24.10.2003
-
Privatizarea utilitatilor, la Sfantu Asteapta
___
„Speram sa finalizam privatizarea celor doua sucursale de distributie a energiei electrice in decembrie, iar acum negociem din greu cu expertii italieni“, ne-au declarat surse din cadrul Oficiului pentru Privatizare din cadrul Ministerului Economiei. Este vorba de sucursalele Banat si Dobrogea ale Electrica, societati care trebuiau insa vandute de mult. In 2002, autoritatile au promis Fondului Monetar International ca vor anunta licitatia de privatizare pana la mijlocul lui septembrie 2002. Abia in februarie 2003 au fost primite ofertele celor interesati. Apoi, la ce-a de-a treia revizuire a acordului, autoritatile au recunoscut intarzierea si au spus ca semnarea contractului de privatizare va avea loc in august 2003, lucru care, evident, nu s-a intamplat.
Au fost depuse cinci scrisori de interes pentru privatizarea celor doua sucursale de distributie a energiei. A fost selectata ulterior o singura oferta, cea a italienilor de la ENEL, pe motiv ca ofertele finale ale celorlalti au sosit cu trei zile mai tarziu. Astfel, desi nu se mai poate vorbi de o competitie in aceasta privatizare, tot nu am reusit sa respectam termenul pe care tot noi l-am impus.
Cele doua sucursale deservesc opt judete ale Romaniei si alimenteaza cu energie electrica circa 1,4 milioane de abonati din totalul de opt milioane de abonati ai Electrica.
Lucrurile stau si mai rau in ceea ce priveste privatizarea celor doua societati de distributie a gazelor naturale, Distrigaz Nord si Distrigaz Sud. La 12 august 2002, Executivul de la Bucuresti le-a spus celor de la FMI ca se va semna contractul cu firmele ce asigura consultanta privatizarii pana la sfarsitul lui decembrie 2002, strategia de privatizare va fi intocmita pana la sfarsitul lui martie 2003, iar vanzarea propriu-zisa se va perfecta pana la sfarsitul lui mai 2003. Nu ne-am tinut de cuvant si a urmat o noua revizuire a acordului. „Am semnat contractul cu consultantii de privatizare pentru cele doua companii distribuitoare de gaze naturale la inceputul lui martie 2003, vom aproba strategia de privatizare pana la sfarsitul lui aprilie si vom anunta licitatia de privatizare pana pe 30 iunie 2003“, scrie in ce-a de-a treia scrisoare suplimentara de intentie catre FMI din acest an. FMI ne-a dat banii, dar nici pana in prezent nu am definitivat nici macar strategia de privatizare. Ieri, surse din cadrul Ministerului Economiei au spus ca aceasta se va definitiva pana la inceputul lui noiembrie, dar varianta de privatizare nu este inca decisa.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 24 octombrie 2003. -
Chinezii, rusii si americanii, interesati de parcul industrial Roman SA
Realitatea Romaneasca
___
Autoritatile locale si centrale au inceput demersurile pentru cooptarea companiilor care vor investi in viitorul parc industrial Roman. APAPS a deschis in acest sens discutii cu companii din China, Rusia si Statele Unite care s-au aratat interesate de proiect. Compania chineza Shanghai Industrial Investment Group va analiza posibilitatea de a se implica in construirea parcului industrial de pe platforma uzinei Roman Brasov. Anuntul a fost facut de presedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine, Marian Saniuta. O delegatie formata din 8 reprezentanti ai companiei chineze a sosit in Romania la inceputul acestei saptamani pentru a studia modalitatile de extindere a afacerilor si pe piata romaneasca.
O alta companie cu care APAPS a inceput tratative pentru Sinara a negociat cu autoritatile guvernamentale pentru privatizarea Fabricii de Motoare de la Roman, insa discutiile s-au soldat cu un esec. Institutia condusa de Ovidiu Musetescu spera insa sa coopteze aceasta firma drept unul dintre investitorii din viitorul parc industrial. Presa a scris ca firma Sinara Handel GhbH din Koln este actionar al societatilor romanesti Derutra Romania SRL si Artrom SA, controlate de omul de afaceri Viktor Makarov prin fiul sau, Vasily Makarov. In 1999, Viktor Makarov a fost acuzat de politia germana de eludarea unor taxe vamale si de practicarea unor preturi de dumping in legatura cu importul unor produse metalurgice rusesti in Uniunea Europeana.
Oficialii companiei americane John Control si-au exprimat si ei intentia de a deveni investitori in parcul ce urmeaza sa fie creat pe cea mai mare platforma industriala a Brasovului. Anuntul a fost facut la finele saptamanii trecute de prefectul Otilian Neagoe chiar in cadrul intalnirii in care ministrii Ioan Rus si Marian Sarbu au avertizat autoritatile locale ca trebuie sa creeze de urgenta societatea de administrare a parcului. La inceputul acestei saptamani, oficiali ai companiei americane au vizitat platforma Roman.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 24 octombrie 2003. -
Ancheta incrucisata a Finantelor la RAFO
Jurnalul National OIL
___
60.000 de tone de titei au disparut din depozitul Oil Terminal Constanta. Marfa s-a indreptat pe sest spre destinatia Rafo Onesti. In urma au ramas datorii fata de buget (taxe vamale si TVA) estimate la 100 de miliarde de lei.
Titeiul de care a uitat toata lumea
Povestea a inceput la 15 februarie anul acesta, cand nava General Tulenyev, un tanc petrolier cu capacitate de 71.000 mc, aducea 60.000 de tone de titei pentru RAFO Onesti. Marfa a fost descarcata la Oil Terminal. De atunci si pana mai ieri, tacere. Saptamana trecuta insa, Dan Ioan Popescu l-a destituit pe sest pe directorul Oil Terminal, Gheorghe Negreanu.
Marfa a scapat de confiscare
In aceasta conjunctura, prefectul de Constanta, Gheorghe Martin, a cerut Directiei Finantelor Publice Constanta sa verifice posibilele nereguli de acolo. Inspectorii n-au mai gasit titeiul. Potrivit directoarei Finantelor constantene, Adriana Damian, daca in trei luni nu se plateau darile catre stat, marfa, in valoare de circa 14 milioane de dolari, trecea in proprietatea statului. Ceea ce nu s-a intamplat, motiv pentru care oficialitatile constantene suspecteaza angajati ai vamii de complicitate cu beneficiarul marfii.
Prefectul Martin a declarat miercuri: 'Cele 60.000 de tone reprezinta numai o transa din transporturile de combustibili care dispar undeva in tara, fara a fi vamuite:'. La randul sau, Neculae Plaiasu, secretar de stat la Finante, a declarat: ?Inspectia fiscala de la Constanta verifica acum daca nu mai sunt si alte cantitati de petrol care sa fi intrat in rafinarie fara plata taxei vamale”.
Si-o fi inregistrat RAFO marfa in contabilitate?
Conform declaratiilor Adrianei Damian, director al DGFP, in urma primelor verificari s-a constatat ca ex-directorul Negreanu este cel ce a dirijat titeiul catre RAFO. In nota de constatare intocmita de inspectorii DGFP, Negreanu a recunoscut ca marfa nu se mai afla in depozitele unitatii. Inspectorii constanteni a facut o adresa catre colegii lor de la Bacau pentru a se verifica daca cele 60.000 tone de titei exista in actele de inregistrare depuse de RAFO. 'In mod normal, marfa de import nu poate fi inregistrata decat dupa verificarea documentelor de provenienta', a spus Damian.
La randul sau, demisul Negreanu s-a justificat: „Normativele legale imi permiteau sa livrez marfa la RAFO, pentru ca TVA poate fi achitata chiar si dupa 120 de zile”.
Sursa: Jurnalul National, 24 octombrie 2003.'
23.10.2003
-
Numai piedici pentru o piata a derivatelor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Lipsa unor ratinguri solide pentru institutiile de servicii financiare locale, perceptia asupra derivativelor ca instrumente prea riscante si complicate, din cauza lipsei de informare, asigurarea finantarii, riscul valutar si economia gri sunt principalele provocari care tin pe loc piata romaneasca a instrumentelor financiare derivate din Romania, a aratat marti Jonathan Davies, membru al Divizie Operatiuni Bancare si Piete de Capital din cadrul firmei de consultanta PricewaterhouseCoopers. El a spus ca piata are nevoie de sustinerea bancii centrale, dar si din partea bancilor straine cu prezenta locala, care au experienta necesara.
'Esential ramane un cadru legislativ cat mai clar, armonizat cu standardele internationale, inclusiv in domeniul fiscal si contabil', a afirmat Davies. Cadru care in Romania este inca in mare masura incomplet. Jonathan Davies a apreciat ca asociatia bancilor sau grupuri de banci ar trebui sa fie mai active in a discuta si explica, atat autoritatilor, cat si clientilor, rolul si avantajele instrumentelor derivate. Piata romaneasca este in prezent subdezvoltata, in conditiile in care valoarea totala anuala a tranzactiilor se ridica la numai 170 de milioane de dolari, iar in tari precum Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie nivelul este de citeva mii de miliarde de dolari.
Ron Barden, tax partner la PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, a afirmat ca piata instrumentelor derivate are una dintre cele mai ridicate cresteri la nivel global si reprezinta principalul domeniu de inovatie in domeniul financiar, adaugind ca sistemul de reglementari va trebui finalizat in urmatorii doi ani. Piata poate dezvolta instrumente derivate, destinate acoperirii riscurilor, dar si obtinerii de castiguri superioare instrumentelor clasice, putand fi legate de valoarea actiunilor, a cursului valutar, a dobanzilor, contractelor futures si options.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2003.' -
Haosul de la Oil Terminal a impus demiterea directorului Gheorghe Negreanu
Romania libera OIL
___
Valul pesedizarii de dupa castigarea alegerilor de catre actualul partid de guvernamant a maturat toti oamenii competenti aflati la acea ora in fruntea unor unitati si societati economice din Constanta. Ca sa-si puna sustinatorii in conducerea unor obiective strategice, partidul de guvernamant a apelat la tot felul de improvizatii hilare, nesfiindu-se sa numeasca in functii importante persoane care nu au nici o legatura cu respectivul domeniu de activitate. Un exemplu elocvent - numirea lui Mircea Marcu in fruntea Administratiei Porturilor Maritime, care, in cele din urma, a trebuit sa fie inlocuit cu un profesionist adevarat. Gheorghe Negreanu a ajuns si dumnealui tot pe valul pesedist in fruntea SC Oil Terminal, numirea sa in functia de director declansand un adevarat scandal. Si in cazul sau pesedistii si-au dat cu stangul in dreptul, fiind nevoiti sa-l demita! Lui Negreanu i se imputa ca a livrat titei catre RAFO Onesti fara ca marfa sa fie vamuita, incalcandu-se astfel reglementarile legale fiscale privind valoarea marfii si a TVA, masura prin care statul roman ar fi fost prejudiciat serios.
Contactat de ziaristii de la Romania Libera, Gheorghe Negreanu a declarat ca nu se simte vinovat cu nimic si ca si-a facut datoria asa cum trebuie, motiv pentru care nu intelege de ce s-a luat o masura atat de drastica impotriva sa. Domnia sa a tinut sa mai precizeze ca sistemul respectiv se practica de 14 ani, timp in care nimeni nu a avut nimic de obiectat pana acum. 'Poate ca cineva vrea sa opreasca rafinariile din tara! Eu nu am dus titeiul acasa...', a concluzionat domnia sa. Sigur, nu a dus titeiul acasa, dar nu putem ignora faptul ca de la numirea sa in functia de director la SC Oil Terminal in aceasta unitate strategica s-au petrecut tot felul de lucruri ciudate, iar scandalurile si evenimentele neplacute, unele chiar foarte grave, se tin lant. Furturile de combustibil au luat o amploare fara precedent, fenomen care ar fi trebuit sa puna pe ganduri conducerea societatii, s-au inmultit accidentele grave care pun in pericol chiar siguranta orasului Constanta, ultima explozie a unui rezervor fiind la un pas de a arunca orasul in aer!
Pe de alta parte, trebuie spus ca, fiind cunoscut ca un director care respecta intocmai si la timp disciplina de partid, schimbarea din functie a lui Gheorghe Negreanu lasa loc multor semne de intrebare. Unii spun ca domnia sa nu ar fi agreat de noua conducere a PSD Constanta.
Sursa: Romanial Libera, 23 octombrie 2003.' -
Adio esalonari
Realitatea Romaneasca
___
De la anul, esalonarea datoriilor bugetare va fi interzisa, daca noul Cod Fiscal va trece de Parlament. Pentru marile societati de stat, cu traditie la acumulat debite, nu va fi nici o problema: datoriile lor vor fi sterse deja.
Companiile cu datorii bugetare nu vor mai putea obtine esalonarea platilor, incepand de anul viitor. Potrivit proiectului de lege privind Codul Fiscal, de la 1 ianuarie 2004, legislatia privind aceste facilitati fiscale va fi abrogata. Codul Fiscal se afla in prezent in dezbaterea Parlamentului. Proiectul in forma actuala prevede abrogarea, de la 1 ianuarie 2004, a Ordonantei nr. 40/2002 privind recuperarea creantelor bugetare.
Actul respectiv le permitea creditorilor bugetari sa acorde esalonari sau amanari la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii bugetare restante, inclusiv a majorarilor si penalizarilor de intarziere aferente acestora. Potrivit acestui act, facilitatile se acorda pe o perioada de cel mult cinci ani, cu un termen de gratie de pana la sase luni, cuprins in perioada de esalonare. Sistemul mai cuprinde un punctaj pe care firmele trebuie sa il indeplineasca.
Intentia autoritatilor de a-i disciplina pe agentii ecconomici este laudabila, daca nu ne-am confrunta, si de aceasta data, cu un tratament discriminatoriu: unii sunt obligati sa plateasca, si altii nu. Tot de la inceputul lui 2004, mai multe companii de stat vor beneficia de facilitati fiscale, desi, cel mai probabil, va fi tot atunci in vigoare si noul Cod Fiscal.
Aparenta contradictie este rezolvata usor de Legea bugetului: mai multe societati de stat nici macar nu trebuie sa obtina reesalonari, din moment ce obligatiile catre buget vor fi sterse.
Potrivit Legii bugetului, de „iertaciune“ vor beneficia mai multe societati si companii nationale din subordinea Ministerului Economiei si Ministerului Transporturilor. Acestea au parte de „scutirea de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, fondul de somaj si alte fonduri“, dupa cum se zice in buget.
In limita unei sume care va fi stabilita ulterior. In plus, mai multe societati de stat mai primesc si subventii la plata energiei electrice. Ceea ce tot cadou se numeste.
Sa fie mai bine?
Guvernul a promis Uniunii Europene ca va lua masuri concrete privind reducerea arieratelor, iar acestea trebuie anuntate pana la 5 noiembrie, cand Europa trebuie sa ne spuna daca avem o economie de piata functionala sau nu.
Probabil ca si introducerea noului Cod Fiscal, care prevede eliminarea esalonarilor, va fi bifata pe lista ce va fi trimisa la Bruxelles. Dar, in acest caz, statul va trebui fie sa se execute singur, ceea ce este imposibil, fie sa renunte la cel putin 55.000 de miliarde de lei.
Aceasta este valoarea totala a datoriilor celor 80 de societati de stat monitorizate de FMI, care reprezinta 90% din totalul datoriilor catre bugetul general consolidat, potrivit cifrelor comunicate de chiar ministrul Finantelor.
Esalonarea este inlocuita cu scutirea de la plata datoriilor catre stat
In conditiile in care este clar ca datoriile marilor companii de stat nu se pot plati (e posibil chiar sa creasca, pentru ca vom resimti efectele crizei energetice), si nu se vor mai esalona, pentru ca noul Cod Fiscal nu mai da voie, nu mai exista alta solutie decat stergerea lor. N-ar fi prima oara... Dar, in acest caz, nu era mai bine ca sumele sa poata fii reesalonate? „Ordonanta nr. 40 a creat o anumita disciplina in randul firmelor si a adus mai multi bani la buget“, a declarat ministrul Tanasescu.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 23 octombrie 2003.
22.10.2003
-
General Electric va moderniza o statie electrica de la Cernavoda
Ziua TEL
___
Reprezentantii companiilor Transelectrica si General Electric Power Systems au semnat, ieri, Memorandumul de intelegere pentru reabilitarea statiei electrice de 400 kV Cernavoda, se arata intr-un comunicat de presa. Valoarea estimativa a proiectului este de 15 milioane de dolari si va cuprinde intr-o solutie 'la cheie' echipamentele primare, precum si sistemul de comanda, control si protectie. Acest proiect se coreleaza cu programul de punere in functiune a Unitatii 2 de la Cernavoda, prevazut pentru anul 2006. Finantarea proiectului va fi realizata pe baza unui credit pe termen lung. Memorandumul creeaza cadrul juridic necesar analizei solutiilor tehnice, comerciale si financiare competitive pentru reabilitarea acestui nod important al sistemului national de transport cu sistemul european UCTE, se precizeaza in comunicat.
Sursa: Ziua, 22 octombrie 2003.' -
Britanicii, interesati de industria noastra de aparare
Evenimentul Zilei ARS IARV TBM
___
Grupul britanic BAE Systems ia in calcul posibilitatea participarii sale in privatizarea Romarm si, in general, a sectorului de aparare din Romania, a declarat, ieri, directorul executiv adjunct al companiei pentru Europa de est, David White. Acesta a venit in Romania intr-o misiune comerciala, alaturi de alti 60 de oficiali ai peste 30 de companii britanice, cu scopul de a identifica noi oportunitati de afaceri, mai ales in domeniul maritim si de aparare.
“Nu ne e teama sa investim in alte tari, iar, dupa cum se prezinta oportunitatile din Romania, le vom lua foarte serios in considerare. Dar pentru aceasta mai trebuie sa facem niste pasi mari, sa intelegem Romania, sa parcurgem o perioada de cunoastere”, a afirmat White. In prezent, BAE Systems deruleaza in Romania un program pentru renovarea, modernizarea si livrarea a doua fregate tip 22 catre Marina Romana.
Grupul britanic a fost desemnat ca prim contractor pentru administrarea procesului de modernizare a celor doua nave, achizitionate de statul roman din Marea Britanie in luna ianuarie a acestui an. BAE Systems are aproape 100.000 de angajati si realizeaza vinzari anuale de aproximativ 12 miliarde de lire sterline, in peste 130 de tari. In cadrul acestei misiuni, BAE Systems a mai purtat discutii cu companii romanesti precum Turbomecanica, IAR Brasov si Romaero, in sensul implicarii acestora in intretinerea celor doua fregate dupa livrarea lor in Romania.
Anuntul facut de BAE Systems reprezinta prima intentie de a investi in industria romaneasca de aparare, manifestata de un investitor de calibru. Romarm este o societate nationala aflata in subordinea Ministerului Economiei si Comertului (MEC) si in care sint incluse 15 fabrici de armament din tara si un institut de cercetare. In ultimii ani s-a derulat un program de restructurare care a adus numarul de salariati din industria de aparare la 19.000, fata de aproximativ 200.000 cit erau inainte de 1989. In vara acestui an, MEC a anuntat ca CN Romarm urmeaza sa fie lansata la privatizare “pe bucati”, prin constituirea de societati mixte cu investitorii interesati.
Sursa: Evenimentul Zilei, 22 octombrie 2003. -
Printr-un proiect de ordonanta de urgenta Musetescu propune privatizarea-blitz
Adevarul
___
Pentru a finaliza privatizarea pana in decembrie 2003, APAPS intentioneaza sa promoveze o ordonanta de urgenta care sa reglementeze proceduri de privatizare in doar doua zile si sa restructureze datoriile unor societati. Potrivit unui memorandum - semnat de Ovidiu Musetescu -, in care se explica necesitatea unor masuri speciale, ar urma ca, inainte de a fi vandute, datoriile societatilor comerciale sa se restructureze prin esalonarea la plata pe o perioada de 5 ani si cu o gratie de 6 luni a obligatiilor restante la fondul de sanatate sau contributia pentru pensia suplimentara.
Aceeasi esalonare se va aplica la impozitul pe venitul din salarii, impozitul pe dividende sau la alte impozite cu retinere la sursa. In plus, la Fortus Iasi s-a propus conversia stopajului la sursa in suma de 400 de miliarde de lei, iar pentru Tractorul s-au anulat sumele acordate pentru plata energiei din decembrie 2002, pana in septembrie 2003. Memorandumul anunta intentia de a privatiza societatile mici si mijlocii aflate in portofoliul APAPS printr-o metoda denumita 'blitz', realizata 'efectiv si definitiv' in termen de doua zile de la publicarea ofertei de vanzare. Totusi, APAPS va publica cu zece zile inainte intentia de vanzare prin aceasta metoda a acestor societati.
O alta metoda noua de privatizare va fi vanzarea tuturor activelor patrimoniale a unor societati comerciale, urmand ca dupa vanzare aceste societati sa fie radiate de la Registrul Comertului. Activele vor fi vandute ca intreg sau pe module. Din pretul obtinut urmeaza sa se 'indestuleze' doar creditorii comerciali, insa nu si cei bugetari si APAPS. Solutia renuntarii de catre APAPS si bugetele statului la creantele lor este motivata de faptul ca oricum la privatizare aceste datorii ar fi fost restructurate. APAPS intentioneaza sa radieze de la Registrul Comertului si circa 75 de societati 'virtuale'. Acestea nu mai exista decat pe hartie, intrucat au fost devalizate, iar in prezent nu mai au nici active si nici macar conducere. Putinii bani care vor fi obtinuti din vanzarea unor bunuri aflate in patrimoniu vor fi varsati la buget. Memorandumul lui Musetescu cauta o solutie si pentru mentinerea in domeniul privat al unor societati vandute pe vremea FPS, si la care contractele de privatizare au fost desfiintate, in principal, prin hotarari judecatoresti.
Pentru a nu relua in aceste cazuri procesul de privatizare - care ar dura destul de mult - APAPS isi va vinde dreptul de a se reinscrie ca actionar contra unui pret egal cu diferenta neachitata din pretul prevazut in contractele de vanzare-cumparare desfiintate. Totusi, diferenta care urmeaza sa fie achitata de noul cumparator, va fi actualizata prin indicele de inflatie. O alta situatie mostenita de la fostul FPS este legata de creditele acordate de aceasta institutie in perioada 1993-1995, pentru restructurare si/sau energie si gaze. Potrivit memorandumului, unele societati 'tarasc' dupa ele aceste datorii urmare a creditelor acordate in baza unor legi speciale. Urmeaza ca banii datorati APAPS sa fie convertiti in actiuni, acestea urmand sa fie vandute in primul rand catre cumparatorul respectivei societati. Memorandumul care explica aceste masuri, insoteste proiectul unei ordonante de urgenta aflata in prezent pe traseul avizarii de catre diferite ministere, printre care cel de Finante, al Sanatatii sau al Muncii.
Sursa: Adevarul, 22 octombrie 2003.'
21.10.2003
-
Vanzarea Sidex a indulcit pierderile SIF Moldova
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF2
___
SIF Moldova a inregistrat luna trecuta un profit record de 70,3 miliarde de lei (2,1 milioane de dolari), ca efect al vanzarii actiunilor detinute la combinatul siderurgic Sidex Galati. Profitul nu acopera insa integral pierderile inregistrate de SIF Moldova in acest an ca urmare a proceselor pierdute cu Bankcoop si AVAB.
Suma este totusi mai mare decat cea executata asupra societatii pana in prezent, 3,6 milioane de dolari, suma preluata de lichidatorul Bankcoop si inregistrata de societatea de investitii financiare ca pierdere. Vanzarea Sidex a fost singura tranzactie semnificativa raportata de societatea de investitii financiare luna trecuta.
Societatea de investitii financiare a pierdut de la inceputul anului trecut mai multe procese cu AVAB si cu lichidatorul Bankcoop, fiind astfel sa plateasca o parte din sumele pentru care fostul FPP Moldova a acordat garantii.
Procesele cu AVAB au mai insemnat in acest an pierderi de 1 milion de dolari dupa ce a ajuns la un acord cu AVAB privind stingerea datoriilor. SIF Moldova aer urma sa plateasca Autoritatii esalonat 2,25 milioane de dolari. Din acestea 1,2 milioane de dolari erau inregistrate ca pierderi de anul trecut.
Profitul inregistrat in primele noua luni ale acestui an a fost de 230 miliarde de lei, 80% din prevederile bugetului de la inceputul anului si apropiat de profitul realizat de SIF Oltenia, care a castigat 255 miliarde de lei in aceeasi perioada.
Daca sociatatea va utiliza, la fel ca anul trecut, o parte din profitul reportat din anii anteriori pentru plata dividendelor, profitul cumulat, de 287 miliarde de lei ar putea acoperi dividendul de 490 lei/actiune prevazut in buget.
Actiunile combinatului siderurgic erau inregistrate in patrimoniul societatii o valoare mai mica decat cea nominala, datorita actiunilor gratuite distribuite de Sidex de-a lungul anilor.
Activul net pe actiune al societatii de investitii financiare a urcat luna trecuta cu pester 8% si a ajuns la 9.038 lei/actiune.
Rezultatele bune inregistrate de societatea de investitii financiare au aparut pe fondul tendintei ascendente a actiunilor celor cinci SIF-uri la Bursa. Cotatia SIF Moldova a urcat in ultimele sapte sedinte de tranzactionatre cu 12%, ultima valoare de ieri fiind de 2.800 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 octombrie 2003.
Pagina