Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

23.09.2004

  • Societe Generale isi va majora oferta pentru restul de actiuni ale BRD

    Azi   BRD

    ___
    Groupe Societe Generale (GSG), singurul ofertant pentru pachetul rezidual detinut de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la BRD, ar putea imbunatati oferta depusa prin majorarea cu aproximativ 10% a pretului de cumparare. Pe 12 octombrie GSG urmeaza sa stabileasca daca majoreaza suma propusa pentru preluarea pachetului de 7,32% din titlurile BRD. Oferta initiala a GSG propunea un pret de aproximativ 40 de milioane euro, iar suma vehiculata pentru perfectarea tranzactiei este de minimum 45 de milioane euro. Grupul financiar francez este actionarul majoritar al BRD, cu o participatie de 51%. Principalii actionari minoritari ai bancii sunt cele cinci societati de investitii financiare, care detin pachete de cate 6%. Titlurile BRD sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, avand o capitalizare de aproximativ 920 milioane euro. Pretul de la BVB indica o valoare de 65 de milioane euro pentru pachetul rezidual.

    Sursa: Azi, 23 septembrie 2004.

    mai mult

22.09.2004

  • Inca o incercare de a aduce titlurile de stat, pe Bursa

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Prima enmisiune de titluri de stat va putea fi tranzactionata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) incepand din aceasta toamna. Reprezentantii BVB, cei al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ai Bancii Nationale si ai Ministerului de Finante au purtat in ultimele saptamani mai multe discutii privind listarea pe piata de capital a titlurilor emise de Ministerul de Finante. Titlurile de stat se tranzactioneaza in prezent pe o piata secundara organizata de Banca Nationala si care are drept intermediari bancile comerciale.

    'In urma discutiilor pe care le-am avut cum Ministerul de Finante sau Banca Nationala am avut promisiuni ca vom avea prima emisiune de titluri de stat listata la Bursa in luna octombrie sau noiembrie,' a declarat pentru Ziarul Financiar Septimiu Stoica, vicepresedintele Bursei de Valori Bucuresti. Tranzactionarea pe piata de capital va insemna ca un investitor va putea apela si la o societate de brokeraj pentru a cumpara titluri de stat.

    Vicepresedintele Bursei de Valori a mai spus ca discutiile pe care din ultimele saptamani s-au referit mai mult la aspecte tehnice, in special legate de serviciile de decontare a tranzactiilor si de evidenta a detinatorilor de titluri. Bursa de Valori asigura in prezent toate serviciile post-tranzactionare pentru actiunile sau obligatiunile tranzactionate in prezent pe piata, dar Banca nationala doreste ca in cazul tranzactiilor cu titluri de stat, aceste servicii sa fie asigurate de o alta institutie, TransFond. Aceasta este o societate pe actiuni avand ca actionari toate bancile de pe piata romaneasca si care administreaza sistemul de plati si compensari dintre banci.

    O alta problema care nu a fost inca stabilita intre reprezentatii celor patru institutii este modul in care vor fi emise titlurile. Daca initial se discut despre emisiuni de titluri de stat dedicate in exclusivitate pietei de capital, Ministerul de Finante ia acum in calcul si posibilitatea unor emisiuni care sa poata fi tranzactionate pe doua piete, la Bursa de Valori si pe piata organizata de BNR.

    Discutiile dintre reprezentantii pietei de capital si cei ai Ministerului de Finante privind listarea titlurilor de stat dureaza de mai bine de doi ani, principala problema fiind cerintele de capital social pe care Ministerul de Finante au vrut sa le impuna intermediarilor. Cerintele ridicate privind nivelul capitalului social au fost determinate de increderea redusa a Ministerului de Finante in actualii intermediari de la Bursa. Titlurile de stat sunt considerate cele mai sigure instrumente de pe piata financiara romaneasca, iar orice incident legat de derularea tranzactiilor ar avea un impact negativ asupra increderii investitorilor.

    Sursa: Ziarul Financiar, 22 septembrie 2004.
    '

    mai mult

  • BEI a acordat BRD un imprumut de 34 milioane EUR pentru finantarea IMM

    Gardianul   BRD

    ___
    Banca Europeana de Investitii (BEI) a acordat BRD-GSG un imprumut de 34 milioane euro pentru finantarea proiectelor derulate de intreprinderile mici si mijlocii (IMM) din Romania, informeaza un comunicat al BEI. Finantarile vor putea fi utilizate pentru proiecte din domeniile energiei, infrastructurii, tehnologiei informatiei, industriei, serviciilor si turismului. Valoarea proiectelor eligibile va fi cuprinsa intre 40.000 euro si 25 milioane euro. Finantarea BEI va fi alocata sub forma unui imprumut global, care prevede ca BRD va gestiona singura creditul, pe riscul propriu si in conditiile stabilite conform metodelor sale. Anterior, institutia financiara europeana a mai acordat BRD o linie de credit in valoare de 27 milioane euro pentru finantarea IMM, precum si doua imprumuturi in valoare de 23 milioane euro pentru finantarea programului de modernizare a grupului. BRD a obtinut, in primele sase luni ale acestui an, un profit net de 1.540 de miliarde lei. Activele bancii insumau, la jumatatea anului, 93.380 miliarde lei. Incepand cu anul 1990, Banca Europeana de Investitii a acordat Romaniei credite in valoare de 3,3 miliarde euro.

    Sursa: Gardianul, 22 septembrie 2004.

    mai mult

  • Petrom a inmagazinat 676 milioane mc de gaze din productie proprie

    Adevarul   SNP

    ___
    Desi luna septembrie nu a ajuns la final, Ministerul Economiei si Comertului a bifat ca realizata inmagazinarea gazelor naturale pentru iarna 2004-2005. Pe langa Romgaz, care extrage anual 6,5-7 miliarde mc de gaze, Petrom este a doua mare companie producatoare de gaze din Romania, cu o productie anuala de 6 miliarde mc de gaze.

    Fiecare din aceste doua companii a participat, incepand din martie acest an, la stocarea gazelor, astfel incat, inca din data de 10 septembrie, inmagazinarea subterana a gazelor ajunsese deja la 2,6 miliarde mc de gaze naturale. Acestea au fost realizate nu numai de Petrom si Romgaz, ci si de companiile de distributie Distrigaz-Sud si Nord.

    Astfel, participarea societatilor la realizarea stocurilor de gaze naturale pentru sezonul rece din 2004-2005 arata asa: Romgaz - 1.395 milioane mc, din care 895 milioane mc productie proprie, iar circa 500 milioane mc din import; Petrom - 676 milioane mc productie proprie; Distrigaz-Sud - 228 milioane mc import si Distrigaz-Nord - 137 milioane mc import.

    La inmagazinarea gazelor, un aport important l-au avut chiar si consumatorii eligibili si distributiile private. Acestea, la randul lor, au reusit sa inmagazineze 190 milioane mc de gaze naturale.

    Mentionam ca Ministerul Economiei si Comertului a reusit, prin investitiile Romgaz de peste 340 miliarde lei, sa realizeze proiectele de crestere a capacitatilor de inmagazinare a gazelor naturale de la 1,3 miliarde mc in 2001 la 2,7 miliarde mc in 2004.

    Vizavi de strategia MEC de pregatire a stocurilor energetice pentru iarna care va veni, Gheorghe Constantinescu, directorul general al Petrom, ne-a declarat: 'Petrom nu numai ca este al doilea mare stochist de gaze naturale pentru iarna 2004-2005, dar are si tancurile pline cu pacura. Pentru trecerea iernii, Petrom pune la dispozitia Termoelectrica si cantitatea necesara de pacura.

    Putem face aprovizionarea zilnic cu 1500-2000 tone de pacura, fara nici un fel de probleme. Strategia iernii 2004-2005 este gandita de Ministerul Economiei si Comertului, astfel incat sa existe o corelare perfecta de aprovizionare intre toti agentii si companiile producatoare de combustibili energetici.

    Isi aminteste cineva de vreo sincopa in aprovizionarea cu gaze, cu energie electrica sau cu benzina in iarna trecuta? Nu! La fel va fi si in iarna 2004-2005'.

    Sursa: Adevarul, 22 septembrie 2004.'

    mai mult

21.09.2004

  • Scumpirea titeiului schimba planurile Oil Terminal

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   OIL

    ___
    Operatorul portuar Oil Terminal Constanta si-a revizuit in sens pozitiv previziunile privind rezultatele financiare la sfarsitul anului curent. Potrivit bugetului de venituri si cheltuieli rectificat, compania estimeaza ca va obtine in acest an un profit net de 22,8 miliarde lei, cu aproape 20% mai ridicat decat cel previzionat. In acelasi timp, cifra de afaceri realizata in acest an ar trebui sa atinga 979 miliarde lei, valoare cu 14% mai ridicata decat nivelul bugetat.

    'Revizuirea bugetara se datoreaza cresterii programului de prestatii si, normal, a veniturilor. Anul curent a fost un an bun in domeniul petrolier. A crescut atat importul de titei, dar si exporturile de benzina si motorina, principalul exportator fiind SNP Petrom', a comentat Gabriel Daraban, noul director general al Oil Terminal, numit la conducerea companiei la sfarsitul saptamanii trecute. Principalii clienti ai companiei sunt Rompetrol Rafinare, Petrom - Sucursala Arpechim si Carom Onesti, acestia detinand o pondere de cel putin 60% in cifra de afaceri a companiei.

    Primele sase luni ale anului au fost bune pentru Oil Terminal, profitul net de 43 miliarde lei obtinut in aceasta perioada fiind cu 85% mai ridicat comparativ cu profitul aferent primelor sase luni din 2003. Profitul obtinut de companie este in acelasi timp de trei ori mai mare comparativ cu cel estimat. Cifra de afaceri realizata in primul semestru a fost de 517,1 miliarde lei, in crestere cu aproape 28% fata de aceeasi perioada a anului precedent.

    Surse din Ministerul Economiei si Comertului, principalul actionar al Oil Terminal, declarasera ca rezultatele bune de pe primul semestru s-au datorat faptului ca societatea a incheiat mai multe contracte decat fusese prevazut. Potrivit conducerii companii, ca numar de contracte nu a fost o crestere semnificativa, ci mai mult din punct de vedere al cantitatii.

    'Piata romaneasca variaza de la an la an, nu mai putem sa facem un program la sfarsitul anului pentru inceputul anului viitor. Pe baza programului energetic, daca in 2003 s-au stabilit pentru acest an prestatii de aproximativ 10 milioane tone de produse petroliere, noi credem ca vom depasi acest nivel', a mentionat Daraban. Reprezentantii companiei considera totodata ca in conditiile in care sunt cinci entitati private in domeniul petrolier in Romania, pana nu se va coagula aceasta piata, este greu de facut previziuni privind rezultatele inregistrate in cursul unui an.

    Datorita faptului ca principalul client al Oil Terminal pe segmentul produselor finite benzina - motorina este Petrom prin sucursala Arpechim, externalizarea acestei entitati si transformarea ei in SRL, aprobata in cadrul ultimei AGA de la Petrom, ar putea afecta pe viitor veniturile operatorului portuar. Oil Terminal este cel mai mare operator via mare din Romania, avand ca obiect de activitate prestarea de servicii privind primirea, depozitarea, conditionarea si expedierea titeiului, a produselor petroliere si a produselor chimice lichide. Compania, care a fost declarata societate comerciala de interes strategic, opereaza rezervoarele, conductele de transport a titeiului si a produselor petroliere, statiile de pompare si alte instalatii aferente livrarilor de produse petroliere prin porturile de la Marea Neagra.

    Oil Terminal si-a stabilit pentru acest an investitii de peste 100 miliarde lei, toate investitiile fiind indreptate in directia asigurarii sigurantei in functionarea instalatiilor. Planurile de investitii vizeaza scoaterea la suprafata a conductelor, modernizarea rezervoarelor pentru reducerea emisiilor poluante si pregatirea terminalului conform cerintelor Uniunii Europene.

    Actionarul majoritar al Oil Terminal este Ministerul Economiei si Comertului, care detine aproape 70% din actiuni, un alt actionar semnificativ fiind fondul de investitii Broadhurst. Actiunile Oil Terminal sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 1.850 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 26,2 milioane euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 21 septembrie 2004.'

    mai mult

  • Cum se face decontarea profitului reinvestit

    Jurnalul National   

    ___
    Guvernul a aprobat programul de 'sprijinire a dezvoltarii IMM-urilor' prin restituirea impozitului pe profitul reinvestit.

    Programul va fi administrat de Agentia Nationala pentru IMM si Cooperatie (ANIMMC), iar suma alocata se va stabili anual prin legea bugetului de stat.

    Programul va functiona dupa metoda 'decontului', suma maxima asupra careia se calculeaza valoarea fondului de stimulare fiind cea platita cu titlu de impozit pe profitul reinvestit, incepand cu trimestrul IV al acestui an.

    Pentru 2005, fondurile vor fi alocate in limita sumelor platite pentru impozitul pe profitul reinvestit in activele achitate dupa 1 octombrie 2004 si puse in functiune pana la sfarsitul anului 2005.

    ELIGIBILITATE. Vor fi eligibile achizitiile de echipamente tehnologice, respectiv masini, unelte, instalatii si computere, dar si in brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau de fabrica, precum si cumpararea sau producerea programelor informatice, aferente obiectului de activitate. Nu vor fi luate in calcul sumele care au alte surse de finantare decat profitul brut.

    Potentialii beneficiari trebuie sa nu aiba datorii la stat, sa fi incheiat anul fiscal anterior celui in curs cu un bilant pozitiv si sa nu fi aplicat amortizarea accelerata.

    LIPSURI. Patronatele au reclamat faptul ca nu sunt luate in considerare investitiile auto, cele imobiliare si dotarile acestora cu sisteme de telecomunicatii, punct de vedere sustinut de Eugen Ovidiu Chirovici, presedintele ANIMMC, care a declarat pentru Jurnalul National ca 'pentru o firma mica un mijloc de transport este o investitie semnificativa, ca si pentru o firma de consultanta'.

    Sursa: Jurnalul National, 21 septembrie 2004.'

    mai mult

  • Banca Trasilvania si Alpha Bank reduc dobanzile la creditele si depozitele in lei

    Adevarul   TLV

    ___
    Banca Transilvania si Alpha Bank au anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, modificarea dobanzilor practicate. In cazul Alpha Bank este vorba in principal de o reducere, cu circa 1 la suta, a dobanzilor la creditele in lei, in timp ce Banca Transilvania s-a concentrat pe reducerea, in medie, cu 0,5 la suta a dobanzii la depozitele in lei, concomitent cu cresterea cu 0,25 puncte procentuale a dobanzii la depozitele in valuta. Cei care se vor imprumuta in lei de la Alpha Bank vor plati 23 la suta pentru descoperitul de cont, fata de nivelul anterior de 24 la suta. Dobanda la cardurile de credit a fost si ea redusa la 28 la suta. Si dobanda practicata la creditele pentru firme a fost redusa cu 1 la suta, noul nivel fiind de 21 la suta. Modificarile operate de Alpha Bank sunt relativ modeste fata de reducerile operate de bancile mari din sistem in cursul acestei luni. La BCR, BRD si Raiffeisen, dobanzile la creditele in lei acordate persoanelor fizice au scazut cu 2-3 la suta. Insa conducerea Alpha Bank sustine ca vor urma si alte reduceri ale dobanzilor. 'Spre finalul acestui an, tendinta de reducere a dobanzilor la creditele in lei va continua', a declarat vicepresedintele executiv al bancii, Sergiu Oprescu. Spre deosebire de Alpha Bank, Banca Transilvania s-a concentrat numai pe reducerea dobanzilor la depozite. Pentru economiile in lei, clientii bancii vor primi in medie cu 0,5 la suta mai putin, noile dobanzi variind intre 15 si 17,5 la suta. La depozitele in valuta, dobanzile au crescut, in medie, cu 0,25 la suta, noile niveluri situandu-se intre 2 si 4,25 la suta. In ultima saptamana, mai multe banci romanesti au procedat la reducerea dobanzilor, atat la creditele, cat si la depozitele in lei. Deciziile de modificare a dobanzilor au fost luate in contextul in care Banca Centrala a redus de patru ori, in ultimele trei luni, dobanda de interventie, de la 21,25 la suta la 18,75 la suta.

    Sursa: Adevarul, 21 septembrie 2004.'

    mai mult

20.09.2004

  • SIF-urile vor tot prag de 0,1%. CNVM se mai gandeste

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   LION  SIF2  SIF3  SIF4

    ___
    Doua dintre societatile de investitii financiare (SIF), Banat-Crisana si Moldova au convocat Adunari Generale ale Actionarilor (AGA) pentru a modifica statutele in conformitate cu noua legislatie a pietei de capital.

    Printre propunerile SIF Banat-Crisana nu se numara insa si modificarea pragului maxim de detinere, de 0,1%, pe care un investitor il poate detine la societate. Pe de alta parte , Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) ar putea insa sa nu accepte ca pragul sa fie mentinut in statut.

    SIF Moldova nu a anuntat inca modificarile pe care le va propune actionarilor pentru statut, dar SIF Banat-Crisana va propune doar modificari minore ale statutului referitoare la obiectul de activitate, tranzactionarea actiunilor pe Bursa sau atributiile si votul prin corespondenta in AGA.

    Brokerii se astepta ca si nici celelalte SIF-uri sa nu propuna actionarilor modificari ale pragului. Celor doua SIF-uri li se vor alatura pana la finalul lunii, conform prevederilor legale si celelalte trei-Transilvania, Muntenia si Oltenia.

    CNVM trebuie, conform legii, sa aprobe statutele SIF-urilor si ar putea sa nu fie de acord ca detinerile investitorilor sa fie limitate, mai ales daca actionarii nu vor putea lua o hotarare in AGA. Din cauza dispersiei mari a actionariatului, cu aproape 9 milioane de actionari la fiecare SIF, este putin probabil ca la AGA sa fie suficienti actionari pentru a se lua o hotarare. Asta inseamna ca modificarile la statut vor trebui realizate de Consiliile de Administratie, cu aprobarea CNVM.

    'Avizarea statutelor va depinde de votul Comisiei. Eu, personal, nu voi accepta impunerea unui prag de detinere pentru ca nu este constitutional. Fiecare trebuie sa aiba drepturi direct proportional cu actiunile pe care le-a cumparat,' a declarat pentru Ziarul Financiar Paul Miclaus, comisar CNVM.

    Pentru ca Adunarile Generale Extraordinare, cele care pot modifica statutul trebuie ca la a doua convocare sa fie prezenti actionari care detin cel putin jumatate din numarul total de actiuni, iar doua treimi din acestia sa voteze in favoarea modificarilor.

    Existenta pragului maxim de 0,1% pe care un investitor in poate detine la un SIF impiedica o mai buna concentrare a actionariatului la SIF-uri si un control mai bun al actionarilor asupra activitatii societatilor. Din cauza pragului SIF-urile nu sunt atractive nici pentru investitorii straini. Un pachet de 0,1% din capitalul unui SIF valoreaza cam 100.000 de dolari, suma mica pentru un investitor institutional strain.

    Prevederile legale privind statutele SIF sunt extrem de confuze. Legea pietei de capital prevede ca SIF-urile trebuie sa convoace AGA pentru a-si alina statutele la lege, dar si ca modificarile statutelor trebuie realizate de consiliul de administratie. Pe de alta, parte, conform legii, CNVM trebuie sa emita reglementari privind continutul minim al statutelor SIF. CNVM a emis o instructiune care cuprinde doar norme privind desfasurarea AGA si in care se spune ca statutele trebuie sa fie conforme cu legea.

    Sursa: Ziarul financar, 20 septembrie 2004.
    '

    mai mult

  • SIF Oltenia si SIF Moldova cumpara 8,5% din actiunile Sanex

    Curentul   SIF2

    ___
    8,5% din actiunile celui mai mare producator de obiecte sanitare din ceramica de pe piata romaneasca, Sanex Cluj-Napoca, au fost achizitionate, saptamana trecuta, de catre doua societati de investitii, SIF Oltenia si SIF Moldova. Valoarea tranzactiilor, derulate la Bursa de Valori Bucuresti, se ridica la 65,9 miliarde de lei (1,6 milioane de euro). Astfel, SIF Oltenia are sub control, acum, 11,42% din capitalul social al companiei, ca urmare a cumpararii a peste 6,6 milioane de actiuni, ceea ce insumeaza 27,31 miliarde de lei. La randul ei, SIF Moldova a intrat in proprietatea unui pachet de 9,3 milioane de titluri Sanex, pentru care va trebui sa achite 38,56 miliarde de lei. Pana la derularea acestor tranzactii, cele mai multe actiuni erau detinute de catre Goodison Holdings BV, si anume 67,46%. SIF Oltenia detinea 7,27%, SIF Muntenia, 8,49%, iar 16,78% din titluri se aflau in posesia altor actionari. Societatea se numara printre companiile profitabile. Anul trecut, aceasta a obtinut un profit net de 110, 8 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a fost de 1.249,4 miliarde de lei. Sanex acopera aproximativ 25% din piata de profil.

    Sursa: Curentul, 20 septembrie 2004.

    mai mult

  • Guvernul a garantat OMV si Enel siguranta fiscala pe 10 ani

    Adevarul   SNP

    ___
    Viitorii proprietari ai Petrom, Electrica Banat si Dobrogea, OMV si respectiv, Enel, au obtinut, prin aprobarea legilor privind privatizarea societatilor, in mare parte ce au cerut de la Guvern. Mai precis, este vorba despre o siguranta fiscala pe o perioada de 10 ani. 'Dupa discutii inclusiv cu reprezentantii FMI, Guvernul le-a garantat investitorilor ca vor avea o stabilitate privind derularea planurilor de afaceri in urmatorii 10 ani', ne-au declarat surse guvernamentale. Potrivit acestora, acest sistem, numit 'tax rulling', se practica si in alte tari, motiv pentru care organismele internationale financiare au fost de acord cu solicitarile celor doi proprietari. 'Aceasta siguranta fiscala nu se refera insa la taxele generale, cum ar fi impozitele pe profit sau TVA, ci la chestiuni referitoare la exploatari sau garantii privind neintroducerea unor taxe speciale, care in acest moment nu se aplica', au mai precizat sursele citate. OMV si Enel au mai solicitat si ajutoare de stat privind in special, mentinerea rezervelor de exploatare existente la momentul transferului de proprietate, ajutoare de stat care vor intra in efectivitate numai in cazul unui aviz favorabil al Consiliului Concurentei. 'OMV a notificat deja Consiliul Concurentei in ceea ce priveste solicitarile sale si asteapta un raspuns in perioada urmatoare', precizeaza surse autorizate. Pe de alta parte, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a finalizat actele normative privind privatizarea celor doua distributii de gaze, acestea urmand sa fie prezentate Guvernului spre aprobare in sedinta de saptamana viitoare. 'Contractele de privatizare ale Distrigaz Nord si Distrigaz Sud vor fi semnate dupa ce Guvernul va aproba actele normative sus-mentionate', sustin reprezentantii MEC. Viitorii proprietari ai celor doua distributii de gaze sunt Ruhrgas si Gaz de France.

    Sursa: Adevarul, 20 septembrie 2004.'

    mai mult

Pagina

inchide