12.08.2004
-
Rata inflatiei din luna iulie a depasit cu mult estimarile
Gardianul
___
Indicele preturilor de consum a crescut cu 1,3% in luna iulie, cauza fiind majorarile la marfuri nealimentare, in special la energie si gaze naturale, informeaza Institutul National de Statistica. Daca se iau in calcul raportarile de la an la an, trendul descendent al inflatiei s-a inversat. Preturile au crescut cu 12,1% fata de luna iulie a anului trecut, cu 0,1 puncte peste nivelul inregistrat in iunie raportat la perioada corespondenta din 2003. Raportarea Statisticii a depasit cu mult estimarile prezentate de ministrul finantelor la inceputul lunii august. 'Datele preliminare pentru luna iulie au aratat ca inflatia a scazut fata de nivelul de 0,6% din iune si este in marja pentru atingerea obiectivului de 8-9% in decembrie', afirma Tanasescu. In martie si mai, preturile s-au majorat cu numai 0,5%, respectiv 0,3%. Cele mai mari cresteri de preturi din iulie au fost la marfurile nealimentare, care s-au majorat cu 2,1%. Tarifele la energie electrica si gaze naturale au crescut cu 7,8%, respectiv cu 5%.
Sursa: Gardianul, 12 august 2004.' -
Petrom vrea sa mareasca pretul carburantilor
Adevarul SNP
___
In Romania, in 2003, au fost procesate 12,9 milioane tone de titei, din care 5,6 milioane tone din productia interna, iar 7 milioane tone din import. Pentru 2004, prognozele si statisticile arata un consum de 13,8 milioane tone de titei, 5,7 milioane tone titei indigen si 7,9 milioane tone titei din import.
Pentru a asigura buna functionare a celor doua rafinarii proprii - Arpechim si Petrobrazi -, Petrom face importuri de completare la un nivel de aproximativ 2 milioane tone de titei pe an.
La prima vedere, Petrom, care proceseaza baza titeiului din productia interna, ar trebui sa nu fie afectat de actuala criza internationala a petrolului, asa cum declara in urma cu aproape o saptamana, pentru Adevarul, directorul general al SNP Petrom, Gheorghe Constantinescu: 'Deocamdata, Petrom nu are de ce sa ia vreo masura. In prezent, nu exista intentii de reasezare de preturi.
Cu disciplina financiara, crizele se trec mai usor'. La o saptamana, insa, dupa aceasta declaratie, Petrom isi schimba radical pozitia si intentioneaza sa-i propuna Ministerului Economiei si Comertului noi preturi pentru carburanti.
Intrebat de ce nu se grabesc sa-si mareasca pretul carburantilor rafinariile private, care proceseaza titei din import, Gheorghe Constantinescu ne-a raspuns indirect: 'Operatorii corecti, precum Petrom, cu costurile la vedere si cu plata taxelor si a accizelor la zi, sunt afectati de criza actuala a titeiului.
Petrom nu isi poate permite sa-si ascunda problemele prin neplatile catre bugetul de stat sau catre furnizori'.
Si asupra cauzelor care au declansat si mai ales sustinut criza internationala a titeiului, directorul general al Petrom, Gheorghe Constantinescu, a facut o noua declaratie: 'Scaderea din ultimele doua zile cu doar cativa centi pe baril dovedeste faptul ca actuala criza a petrolului ar putea avea cauze profunde.
S-ar parea ca nu Yukos, instabilitatea politica din Irak sau cresterea consumurilor in China si SUA sunt cauzele reale, ci faptul ca scad rezervele mondiale de titei. Descoperirile de noi zacaminte nu echilibreaza nivelul consumurilor. Scaderile in centi, si nu in dolari, din ultimele zile ar trebui sa ne puna pe ganduri.
De obicei, crizele de conjunctura cresc si descresc la fel de rapid precum apar. Aceasta stagneaza. Iar Petrom nu traieste izolat, ci in cadrul acestei piete internationale, careia trebuie sa i se alinieze. De aceea, o majorare a preturilor trebuie sa se faca, pentru ca Petrom sa intre in normal, in contextul international'.
In privinta nivelului de majorare a preturilor carburantilor, oficialul Petrom a fost extrem de rezervat, sustinand ca, totusi, Romania are o piata bine definita si cu o putere de absorbtie limitata.
A admis faptul ca, oricat de razna ar lua-o pretul titeiului pe plan mondial, pretul benzinei si al motorinei nu poate innebuni si el: 'Peste un anumit prag, oamenii, marea masa a consumatorilor, nu-ti mai cumpara produsul. Ce faci? Produci numai pentru cei cu bani? Dimpotriva, produci pentru cat mai multi consumatori, acestia dau puterea unei companii', a mai declarat Constantinescu.
In mod normal, in fata unei asemenea crize, operatorii privati ar fi trebuit sa reactioneze cu mult inaintea Petrom. Si, totusi, acestia au tacut. Majoritatea lor vor merge in tandem cu Petrom, acesta continuand sa impuna pretul benzinei si al motorinei pe piata interna.
In prezent, conform surselor ANRE si ale Gaffney Claine, Romania are rezerve de titei de 128 milioane de tone, dar si cea mai mare capacitate de rafinare din Europa Centrala si de Est - 22,4 milioane de tone, in 10 rafinarii, cinci dintre ele reprezentand 80% din capacitatea totala.
Numai Arpechim si Petrobrazi insumeaza o capacitate de rafinare de 9 milioane tone, opt milioane fiind operationale.
Sursa: Adevarul, 12 august 2004.'
11.08.2004
-
Sicomed tine ritmul la vanzari, dar mai are inca de lucrat la profit
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Sicomed Bucuresti, cel mai mare producator roman de medicamente, si-a mentinut in al doilea trimestru al anului ritmul de crestere al vanzarilor din primele trei luni insa nu a reusit sa imbunatateasca semnificativ situatia profitului. Compania a inregistrat vanzari de circa 26 de milioane de dolari in primele sase luni (nivelul la trei luni a fost de 14 milioane de dolari), in crestere cu circa 15% comparativ cu prima jumatate a anului trecut. Cresterea este aproximativ egala in lei si dolari, cursul leu - dolar fiind relativ stabil in ultimul an.
Pentru Sicomed, care vinde cea mai mare parte a productiei la intern, cea mai relevanta este moneda nationala. In ciuda cresterii aparute la nivelul vanzarilor, compania nu a reusit in al doilea trimestru sa recupereze din terenul pierdut in primele trei luni la nivelul profitului.
La nivelul primului semestru, profitul net al Sicomed a scazut cu 14%, de la 117 miliarde lei (3,5 milioane dolari) in 2003 la 101 miliarde lei (3 milioane de dolari) anul acesta. Reprezentantii Sicomed spun ca scaderea profitului a fost cauzata de cresterea costurilor de productie, impusa de respectarea normelor GMP (Good Manufacturing Practice). Scaderea profitului a interevenit astfel la nivel operational, unde castigul companiei s-a diminuat cu 17 miliarde lei (circa 550.000 dolari) in primele sase luni.
'Rezultatele inregistrate in primul semestru al anului in curs sunt caracteristice unei companii in plina dezvoltare, concentrata pe eficientizarea si optimizarea resurselor interne. Suntem siguri ca tintele financiare prevazute pentru acest an vor fi atinse daca luam in calcul si faptul ca in a doua parte a anului vom lansa o serie de produse noi iar campaniile de promovare pentru anumite produse importante din portofoliul se vor intensifica', spune Klaas Postema, director general al Sicomed.
Sicomed este al doilea producator roman important de medicamente care anunta scaderea profitului, dupa ce Antibiotice a raportat un profit de 84,8 miliarde lei pe primul semestru, in scadere de la 107 miliarde lei in aceiasi perioada a anului trecut. Profitul Antibiotice a fost afectat de cresterea preturilor la utilitati (energie, apa, gaze) si scaderea preturilor medicamentelor vandute catre spitale, urmare a licitatiilor nationale.
Si Sicomed vinde o mare parte a productiei catre spitale, compania detinand o pozitie puternica pe segmentul medicamentelor injectabile. Sicomed va finaliza anul acesta programul de restructurare si investitii inceput in 2000. Compania isi va reduce personalul la circa 900 de salariati, de la la inceputul anului si 1.670 in 2003, si va investi 10 milioane de dolari pentru reorganizarea activitatii de productie si modernizare.
Programul de investitii al Sicomed a fost orientat in perioada 2000 - 2003 catre atingerea standardelor GMP pentru toate sectiile de productie importante (injectabile, forme solide). Valoarea investitiilor a fost de 24 de milioane de dolari, singura sectie fara GMP total fiind cea de medicamente perfuzabile. Investitiile din 2004 vor fi orientate catre restrangerea ariei operationale a companiei de la 40 - 50 de hectare (cat a fost initial) la 5 hectare, continuarea modernizarii tehnologice dar si a cladirilor si birourilor.
Sicomed este cel mai mare producator roman de medicamente insa al patrulea jucator de pe piata, dupa grupul britanic GlaxoSmithKline (cu o cota de 11,8% pe primul trimestru al anului, conform companiei de cercetare de piata Cegedim Romania), cel elvetian Novartis (6,5%) si cel american Pfizer (5,5%). Conform Cegedim, Sicomed a avut pe primul trimestru o cota de piata de 4,9%. Sicomed este detinuta de investitori financiari, fonduri de investitii care au restructurat compania si vor dori sa o vanda catre un investitor strategic in urmatorii doi ani.
Actionarul majoritar al Sicomed este Venoma Holdings (58,4% din actiuni), vehicul financiar detinut in proportii egale de Black Sea Fund si Fondul Roman Post Privatizare. Sicomed este listata la Bursa de Valori, avand o capitalizarea bursiera de circa 60 de milioane de dolari. La Bursa, in ultima sedinta, actiunile Sicomed s-a tranzactionat la un pret de 4.800 de lei.
Sursa: Ziarul financiar, 11 august 2004.
' -
Avem de privatizat cat toata Europa de Est la un loc
Realitatea Romaneasca
___
Desi autoritatile spun ca privatizarea e pe sfarsite, Banca Mondiala sustine contrariul: cu cele 2.000 de societati unde statul este actionar, suntem lideri in toata zona.
Cu aproape 2.000 de intreprinderi controlate de stat, Romania are mai mult de privatizat decat toate tarile din regiune la un loc, se arata intr-un studiu al Bancii Mondiale (BM), din iunie 2004, citat de EurActiv. 'In nici un alt domeniu nu a atarnat atat de greu mostenirea anilor de socialism in Romania ca in reforma intreprinderilor. Reforma inceata si ineficienta din trecut a lasat Romania cu un numar mai mare de intreprinderi care urmeaza sa fie privatizate sau lichidate decat in tot restul Europei de Sud-Est. Exista si intreprinderi dinamice, care trag in sus prestanta comerciala a Romaniei pe pietele externe, dar ele au o actiune limitata, in jurul intreprinderilor mari, nerestructurate', se arata in raport. BM recunoaste ca numarul noilor companii a inceput sa creasca, ajungand sa fie comparabil cu cel din regiune, dar numarul companiilor care dau faliment sau isi inceteaza activitatea este foarte scazut. Raportul pomeneste si lipsa de disciplina a societatilor in raport cu statul. 'Subventiile prin neplati, acumularea de arierate si angajamente tip barter periodice sunt practici curente printre intreprinderile neprofitabile romanesti. Companiile in care statul detine actiuni sunt cele cu procentul cel mai mare de datorii la buget. La aceste companii, arieratele sunt de cel putin 37% din active. Companiile private cu pierderi constante au avut datorii la buget mai mari de 39% din active, in timp ce unitatile profitabile datorau doar 2% din active', spune BM.
50% din ce mai are AVAS e neprivatizabil
Potrivit datelor din raport, Romania a privatizat doar 40% din intreprinderile sale mari si in jur de doua treimi din intreprinderile medii. Exista 1.300 de companii de stat si alte 600 care se afla sub controlul statului. 'Nici o alta tara din regiune nu are asemenea cifre ramase, iar Romania are mai mult de privatizat decat toate tarile din sud-estul Europei la un loc', spune BM. Exista o corectie a datelor, insa ea nu altereaza perceptia. In acest an, AVAS a vandut 100 de societati si a fost demarata privatizarea sectorului energetic, prin semnarea contractelor Petrom si a doua distributii ale Electrica. AVAS mai are in portofoliu aproape 1.100 de societati, dintre care jumatate sunt neprivatizabile. Nucleul dur este insa in energie, unde privatizarea abia a inceput, si in transporturi, de care se ocupa alte ministere. BM spune ca felul in care Romania a ales sa privatizeze intreprinderile in trecut a cauzat multe intarzieri si a amanat restructurarea.
'Managerii au ramas aceiasi si, fiind alesi de muncitori sau aprobati de sindicate, nu au facut demersuri pentru imbunatatirea viabilitatii financiare a intreprinderilor. In schimb, eforturile lor au fost canalizate catre accesarea fondurilor structurale si gasirea de metode pentru a acumula arierate. Foarte putine restructurari au avut loc, si fondurile au fost folosite pentru pastrarea angajatilor. Atunci cand programul (de privatizare in masa - n. red.) a luat sfarsit, in 1997, doar patru firme din 147 au reusit sa devina profitabile, dintre care doua au fost privatizate si doua lichidate. (...) Fondurile au fost administrate de stat, cu directori si comisii numite de Guvern si aprobate de Parlament. Proprietarii nominali, 18 milioane de cetateni romani, nu si-au exercitat in nici un fel controlul efectiv. Astfel, nu au aparut actionari majoritari', se arata in raport.
Sursa: Realitatea romaneasca, 11 august 2004.' -
La Impact, cheltuielile cu personalul s-au dublat in acest an
Curierul National IMP
___
Sectorul constructiilor a inregistrat in primele sase luni ale anului 2004 o crestere de 7,2 la suta, cu o cifra de afaceri cumulata a principalilor jucatori de pe piata autohtona in crestere cu 24,1 la suta, conform unui studiu realizat de firma de constructii IMPACT, cu ocazia prezentarii rezultatelor financiare pe primele sase luni ale anului in curs. In ciuda acestor cresteri, exista inca unele aspecte importante care franeaza dezvoltarea normala in domeniu.
Dan Ioan Popp, presedintele Impact, arata ca rata inflatiei (desi se bate foarte mult moneda in aceste zile pe asa-zisul mediu de afaceri non-inflationist), costul ridicat al fortei de munca, tarifele materialelor si ale serviciilor din domeniu, munca la negru (se vehiculeaza procente de 40-60 la suta), neacordarea la timp a autorizatiilor, ajutorul de stat defavorizant si activitatea anticoncurentiala a unor firme de constructii cu capital de stat obstructioneaza serios activitatea constructorilor.
Drept exemplu, exercitiul financiar al societatii nu s-a incheiat conform planului, cu un profit brut de 107 miliarde de lei, mai mic decat cel obtinut anul trecut, de 122 de miliarde de lei. Veniturile totale realizate de IMPACT in primul semestru al anului au crescut de la 320 de miliarde in 2003, la 412 miliarde de lei, in 2004, fara insa sa atinga pragul bugetat, de 521 de miliarde de lei. Cheltuielile totale au inregistrat cea mai mare dinamica, majorandu-se fata de luna iunie a anului 2003 cu 54 la suta, crestere determinata in cea mai mare parte de preturile la materialele de constructii, mai scumpe cu 65 la suta fata de 2003.
Dan Ioan Popp, afirma ca marirea pretului de achizitie al otelului, cimentului, lemnului- materii prime de baza in constructii - a constituit un soc pentru cei care activeaza in domeniu. Au crescut si cheltuielile cu forta de munca inalt calificata, in special cu proiectantii, ca efect al largirii Uniunii Europene.
Migrarea fortei de munca calificate este o mare problema pentru firmele de constructii, dar si salariile angajatilor din acest sector sunt destul de modeste.
Conform datelor Impact, castigul salarial mediu brut in sectorul constructiilor in perioada ianuarie-iunie 2004 a fost de 6.463.276, iar cel net de 4.842.923. Asta in conditiile in care salariu mediu brut pe economie este de
8.008. 210, iar cel net, de 5.801.110.
Munca la negru, concurenta neloiala pentru marile firme de constructii
Cele mai mari cheltuieli pentru o firma de constructii in plina dezvoltare sunt pentru forta de munca, sustine Dan Ioan Popp. In cazul Impact, cheltuileile cu personalul si subantreprenorii s-au dublat in primul semestru al anului in curs fata de aceeasi perioada a anului 2003. Astfel, daca anul trecut, acestea se cifrau la aproape 40 de miliarde, in prezent costul locului de munca a atins 69 de miliarde de lei.
Pe de alta parte, munca la negru in sector atinge proportii fabuloase, procentul de 60 la suta fiind unul ingrijorator pentru marile societati. Anul electoral reprezinta un alt hop pentru cei care presteaza servicii in constructii, autoritatile fiind mai preocupate de campania electorala decat de acordarea autorizatiilor. Lucru care a determinat inghetarea lucrarilor la unele proiecte de constructii. In plus, ajutorul de stat defavorizant influenteaza destul de mult piata de profil, presedintele Impact consdiderand ca ANL ar trebui sa-si schimbe modul in care opereaza pe piata. 'ANL trebuie sa activeze conform principiilor unei piete concurentiale libere, fara sa mai fie prea mult ajutat de stat', adauga acesta.
Sursa: Curierul national, 11 august 2004.'
10.08.2004
-
Trafic mai mare, profit in crestere la Socep
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Profitul operatorului portuar Socep Constanta a crescut substantial in prima jumatate a acestui an dupa ce a scazut continuu in ultimii trei ani. Socep a profitat in primul semestru al acestui an de intensificarea traficului portuar, urmare a evolutiei favorabile a comertului romanesc.
Profitul Socep in primele sase luni ale lui 2004 a fost de 58,96 miliarde de lei (1,8 milioane de dolari), mai mare cu 39% fata de aceeasi perioada a anului trecut si aproape egal cu cel pe care si-l propusese compania pentru tot anul 2004.
Cifra de afaceri a Socep a crescut cu 53%, de la 190,5 miliarde de lei (5,7 milioane de dolari) la 291,4 mld. lei (8,8 milioane de dolari).
Ascensiunea activitatii companiei a avut loc pe fondul unei perioade foarte bune pentru exportul rominesc, in special catre zona Asiei, care a inregistrat o crestere economica puternica in acest an.
Astfel, compania a avut de castigat ca urmare a dinamicii pozitive de 68,7% a activitatilor de trafic portuar din primul semestru, fata de perioada similara a anului anterior.
Marfurile care au avut cea mai importanta contributie la aceasta evolutie favorabila au fost: cerealele si sroturile care au inregistrat o crestere cantitativa in primul semestru de 2,76 ori fata de aceeasi perioada a anului trecut; produsele laminate - cantitati sporite de 2,51 ori si produsele alimentare si din industria usoara care au crescut de 1,82 ori.
Din traficul total o pondere de 59%, respectiv 1.144 de mii de tone au detinut-o marfurile exportate, in crestere fata de anul precedent cu 526 de mii de tone marfuri.
Traficul containerizat a reprezentat 48,8% din trafic, majorindu-se cu 95% fata de aceeasi perioada a anului 2003. Un trend asemanator in perioada ce urmeaza este putin probabil, ca urmare a derularii unei parti din traficul de containere prin noul terminal din Constanta Sud, incepind cu luna iunie.
Si activitatea de manipulare a marfurilor a avut o evolutie favorabila, imbunatatindu-se cu 57,8%. Acesta expansiune in activitatea companiei a fost sustinuta de o majorare a numarului de salariati cu 16%, de la 825 de angajati anul trecut la 850 de salariati inregistrati la 30 iunie 2004, din acest punct de vedere fiind respectate corela?iile financiare recomandabile.
La 30 iunie 2004 compania a raportat ca nu are datorii restante la banci, furnizori sau alti creditori.
Actiunile Socep sunt listate la Bursa Electronica RASDAQ, unde au inregistrat o tendinta oscilanta de la inceputul anului. Compania nu are un actionar majoritar, cei mai importati actionari fiind, conform ultimelor informatii de pe piata, managerii si angajatii companiei, insa nici unul dintre acestia nu detine mai mult de 5% din actiuni.
Politica relativ stabila de dividend a companiei a atras in actionariatul Socep mai multe fonduri straine de investitii. Ultimul pret de ieri al unei actiuni Socep 1610 lei/actiune, la care capitalizarea bursiera a companiei este de 16,5 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 10.08.2004 -
Investitii la SIDEX
TVR
___
Sidex Galati a fost preluat in noiembrie 2001 de catre LNM Holdings, o companie membra a grupului anglo-indian LNM, care a achitat 76 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar de actiuni al combinatului.
Valoarea totala a tranzactiei s-a situat la peste 500 de milioane de dolari, din care 350 de milioane de dolari reprezinta investitiile pe care LNM s-a angajat sa le faca intr-un interval de zece ani.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei si Comertului, LNM a realizat in ultimii doi ani investitii totale de 98,5 milioane de dolari.
Pentru anul in curs, sint programate lucrari de modernizare a liniei de turnare continua si a doua linii de laminare, costul total al investitiilor tehnologice fiind de 45,8 milioane dolari, la nivelul programului asumat.
De asemenea, in luna iulie a fost finalizat programul de impadurire a zonei de protectie din jurul combinatului, prin plantarea unei centuri verzi de 70.000 de arbori.
Alte proiecte, care vizeaza reducerea emisiilor in atmosfera si managementul deseurilor, vor ridica bugetul investitiilor de mediu la 12,38 milioane dolari, fata de valoarea stabilita in contract pentru acest an - 10,6 milioane dolari.
Sidex a trecut in 2003 pe profit, obtinind un rezultat de 3.687 miliarde lei (circa 118 milioane dolari), in timp ce cifra de afaceri s-a situat la 40.588 miliarde lei (circa 1,2 miliarde dolari).
Productia de otel a combinatului crescut de la 3,7 milioane tone in 2001 la 4,6 milioane tone in 2003, iar exportul de produse siderurgice plate a reprezentat, anul trecut, 78% din totalul productiei vindute.
Grupul LNM, unul dintre cele mai importante la nivel mondial, detine si societatile Petrotub Roman, Siderugica Hunedoara si Ispat Tepro Iasi.
Sursa: TVR1, 10.08.2004 -
Banca Transilvania isi consolideaza pozitia pe piata asigurarilor
Gardianul TLV
___
Banca Transilvania si-a majorat, recent, participatia la capitalul social al BT Asigurari Transilvania cu 12 puncte, pana la 86,5%, in urma unei tranzactii evaluate la circa 800.000 euro, dupa ce in luna iunie a preluat 54,5% din societatea de asigurari pentru suma de 3,6 milioane euro. 'Pretul pentru fiecare actiune oferit fostilor proprietari care au vandut 12% a fost acelasi cu cel de la prima tranzactie', a declarat presedintele BT Asigurari si membru in Consiliul de Administratie al Bancii Transilvania, Constantin Jeican, citat de Mediafax.
Restul de 13,5% din capitalul societatii de asigurare este in proprietatea unor persoane fizice straine (11%) si romane.
Sursa: Gardianul, 10.08.2004'
09.08.2004
-
Profitul Carbochim s-a dublat in euro pe primul semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE CBC
___
Producatorul de corpuri abrazive Carbochim Cluj - Napoca a obtinut in primul trimestru al anului un profit de 369.000 euro (14,9 miliarde lei), de peste doua ori mai ridicat, in euro, comparativ cu profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut.
Cifra de afaceri realizata de companie in perioada considerata a fost de 4,3 milioane euro (177,4 miliarde lei), in crestere in euro cu 10% comparativ cu vanzarile primelor sase luni din 2003. Rezultatele companiei au fost, per ansamblu, mai slabe comparativ cu cele programate in Bugetul de Venituri si Cheltuieli. Profitul net realizat de companie a fost cu doar cu 8,2% mai ridicat in lei.
Profitul din activitatea de exploatare a inregistrat o crestere in euro cu 39% comparativ cu primele sase luni ale anului precedent, atingand 590.000 euro. Activitate financiara a companiei a continuat sa genereze pierdere, in crestere in lei fata de aceeasi perioada a anului trecut, datorita cresterii nivelului de credite angajate. Pierderea din aceasta activitate a fost pe primul semestru al acestui an de 4,3 miliarde lei, in semestrul corepondent din 2003, pierderea fiind de 4,1 miliarde lei.
In primul semestru al acestui an, compania a realizat investitii de aproximativ 96.000 euro (3,9 miliarde lei), investitii realizate in totalitate din surse proprii.
Carbochim produce si comerializeaza corpuri abrazive, respectiv abrazive pe suport, granule de carbura de siliciu si produse carbunoase. Carbochim este o societate cu capital integral privat, avand un capital social de 97 miliarde lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 25.000 lei/actiune.
Actionarul majoritar al companiei este Asociatia Salariatilor, care detine 65,3% din actiuni. Cel mai important actionar minoritar este SIF Banat -Crisana, raportata cu o participatie de 11,9%. Societatea a fost fondata in anul 1949 sub denumirea de Intreprinderea Electrocarbon Cluj. In anul 1951, aceasta devine Intreprinderea Carbochim, iar in 1990 se transforma in Carbochim SA. Actiunile Carbochim sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori, aceste titluri fiind in general caracterizate de o lichiditate foarte redusa. Ultima tranzactie cu actiunile Carbochim s-a perfectat la pretul de 37.400 lei/actiune, la acest pret capitalizarea bursiera a companiei fiind de 3,5 milioane euro.
Sursa: Ziarul financiar, 9 august 2004. -
Petrom doreste o cota de piata de 3% in Ungaria
Prime Transaction SNP
___
Societatea Nationala a Petrolului Petrom SA intentioneaza ca, in urmatorii cinci ani, sa castige 3% din cota de piata a produselor petroliere din Ungaria, informeaza Rompres.
Petrom a deschis sucursala Petrom Ungaria SRL, cu un capital social de 8,3 milioane de dolari, in 1998, cu scopul de a dezvolta reteaua de distributie produse petroliere din Ungaria.
Pana in prezent, SNP a deschis in tara vecina doua statii de distributie, una la Bekescsaba, la circa 25 km de granita romano-ungara si cealalta la Nagylak, investitie totala in valoare de cinci milioane de dolari, precum si un depozit de produse petroliere.
De asemenea, Petrom are in vedere deschiderea a sapte noi statii de petrol in Republica Moldova, unde functioneaza, din 2000, ICS Petrom Moldova SA, sucursala cu un capital de 2,3 milioane de dolari. Valoarea totala a investitiei Petrom in aceasta regiune se ridica la trei milioane de dolari.
Pentru perioada 2003-2004, programul Petrom prevede investitii de 13 milioane de dolari, destinate achizitionarii a cinci statii de carburanti, construirea altor doua, a unui depozit etc.
Sursa: Rompres, 7 august 2004.
Pagina