12.08.2003
-
BRD a majorat dobanzile la depozite
Curierul National BRD
___
BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale a majorat, ieri, dobanzile la depozitele persoanelor fizice, arata un comunicat al bancii. Astfel, pentru depozitul in lei (minimum 1.500.000 de lei) la termen de o luna noua dobanda este de 12,5 la suta pe an, reprezentand transa standard. Depozitul la sase luni are o dobanda de 14 la suta, iar depozitul la 12 luni una de 14,75 la suta. Acestea sunt valorile pentru plata lunara a dobanzilor. Pentru plata la expirarea termenului dobanzilor sunt de 14 la suta pentru trei luni, 14,5 la suta pentru sase luni si 15,25 la suta pentru 12 luni.
Transa BRD Premium 25 (suma minima in cont de 25 de milioane de lei) a depozitelor cu plata dobanzilor la expirarea termenului este de 13 la suta la o luna, 14,5 la suta la trei luni, 15 la suta la sase luni, 15,75 la suta la 12 luni, 15,75 la suta la 24 de luni si 16 la suta la 36 de luni.
Transa Premium 500 (suma minima de 500 de milioane de lei) este de 15,5 la suta la trei luni, 16 la suta la sase luni si 16,5 la suta la 12 luni. Pentru depozitele la termen in lei ale persoanelor juridice dobanda lunara este de 13,5 la suta pe an la o luna, 14 la suta la sase luni si 14,7 la suta la 12 luni.
Dobanda depozitelor in dolari este de 1,25 la suta la o luna, 1,5 la suta la trei luni, 1,55 la suta la sase luni si 1,65 la suta la un an.
Dobanda la euro este de 2,5 la suta la o luna, 2,55 la trei luni, 2,7 la suta la sase luni si 2,7 la suta la 12 luni.
Pentru disponibilul din conturile curente in lei dobanda este de 0,5 la suta, in dolari de 0,25 la suta, iar in euro de 0,5 la suta.
Sursa: Curierul National, 12 august 2003. -
Rata inflatiei a atins nivelul de 1,2% in luna iulie
Adevarul
___
In luna iulie, rata inflatiei a atins cel mai inalt nivel din ultimele cinci luni, de 1,2%, informeaza Institutul National de Statistica (INS). Cel mai scazut nivel al acestui indicator a fost consemnat in luna mai - 0,5%, iar cel mai ridicat a fost inregistrat in luna ianuarie - 1,3%.
Astfel, nivelul inflatiei pe primele sapte luni ale anului a ajuns la 7%, in special ca urmare a cresterii mai rapide a preturilor marfurilor nealimentare. Acestea s-au scumpit, pe ansamblu, cu 1,5%. Cea mai importanta majorare s-a inregistrat la gazele naturale - 8,7%, in timp ce preturile tigarilor si ale produselor din tutun au crescut cu 5,5%.
Fata de luna iunie, preturile marfurilor alimentare au crescut, in medie, cu 1,1%. Cea mai mare scumpire au inregistrat-o ouale (44,5%), in timp ce painea s-a scumpit cu 2,9%, pe fondul majorarii cu 1,9% a pretului fainii. Potrivit INS, in luna iulie, tarifele de cazare la hoteluri au urcat cu 2,3%, iar cele pentru serviciile de apa, canal si salubritate s-au majorat cu 1,3%.
Raportata la luna similara a anului trecut, inflatia a ajuns in iulie la 14,8%. Rata medie lunara a inflatiei in primele sapte luni ale acestui an a fost de 1%, in timp ce in intervalul corespunzator al anului trecut media a fost de 1,4%. Potrivit legii bugetului si angajamentelor luate fata de FMI, Guvernul incearca sa se incadreze in acest an intr-un nivel al inflatiei de 13%-14%, fata de 17,8%, cat s-a inregistrat in 2002.
Pentru anul viitor, Executivul isi propune o rata a inflatiei cu o singura cifra, respectiv de 9% (decembrie la decembrie).
Sursa: Adevarul, 12 august 2003.
08.08.2003
-
APAPS scoate la vanzare societati din PSAL I
Ziua UNIR
___
Autoritatea pentru Privatizare va scoate la vanzare, astazi, participatia majoritara la societatea Tubinox Bucuresti, inclusa in programul PSAL II cu Banca Mondiala, una din conditiile impuse investitorilor fiind o cifra de afaceri cumulata in ultimii trei ani de 150 de milioane de euro. APAPS detine 99,49% din capitalul social al Tubinox, care are o valoare de 154,3 miliarde de lei. Societatea are ca obiect de activitate fabricarea produselor metalice, si a tevilor.
In perioada imediat urmatoare, APAPS va mai publica anunturile de privatizare pentru alte societati din programul PSAL II, cum ar fi Hart Miercurea Ciuc, Comefin Costesti, Hiperion Stei si Premagro Oradea. Comefin produce piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule, iar APAPS detine 97% din actiunile societatii. Premagro produce pulberi si produse metalice, iar Hart este specializata in fabricarea tractoarelor, in vreme ce firma Hiperion fabrica echipamente de ridicat si manipulat. In cadrul PSAL II mai sunt incluse firmele Agmus Iasi, Caromet Caransebes, Energoreparatii Bucuresti, Energoutilaj Bucuresti, Giurgiu Nav Giurgiu, Grantmetal Bucuresti, Iaifo Zalau, Metalurgica Aiud, URB Rulmenti Suceava, UVCP Turnu Magurele, UMUC Bucuresti, Unirea Cluj-Napoca, UTA Arad si Verachim Giurgiu.
Sursa: Ziua, 8 august 2003. -
Investitiile SNP Petrom din Kazahstan scot titeiul la suprafata
Adevarul SNP
___
Dincolo de marele interes pe care il reprezinta procesul de privatizare a societatii, Petrom isi vede de treaba, dezvoltandu-si activitatea, constant, prin toate structurile si componentele sale - incepand de la activitatea interna si pana la cea internationala. Astfel, ieri, Petrom, care a achizitionat, in ultimii ani, sase perimetre cu zacaminte de hidrocarburi in Kazahstan, a pus in functiune o noua sonda de productie. Este vorba de sonda nr. 5 Sinelnikovskoe, cu o productie initiala de 23 tone de titei pe zi.
Referitor la activitatea internationala a Petrom, precum si la importanta extinderii extractiei de hidrocarburi dincolo de granitele Romaniei, domnul Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP Petrom, a declarat: 'In prezent, datorita investitiilor externe, Petrom extrage, deja, 230 tone de titei pe zi. Din acestea, cca 200 de tone pe zi in perimetrul Tasbulat si 23 de tone in zacamantul Sinelnikovskoe. Deocamdata, cantitatea nu este mare, dar reprezinta doar inceputul. Ne aflam in graficul stabilit de societate atat la investitii, cat si la inceperea exploatarii, sonda cu sonda. Intentionam sa urgentam atat perioadele de investitie, cat si cele de recuperare a acestora si obtinerea de profit'.
Titeiul extras de Petrom se comercializeaza in zona de productie la pretul de cotatie internationala. O data, insa, cu cresterea productiei, titeiul va lua drumul Romaniei, unde necesitatile devin din ce in ce mai mari. Ce va insemna acest titei pentru Petrom? 'Inseamna titei ieftin in Romania, titei care va completa necesarul in rafinariile Petrom si al celor din tara. Automat, importurile vor fi reduse, micsorandu-se si cheltuielile valutare. Acest aspect este extrem de important pentru societate. Oricum, investitiile externe ale Petrom incep sa dea roade', a mai declarat, pentru Adevarul, domnul Gheorghe Constantinescu, directorul general al SNP Petrom.
Sursa: Adevarul, 8 august 2003.'
07.08.2003
-
West Bank si BRD au primit avize pentru Internet-banking
Ziua BRD
___
West Bank Arad si Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) au primit avize pentru furnizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking, se arata intr-un comunicat al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI).
West Bank Arad beneficiaza de un aviz provizoriu pentru o aplicatie Sanpaolo B@nk de tip Internet-banking, in timp ce BRD a primit doua avize valabile pe o perioada de un an pentru aplicatiile de home-banking MultiX si Sogecash.
Potrivit MCTI, avizele au fost acordate in conformitate cu regulamentul Bancii Nationale a Romaniei privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si ordinul privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking. De la inceputul anului, ministerul a eliberat 29 de avize pentru furnizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking.
Sursa: Ziua, 7 august 2003. -
SIF Moldova se pregateste din nou pentru provizioane
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF2
___
SIF Moldova poate pierde pana la finalul acestui an aproximativ 130 miliarde de lei din profit, adica jumatate din castigul pe care l-a realizat in primele sase luni, fapt care ar putea afecta dividendele platite anul viitor catre cei aproape 9 milioane de actionari.
Lichidatorul Bankcoop poate executa asupra patrimoniului societatii de investitii financiare suma de 3,5 milioane de dolari. La acestea se mai adauga inca 0,5 milioane de dolari aflate inca in litigiul cu lichidatorul bancii.
Fostul Fond al Proprietatii Private (FPP) Moldova a acordat garantii pentru o serie de credite luate de mai multe societati private de la mai multe banci, iar cum societatile nu au mai restituit banii societatea de investitii financiare, succesoarea FPP este obligata acum sa restituie banii. Bankcoop a fost declarata oficial in faliment la finalul anului 2000, datorita faptului ca nu a mai putul face fata obligatiilor curente.
Societatea de investitii financiare a anuntat deja ca din conturile bancare ale societatii a fost executata deja suma de 3 miliarde de lei. Vicepresedintele SIF Moldova, Sorin Turtoescu, spune ca profitul societatii de anul acesta va fi afectat de pierderea proceselor cu banca. “Sumele care pot fi executate de societatea de lichidare a Bankcoop nu au fost incluse in provizioane. Noi realizam provizioanele la finalul fiecarui an, iar la finalul anului trecut sumele erau inca in litigiu,” a explicat el. Cu alte cuvinte, chiar daca executatea silita a societatii de investitii financiare nu va continua in acest an, SIF va trebui sa inregistreze pana la finalul acestui an cel putin 3,5 milioane de dolari drept cheltuieli suplimentare. Turtoescu afirma ca societatea de investitii financiare are lichiditati suficiente pentru a face fata continuarii executarii. Toate conturile bancare ale SIF Moldova sunt blocate de mai multe luni datorita proceselor in care aceasta s-a aflat cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). La finalul lunii iunie, societatea avea lichiditati in valoare de 53 miliarde de lei.
La finalul anului trecut, SIF Moldova a creat provizioane de 120 miliarde de lei, suma cu care poate fi executata de AVAB. Societatea nu a anuntat pana acum nici o plata catre AVAB in contul datoriei.
Sociatea de investitii financiare este singura care a anuntat inca din anul acesta ce dividend isi propune sa distribuie investitorilor anul viitor, 490 lei/actiune. SIF Moldova a apelat in acest an la profitul reportat din anii anteriori pentru a acorda dividendul propus, fapt care s-ar putea repeta si in 2004.
La finalul primului semestru, SIF Moldova avea, conform raportului de activitate datorii certe catre AVAB in valoare de 250 miliarde de lei (7,5 milioane de dolari), sumele aflate in litigiu cu aceasta se ridicau la 380 miliarde de lei (11,5 milioane de dolari), iar in conturile extrabilantiere ale societatii se aflau 586 miliarde de lei (17,8 milioane de dolari), reprezentand garantiile acoprate de FPP si a caror situatie nu era clarificata.
Brokerii si investitorii de la Bursa nu au parut ieri sa fie luati prin surprindere de anuntul societatii de investitii financiare. Pretul actiunilor SIF Moldova au oscilat mai mult decat intr-o zi obisnuita de tranzactionare, dar la final a ramas la finalul sedintei precedente 2.500 lei/actiune.
Oferta pentru lansata de LNM Holdings pentru delistatrea Sidex ar putea fi in acest an un alt factor care ar putea afecta profitul SIF, in conditiile in care analistii sunt siguri ca pretul oferit de grupul indian va fi mai mic fata de valoarea nominala, la care sunt inregistrate actiunile in patrimoniul societatii.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 august 2003. -
Portelanul clujean va ajunge din nou pe piata
Curierul National
___
Societatea comerciala Iris S.A., principalul producator clujean de portelan, isi va reincepe activitatea. Noul proprietar, SC Geromed S.A Medias, a cumparat la inceputul lunii iulie activele S.C Iris, pentru 2 milioane de dolari, prin licitatie organizata de Pricewatershouse Coopers (PWC), lichidatorul firmei clujene.
Directorul general al Geromed, Constantin Moraru, a declarat, marti, intr-o conferinta de presa, ca pentru repornirea productiei au fost investiti 600.000 de dolari si ca aceasta se va axa pe fabricarea produselor de menaj. In acest moment nu se cunoaste starea exacta a utilajelor si se presupune ca noi investitii vor fi necesare. Intr-o prima faza vor fi rechemate 100 de persoane dintre fostii angajati ai fabricii, dar in nici un caz nu se va mai atinge numarul de 2.500 de angajati, cati au fost in 1995.
Constantin Moraru a mai spus ca productia de portelan de menaj vizeaza in special pietele din Franta, Italia, Spania, Germania si America. Linia obiectelor de artizanat (n.n. - bibelouri) nu va mai constitui o prioritate deoarece acestea nu mai sunt cerute.
Din cauza faptului ca societatea a fost declarata falimentara numele de Iris nu mai poate fi folosit, dar noii proprietari nu vor sa renunte la el deoarece este foarte cunoscut si emblematic pentru productia de portelanuri clujene. De aceea se va recurge la folosirea unui nou nume, care sa includa si cuvantul Iris, de genul Iris China (care inseamna portelan) sau Iris Concept.
Firma a intrat in faliment in anul 1999, cand detinatorul a 47,21 la suta din actiuni, Giorgios Zafiropoulos, din Grecia, a intrat in incapacitate de plata in urma blocarii conturilor din cauza unui proces de divort.
Sursa: Curierul National, 7 august 2003.
06.08.2003
-
Privatizarea Petrom, amanata cu trei luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Trecerea celei mai mari companii de stat din Romania, SNP Petrom, in proprietate privata este prevazuta sa aiba loc pana pe 31 martie 2004, adica mai tarziu cu trei luni decat indica initial calendarul de privatizare.
'Termenele avute in vedere sunt 31 ianuarie 2004 pentru depunerea ofertelor finale, respectiv 31 martie 2004 pentru finalizarea procedurilor de privatizare. Aceste termene au fost prezentate si insusite de reprezentantii Bancii Mondiale si Fondului Monetar International in discutiile din saptamana precedenta', au spus pentru Ziarul Financiar reprezentantii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), institutie ce coordoneaza privatizarea celor mai mari companii aflate in subordinea Ministerului Economiei si Comertului.
Graficul initial anuntat de OPSPI prevedea ca semnarea contractului de privatizare la Petrom sa aiba loc pana pe 31 decembrie 2003. Acest termen a fost intampinat de la bun inceput cu rezerva de reprezentantii unor companii internationale, posibili candidati la preluarea pachetului majoritar, precum si de mai multi jucatori de pe piata petroliera si bursiera.
Dar de ce s–a procedat la aceastã amanare, in conditiile in care Dan Ioan Popescu, detinatorul portofoliului economiei si comertului, a insistat in repetate randuri ca privatizarea Petrom este in graficul convenit cu organismele internationale?
Surse implicate in privatizarea companiei au explicat ca 'acest al doilea grafic este mai realist decat primul, in conditiile in care OPSPI stabilise primul grafic fara sa discute cu consultantul angajat de stat pentru Petrom, consortiul format din bancile de investitii Credit Suisse First Boston si ING Barings'.
'Largirea' termenelor este o solutie in cazul unei privatizari complexe precum cea a Petrom, unde toate nivelele de decizie in acest proces au nevoie de timp, mai spun sursele citate. Ĩn luna august, multi angajati ai companiilor din Occident pleaca in concediu, lucru care ingreuneaza sarcina consultantului de a strange informatii.
Pe de alta parte, experienta un pic mai avansata a privatizarii Electrica arata ca investitorii au cerut o prelungire a termenului alocat vizitei in camera de date, lucru posibil si la Petrom.
Pana pe 15 august este asteptata aparitia hotararii de guvern prin care este aprobata strategia de privatizare, respectiv a publicarii in presa interna si internationala a anuntului de privatizare. Deja, statul a decis ca va vinde direct 33,34% din actiunile Petrom catre un investitor strategic, care va participa la o majorare de capital pentru a detine 51% din actiuni. Statul detine 93% din actiuni. Pe bursa, titlurile Petrom au inchis cu 1.420 lei/actiune, pret la care capitalizarea de piata atinge 1,6 mld.$.
Petrom a avut o cifra de afaceri de 2,2 mld. $ in 2002 si un profit brut de 101 mil. $.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 augut 2003.' -
Nou val de disponibilizari la combinatul Sofert Bacau
Curierul National
___
Alti 50 de angajati ai combinatului de ingrasaminte chimice Sofert Bacau vor fi disponibilizati, de la 11 septembrie, din cauza lipsei cererii de ingrasaminte complexe, dupa ce de la inceputul anului aproximativ 100 de salariati si-au pierdut locurile de munca.
Potrivit conducerii Sofert, societatea lucreaza la capacitate minima de cativa ani buni. Primele disponibilizari de personal au fost facute in urma cu doi ani si jumatate, cand combinatul avea 3.000 de angajati, in prezent numarul acestora fiind de doar 600.
'Motivatia disponibilizarilor este lipsa cererii de ingrasaminte. Instalatiile vor fi conservate pana in trimestrul I al anului 2004. Principiul disponibilizarilor va fi profesionalismul.
De asemenea, vor fi vizati cei care mai au putin pana la pensionare sau se va incerca redistribuirea oamenilor', a declarat Dan Buftea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Teritorial de Munca Bacau.
Disponibilizatii cu vechime in munca intre doi si zece ani primesc sase indemnizatii nete, cei cu vechime intre zece si douazeci de ani primesc noua salarii, iar cei care au o vechime de peste 20 de ani primesc 12 indemnizatii.
Sursa: Curierul National, 6 august 2003.' -
Fondurile mutuale vizeaza plasamentele in obligatiuni municipale si actiuni de la categoria I a Bursei
Adevarul
___
In ultimul an fondurile mutuale s-au reorientat catre plasamente in obligatiuni si actiuni cotate, in dauna certificatelor de trezorerie. 'Acest lucru se datoreaza in special diversificarii ofertei prin aparitia fondurilor care investesc in actiuni cotate si cautarii de instrumente de plasament care ofera randamente mai mari. Cred ca aceste tendinte vor continua si se vor accentua', ne-a declarat Doru Puiu Tiberiu, presedintele BCR Asset Management, societate care administreaza doua fonduri deschise de investitii - BCR Clasic (lansat in august 2002) si BCR Dinamic, autorizat recent de CNVM.
Analistii sunt de parere ca pe termen scurt este posibil ca instrumentele de credit oferite de banci sa-si pastreze atractivitatea. Emisiunile de obligatiuni reprezinta, de asemenea, unul dintre plasamentele care atrag atentia fondurilor mutuale. 'Pentru perioada urmatoare sunt anuntate mai multe emisiuni de obligatiuni municipale, extrem de interesante pentru fondurile administrate de societatea noastra.
De asemenea, este posibil sa asistam la o inviorare a pietei de capital dupa perioada de concedii', spune Puiu Tiberiu. Portofoliul BCR Clasic cuprinde certificate de trezorerie - cu o pondere de circa 55%, si obligatiuni municipale - cu o pondere de circa 35%. Dorina Josan, director operatiuni la Capital Asset Management -societate care administreaza fondurile Fortuna Classic si Fortuna Gold - crede ca, in viitorul apropiat va creste numarul fondurilor ale caror portofolii vor fi formate in majoritate din actiuni listate, obligatiuni municipale sau obligatiuni emise de societati.
'Pe urmatoarele trei luni apreciez ca oportunitatile de investire sunt obligatiunile municipale si actiunile din categoria I la Bursa de Valori Bucuresti', este de parere Dorina Josan. Aceasta a adaugat ca, in ultimul an, ponderea actiunilor cotate din portofoliul de investitii al Fortuna Classic a crescut - reprezentand circa 15% din activele fondului - si, ca noutate, s-au efectuat plasamente in actiuni ale SIF-urilor. De asemenea, a crescut si ponderea in plasamentele in obligatiuni municipale.
La randul sau, Iulian Panait, analist financiar la Certinvest SA - administratorul fondurilor Capital Plus, Tezaur si Intercapital - apreciaza ca 'fondurile cu profil monetar, lichiditate ridicata si risc foarte scazut au tendinta de a-si majora detinerile de obligatiuni municipale in paralel cu o reducere moderata a plasamentelor in titluri de stat, decizie motivata de reducerea randamentelor acestora din urma'.
Obligatiunile municipale ofera o dobanda mai buna in conditii comparabile de risc, iar lichiditatea este asigurata de listarea la cota bursei de valori, spune Panait. In cazul fondurilor diversificate, Panait crede ca 'probabil, in perioada urmatoare vom asista la o reducere progresiva a plasamentelor in titluri de valoare - pana la limita de 10 %, ca urmare a schimbarilor legislative - si la o crestere a investitiilor in obligatiuni si actiuni cotate.'
In schimb, fondurile de actiuni vor continua sa realizeze o combinatie intre plasamentele in actiuni cotate si cele in instrumente monetare, in diverse proportii in functie de strategia fiecarui administrator si de modul in care acesta reuseste sa se sincronizeze cu piata bursiera.
Sursa: Adevarul, 6 august 2003.'
Pagina