea sectiei de fabricare a locomotivelor, care realizeaza circa 20% din productia de la Electroputere, in timp ce ungurii de la Horvath sunt interesati de preluarea sectiei de producere a motoarelor electrice. Interesati de preluarea sectiei de locomotive sunt si americanii de la General Motors, care deruleaza aici un program de modernizare a 57 de locomotive. Momentul ales pentru privatizare nu pare insa foarte bun daca avem in vedere conjunctura internationala. Pe piata mondiala a materialului rulant se manifesta o tendinta de realocare a productiei deoarece foarte multe tari doresc sa-si dezvolte acest sector iar lupta pentru castigarea unor piete externe va deveni extrem de ascutita. Asa este cazul Spaniei, Marii Britanii, Iranului si, nu in ultimul rand, al Chinei. Pe de alta parte, o problema o constituie si intarzierea cu care a fost demarat procesul de restructurare si modernizare a sectorului de cale ferata. Acum modernizarea parcului de vagoane si locomotive implica fonduri foarte mari, care insa nu pot fi asigurate. In lipsa acestora, si comenzile pentru Electroputere sunt foarte mici.
Disponibilizarile continua
In asteptarea privatizarii, proces ce s-ar putea finaliza in cea mai optimista varianta, la sfarsi-tul lunii octombrie, la Electroputere concedierile continua. Potrivit liderului de sindicat, Aurel Bojin, din cei 3.850 de angajati 600 urmeaza sa-si piarda locurile de munca incepand cu luna septembrie in schimbul salariilor compensatorii. 'Suntem convinsi ca este nevoie de un management nou, de produse noi pentru a recastiga piata. Daca nu se intampla ceva, o sa pierim', recunosc reprezentantii angajatilor.
Sursa: Romania libera, 26 august 2004.' -
Investitii de 131 de milioane de euro la Petrom
Curierul National SNP
___
Petrom a realizat, in primul semestru, 67 la suta din totalul programului de investitii prevazut pentru aceasta perioada, sumele alocate fiind de 5.351 miliarde lei (circa 131 milioane euro), desi nivelul stabilit fusese mai mare cu 2.600 miliarde lei (aproximativ 64 milioane euro). Conform raportului administratorilor, Petrom avea programate in primele sase luni ale anului investitii totale de aproape 8.000 miliarde lei (circa 197 milioane euro). Din aceasta suma, 3.731 miliarde lei erau destinate sectorului de explorare si productie, realizarile fiind insa cu 73 la suta mai reduse. Divizia de prelucrare a realizat, in primele sase luni ale anului, investitii care au atins 1.084 miliarde lei, fata de alocarile initiale de 1.983 miliarde lei. In sectorul comercial, Petrom stabilise un plafon de investitii de 1.276 miliarde lei, dar au fost realizate lucrari in valoare de 779 miliarde lei. Potrivit purtatorului de cuvant al Petrom, Gabriel Nastase, motivele pentru nerespectarea programului aprobat de investitii sunt localizate la nivelul fiecarui domeniu individual de activitate.
'Probabil ca la partea de explorare fusesera prevazute anumite studii. Unele dintre acestea fiind realizate, s-a constatat ca nu mai este nevoie si de altele, astfel numarul investitiilor a fost mai mic. In ceea ce priveste sectorul de prelucrare, este posibil ca unele investitii sau lucrari la rafinarii sa fi fost amanate pentru cea de-a doua jumatate a anului', a explicat Nastase. Pentru intreg anul 2004, Petrom a prevazut investitii totale in valoare de 17.148 miliarde lei (circa 418 milioane euro). Compania a obtinut, in primul semestru al acestui an, un profit net de 1.085 miliarde lei, raportat la o cifra de afaceri de 39.707 miliarde lei. Valoarea profitului brut a depasit 2.300 miliarde lei. Exprimata in euro, cifra de afaceri este de 977 milioane euro, in timp ce profitul net se ridica la 26,7 milioane euro.
Sursa: Curierul national, 26 august 2004.' -
Obligatiunile Targu Mures, tranzactionate la BVB
Cronica Romana
___
Bursa de Valori Bucuresti informeaza ca vineri, 27 August 2004, incepe tranzactionarea prin sistemul electronic al BVB a unei noi emisiuni de obligatiuni municipale emise de municipiul Targu Mures, care sunt inscrise la Cota Bursei in cadrul “Sectorului obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati”.
Obligatiunile municipale au fost emise cu dobanda flotanta pre-determinata care se plateste trimestrial, sub forma de cupon, detinatorilor de obligatiuni inscrisi in Registrul BVB la data de referinta. Conventia de calcul adobanzii acumulate este actual/360 in conformitate cu documentul de emisiune a obligatiunilor. Programul sedintei de tranzactionare este zilnic, de luni pana vineri, intre orele 11:00 – 13:00.
Caracteristicile principale ale emisiunii de obligatiuni municipale Targu Mures sunt urmatoarele: simbol emisiune: TGM06;
valoare totala emisiune: 30.000.000.000 lei;
valoare nominala: 1.000.000 lei;
Rata dobanzii corespunzatoare celui de-al treilea cupon este de 21 % (data la care devine exigibila plata cuponului curent: 15.10.2004). Principalul curent este de 800.000 lei, iar rambursarea principalului se face in 10 rate egale a cate 100.000 lei.
Sursa: Cronica romana, 26 august 2004.
Pagina