17.12.2003
-
Obligatiuni municipale admise la Bursa
Cronica Romana
___
Comitetul Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a aprobat admiterea la Cota Bursei a obligatiunilor municipale emise de patru municipalitati: Campulung Muscel, Alba - Iulia, Deva si Arad. “Cele patru emisiuni de obligatiuni se adauga la cele 10 deja existente si vor contribui la dezvoltarea pietei pentru acest tip de instrument financiar la BVB”, a declarat Stere Farmache, director general al BVB. “Atingerea insa a masei critice a pietei obligatiunilor municipale depinde in mare masura de valoarea emisiunilor, dar si de un numar in crestere de detinatori ai acestor obligatiuni”. La diversificarea acestui segment de piata contribuie si faptul ca se intalneste pentru prima data o maturitate mare de cinci ani, asa cum este cazul obligatiunilor emise de municipiul Deva. Si tot pentru prima data intalnim o dobanda fixa de 14% pe an, in cazul obligatiunilor emise de Municipiul Arad, care au o maturitate de trei ani. Valoarea emisiunilor depaseste 150 de miliarde de lei dupa cum urmeaza: Deva 58 de miliarde, Arad 65 de miliarde, Campulung Muscel 10 miliarde si Alba Iulia 24 de miliarde de lei. Totodata, BVB a decis reducerea texelor de custodie directa pentru anul 2004 astfel: cotizatia anuala aferenta calitatii de agent de custode cu activitate in BVB se reduce de la 35.000 dolari la 25.000 euro, iar nivelul comisionului de custodie ramane de 0,015% pe an din valoarea portofoliului administrat de fiecare agent custode. In acest moment exista sase banci comerciale care au calitatea de agent custode: ABN Amro Bank, Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale, HVB Bank, Citibank si ING Bank.
Sursa: Cronica romana, 17 decembrie 2003. -
AVAB redevine actionar la Sanevit
Adevarul
___
Preluata de Ministerul Sanatatii de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, societatea comerciala Sanevit nu-si poate relua activitatea deoarece nu are fondurile necesare. In aceasta situatie, AVAB va recurge la o 'inginerie financiara', imprumutand societatea cu 10 miliarde lei. 'Cu aceasta suma, AVAB va redeveni actionar la Sanevit si va avea un reprezentant in consiliul de administratie, urmand ca, la privatizarea societatii, sa-si recupereze cele 10 miliarde lei' - a declarat ieri, presedintele interimar al AVAB, Mircea Ursache. Reinfiintata ca societate comerciala cu capital integral de stat, in subordinea Ministerului Sanatatii, Sanevit Arad are comenzi pentru productia de seringi si ace medicale din zona Comunitatii Statelor Independente, dar pentru a porni productia are nevoie de acest capital de lucru pe care AVAB il poate asigura, conform legii' - a mai spus Mircea Ursache.
Sursa: Adevarul, 17 decembrie 2003.'
16.12.2003
-
Statul ajuta Tractorul si dupa privatizare
Realitatea Romaneasca
___
Autoritatea pentru Privatizare va incheia cu societatea Tractorul Brasov contracte de imprumut pentru plata consumului de energie electrica si gaze naturale aferent perioadei 1 iulie - 30 septembrie 2003, a decis Guvernul printr-o hotarare aprobata recent.
Imprumuturile vor fi acordate pe o perioada de cinci ani. Sumele considerate drept imprumuturi pentru plata consumului de energie electrica si gaze naturale vor fi virate direct in contul societatilor furnizoare de utilitati fata de care Tractorul Brasov are datorii.
Actul normativ aprobat de Executiv mai prevede ca datoriile restante reprezentand plata consumului de energie electrica si gaze naturale, aferente perioadei 1 iulie 2003 – 30 septembrie 2003, vor fi stabilite de o comisie formata din cate un reprezentant al APAPS, al Ministerului Economiei, al Ministerului Finantelor, precum si din cate un reprezentant al furnizorului de utilitati.
Procesul-verbal incheiat va cuprinde si suma de 41,1 miliarde de lei, reprezentand datorii neachitate catre Distrigaz Sud. Compania italiana Landini a preluat uzina Tractorul Brasov, la sfarsitul lui septembrie, in schimbul sumei de 45,3 milioane de euro.
Potrivit fostului Oficiu al Concurentei, din iertarea de datorii a societatilor de stat care s-au privatizat, statul a pierdut sase miliarde de dolari intre 1999 si 2001. Ponderea acestor tipuri de ajutoare a crescut in cei trei ani analizati cu circa 10%. Analistul economic Liviu Voinea spune ca generozitatea statului in materie de ajutoare nu este de natura sa imbunatateasca dezvoltarea pietei libere in Romania, iar sumele alocate in aceasta directie sunt prea mari in raport cu bugetul de saracie al tarii, pe baza unor criterii de acordare de cele mai multe ori ineficiente. Mai mult, Voinea afirma ca, in ultimul raport global al competitivitatii, Romania se situeaza pe primul loc in lume la nivelul distorsiunilor induse pe piata de subventiile guvernamentale.
Unul dintre motivele pentru care nu suntem o economie de piata functionala.
Sursa: Realitatea romaneasca, 16 decembrie 2003. -
Bursa romaneasca, in cautare de noi emitenti
Cotidianul
___
Intarzierea aprobarii noii legi a pietei de capital din Romania ar putea pune sub semnul intrebarii indeplinirea cerintelor Uniunii Europene in acest domeniu de catre tara noastra, apreciaza Gabriela Anghelache, presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Legat de aceasta intarziere, la capitolul nerealizarilor din 2003, presedintele CNVM a mai trecut si amanarea fuziunii dintre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Bursa Electronica Rasdaq (BER), care ar fi dus la consolidarea pietei de capital romanesti. „Marele obstacol este forma juridica diferita a celor doua Burse. Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintata pe baza de lege si figureaza ca fiind institutie de interes public. Pentru a o transforma in societate pe actiuni, deci a avea o forma privata ca si Bursa Electronica RASDAQ, este nevoie iarasi de o lege. Noi am prevazut in legea consolidata transformarea in societatea pe actiuni a BVB, dar nefiind aprobata legea nu se poate realiza practic fuziunea“, a precizat Gabriela Anghelache.
Pe de alta parte, CNVM a anuntat ca, din 2004, va introduce un nou sistem de supraveghere a tranzactiilor in timp real care sa alerteze in cazul in care tranzactiile respective pot fi suspectate de a manipula piata prin pret sau de a folosi informatii cu caracter confidential in derulare. De altfel, Gabriela Anghelache a accentuat ideea ca piata de capital din Romania are nevoie de alternative sau sisteme multilaterale de tranzactionare, care sa permita tranzactiile cu valori mobiliare. In aceeasi ordine de idei, pentru anul 2004, CNVM va incerca sa atraga spre piata de capital bancile comerciale care sa tranzactioneze obligatiuni corporative.
Sursa: Cotidianul, 16 decembrie 2003. -
Cum se pot face tranzactii on-line pe piata de capital
Adevarul
___
In prezent, doar patru societati de servicii de investitii financiare (SSIF) ofera posibilitatea tranzactionarii on-line: Vanguard (www.vanguard.ro), Prime Transaction (www.primet.ro), Estinvest (www.estinvest.ro) si Romintrade (www.onlinebroker.ro). 'Tranzactionarea on-line presupune colectarea de la clienti a ordinelor de cumparare sau vanzare de actiuni prin intermediul Internetului si confirmarea realizarii acestora in aceeasi zi, si nu a doua zi, asa cum se intampla in sistemul normal de tranzactionare', ne-a declarat Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea de servicii de investitii financiare Estinvest din Focsani.
Pentru a avea acces la aceasta modalitate, mai intai investitorul trebuie sa devina client al unei SSIF. Primul pas este deschiderea unui cont, taxa aferenta variind intre 100.000 si 300.000 lei.
Unele societati percep si plata unui abonament lunar de circa 200.000-250.000 lei. In cazul in care suma comisioanelor generate intr-o luna este mai mica decat valoarea abonamentului lunar, unele societati percep diferenta pana la abonament drept taxa de intretinere a contului.
In cazul in care comisioanele generate sunt mai mari decat valoarea abonamentului, atunci nu se mai tine cont de acest abonament. Suma minima pentru a incepe investitia este cuprinsa intre 5 si 10 milioane lei. Limita maxima de comision prevazuta de regulamentele in vigoare este de 8%, dar, in general, in cazul investitorilor aceasta nu depaseste 2,5%. Intre avantajele tranzactionarii on-line se numara posibilitatea tranzactionarii in timp real a actiunilor, vizualizarea cotatiilor, clientii avand acces si la o serie de analize si grafice care prezinta evolutiile cotatiilor, stiri si informatii financiare.
Sursa: Adevarul, 16 decembrie 2003.'
15.12.2003
-
Furnizorii de medicamente spun ca au pierdut 55 milioane euro
___
Autoritatile recunosc valoarea istorica a datoriilor, neindexata, suma de mai sus reprezentind diferente de curs valutar
Furnizorii de medicamente solicita sa le fie platite, pina la sfirsitul anului in curs, datoriile neachitate din anul 2002, asa cum s-au inteles in mai multe rinduri cu reprezentantii Executivului, informeaza Asociatia Romana a Producatorilor si Importatorilor de Medicamente (ARPIM).
Intr-un comunicat remis agentiei Mediafax, furnizorii amintesc ca, in 19 februarie, au incheiat cu oficialii Ministerul Finantelor Publice (MFP), Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate un protocol care 'recunostea valoarea datoriilor din 2002 si stabilea date precise pentru reglarea lor integrala pina in luna iulie 2003'.
In 4 octombrie, oficialii MFP au reiterat, printr-o scrisoare adresata ARPIM, promisiunea de reglare a tuturor datoriilor din 2002 pina la sfirsitul anului curent, respectiv a sumei de 4.672 de miliarde de lei. In plus - sustin furnizorii - oficialii MFP au informat reprezentanta Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti asupra hotaririi de a achita datoria integrala aferenta anului 2002 pina cel mai tirziu la sfirsitul anului 2003. 'Constatam cu ingrijorare ca aceste promisiuni nu sint, la data de azi, indeplinite', anunta ARPIM.
Furnizorii de medicamente sustin ca au pierdut pina acum peste 55 de milioane de euro din cauza faptului ca datoriile sint considerate 'la valoarea lor istorica', suma reprezentind diferenta de curs valutar.
Criticile ARPIM apar la scurt timp dupa ce companiile membre ale Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM) au anuntat ca, din cauza datoriilor nepltatie din 2002, vor sista, din ianuarie 2004, livrarile catre spitalele cu restante si nu vor participa la licitatiile organizate de respectivele unitati. Guvernul a suplimentat recent bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate cu 2.000 de miliarde de lei, pentru achitarea datoriilor inregistrate in sistemul de sanatate si pentru decontarea serviciilor medicale aferente acestui an.
Sursa: Ziarul de Iasi, 15 decembrie 2003.' -
Privatizarea BCR, perfectata pana in ianuarie 2004
Curierul National EBS LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Contractul de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) se va finaliza in luna ianuarie a anului viitor, a anuntat, ieri, Ovidiu Musetescu, presedintele Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS).
“Desi era programat sa se finalizeze in februarie, contractul de privatizare a BCR se va incheia in ianuarie. In general, trec doua-trei luni de la semnare pana la trecerea pachetelor de actiuni in posesia noilor proprietari. Sunt multe proceduri de indeplinit, precum perfectarea normelor de aplicare a legii etc”, a declarat Musetescu.
El a adaugat ca a fost dorinta ambelor parti ca acest proces sa se termine mai repede. Exista posibilitatea ca si vanzarea pachetului de opt la suta din actiuni catre salariati sa se perfecteze pana la finele lui ianuarie.
Contractul de vanzare a 25 la suta din actiunile BCR catre BERD si IFC a fost semnat la inceputul lunii noiembrie de Ovidiu Musetescu.
Pretul de cumparare a fost de 222 de milioane de dolari. Aceasta tranzactie a fost primul pas dintr-o strategie in trei faze pentru privatizarea BCR. Pasul urmator va fi vanzarea pana la opt la suta din actiuni catre salariatii bancii, urmata de vanzarea pachetului majoritar unui investitor strategic pana in 2006. Cele doua institutii au anuntat ca intentioneaza sa faca restructurari ale activitatii BCR, in vederea cresterii eficientei acesteia.
Sursa: Curierul National, 15 decembrie 2003. -
SIF Banat-Crisana vrea sa listeze la bursa Vrancart si Napomar
___
Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana-SA intentioneaza sa listeze la Bursa de Valori Bucuresti doua dintre societatile profitabile din portofoliul sau. Cele doua societati pe care SIF 1 intentioneaza sa le listeze la BVB sunt SC Vrancart SA Adjud si SC Napomar SA Cluj-Napoca. SC Vrancart SA Adjud produce hartie si carton, iar SC Napomar SA Cluj-Napoca activeaza in sectorul productiei de masini-unelte. Cele doua societati vor lansa oferte publice primare de vanzare de actiuni, in vederea indeplinirii conditiilor tehnice de listare la Bursa de Valori din Bucuresti. Demersurile necesare listarii la BVB vor fi demarate in prima jumatate a anului viitor. „Totodata, Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana-SA intentioneaza sa achizitioneze un nou hotel pe care sa il fuzioneze cu cele detinute in Hunedoara (Rusca), Cluj-Napoca, Zalau (Mesesul) si Baia Mare. In plus, SIF Banat-Crisana intentioneaza sa inscrie la Bursa de Valori din Bucuresti, societatea astfel rezultata din fuziunea celor cinci hoteluri din portofoliul sau”, a declarat Daniel Manate, director strategie marketing, in cadrul SIF Banat-Crisana.
Sursa: Curierul National, 15 decembrie 2003. -
APAPS amana vanzarea actiunilor detinute la BRD-GSG
Azi BRD
___
Autoritatea pentru Privatizare a amanat pentru primul trimestru din anul 2004 vanzarea pe piata bursiera a pachetului de actiuni reprezentand 7,3% din capitalul social al BRD-GSG, estimat de conducerea institutiei la peste 35 milioane dolari, operatiunea fiind stabilita, initial, pentru acest an. „Inca se mai poarta discutii. Am prezentat Guvernului 2-3 variante posibile privind modalitatea de vanzare, si am decis sa mai temporizam putin. Acesta este, oricum, un pachet vandabil', a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS. BRD – Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania, dupa marimea activelor, depozitelor si imprumuturilor acordate. Actionarul majoritar al companiei este banca franceza Groupe Societe Generale, cu o participatie de 51%. Restul actiunilor sunt detinute de societatile de investitii financiare (SIF) si actionari, cu pachete de sub 5%.
Sursa: Azi, 15 decembrie 2003.'
12.12.2003
-
Bancile impotriva BNR
___
Bancherii contesta noile norme privind creditele de consum considerandu-le 'simpliste' * Un Birou de Credit va monitoriza creditarea persoanelor fizice
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) va sintetiza pozitiile bancilor comerciale din sistem cu privire la noile norme de limitare a expansiunii creditului de consum si le va discuta cu Banca Nationala. 'Sunt optimist ca aceste norme vor suferi unele modificari astfel incat ele sa fie aplicabile si eficiente', a declarat ieri Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB. El considera ca avansul la creditarea de bunuri de consum nu este necesar, pentru ca astfel nu s-ar cunoaste expunerea totala a debitorului. La randul sau, Bogdan Baltazar, vicepresedintele ARB, s-a declarat nemultumit si de limitarea ratei lunare la 30% din venit. 'Normele propuse de BNR sunt simpliste si mult mai slabe decat sistemele noastre de scoring', a spus Baltazar. El considera ca prin limitarea accesului populatiei la credite se loveste de partea sanatoasa a economiei, astfel incat, 'din motive de delicatete politica, sa nu lovim in partea de economie de stat care produce deficite cvasifiscale'. 24 de banci comerciale care activeaza in Romania au semnat ieri actul constitutiv al Biroului de Credit, care isi propune sa constituie o baza de date pentru monitorizarea creditarii persoanelor fizice si a persoanelor fizice autorizate.
Sursa: Ziua, 12 decembrie 2003.'
Pagina