08.06.2007
-
Rasdaq-Star va fi anticamera Bursei de Valori Bucuresti
Curierul National
___
Ringul Rasdaq-Star propus de Bursa va include cele mai performante titluri de pe Rasdaq si va fi rampa de lansare pentru cele care doresc sa ajunga la BVB. Acestea se vor obisnui sa joace pe o piata reglementata si ii vor cunoaste avantajele inainte sa faca pasul spre 'categoria grea'.
Bursa de Valori Bucuresti a propus doua proiecte de reglementari de reautorizare a pietei Rasdaq. Primul se refera la propunerile de modificare a codului BVB pentru autorizarea Rasdaq ca piata reglementata, iar cel de-al doilea este proiectul pentru sistemul alternativ de tranzactionare ATS.
Bursa de Valori Bucuresti vrea sa introduca Rasdaq-Star ca o noua categorie a pietei reglementate a BVB, unde sa fie tranzactionate societati de pe Rasdaq care indeplinesc conditiile legale pentru a fi admise la tranzactionare pe o piata reglementata.
'Cred ca va functiona foarte bine, sunt foarte multi emitenti care si-au imbunatatit performantele, sunt companii mici care au intrat in atentia investitorilor, tocmai pentru ca au un potential foarte mare. Aceste companii trebuie promovate si aduse in atentia investitorilor. Una e sa joci pe o piata alternativa si alta e pe o piata reglementata', a declarat pentru Curierul National, Adrian Simionescu, director Finans Securities.
'Ne asteptam ca aproximativ 200 de emitenti sa treaca de pe Rasdaq pe Rasdaq- Star, bineinteles exista anumite conditii care trebuie respectate pentru ca trecerea sa poata sa fie posibila', ne-a declarat Stere Farmache, directorul BVB.
Transparenta pregnanta de la BVB sperie actionarii
Managementul companiilor se feresc oarecum de BVB, pentru ca acolo transparenta este mult mai pregnanta. 'Majoritatea companiilor de pe Rasdaq indeplinesc conditiile de a fi listate la BVB, numai ca la Bursa cerintele sunt mult mai mari in ceea ce priveste transparenta. Cerintele europene merg in aceeasi directie, concluzia este sa aducem transparenta', a mai precizat Simionescu.
'Ca societati deschise, companiile de pe Rasdaq sunt obligate la un minim de transparenta, efortul de transparenta va fi foarte bine compensat de investitori. Actionarii trebuie sa inteleaga ca nu sunt costuri pentru a beneficia de o vizibilitate mai buna', a declarat Stere Farmache.
Dan Berinde, directorul SSIF Broker este de alta parere: 'Companiile nu se feresc neaparat de BVB, dar exista anumite reticente datorita nivelului cultural, datorita lipsei de incredere. Majoritatea companiilor nu sunt familiarizate cu tot ce inseamna tranzactionarea la BVB, si de aceea Rasdaq-Star vine sa ajute companiile sa devina mai vizibile. Finalitatea va fi tot la BVB'.
Rasdaq ramane piata care lanseaza titluri
Toate companiile mari pornesc de pe Rasdaq, pentru ca aceasta piata are un potential foarte mare de crestere. In cativa ani vom asista la treceri masive de pe Rasdaq pe BVB.
'Dafora, Imotrust, Spicul si multe alte companii au pornit de pe Rasdaq. Rasdaq-Star intervine ca o etapa de intermediere intre aceasta si BVB. De fapt, toti actionarii au interesul de a ajunge pe BVB. Rasdaq-Star va fi formata tocmai pentru ca societatile sa aiba timp sa invete sa fie transparente', a sustinut Octavian Molnar, IFB Finwest.
'Credem ca emitentii vor capata o vizibilitate, o credibilitate mai buna in fata investitorilor si a partenerilor de afaceri daca se vor tranzactiona pe o piata reglementata. Rasdaq-Star va lua fiinta deoarece societatile care vor putea trece pe aceasta piata vin din bazinul Rasdaq si decizia noastra a fost aceea de a pastra acest trend', a anuntat Farmache.
Implementarea va dura 6-12 luni
'Noi am lansat aceasta propunere, dar asteptam decizia CNVM. Daca aceasta va fi pozitiva, atunci vom asista mai intai la o perioada de implementare de 6 luni sau un an de zile', a mai spus Farmache. Potrivit proiectului, daca acesta va fi acceptat de CNVM, vor putea fi admise in aceasta categorie si valori mobiliare care nu indeplinesc in totalitate conditiile de eligibilitate pentru piata reglementata, daca se considera ca emitentul este capabil sa indeplineasca cerintele de informare continua si periodica. De asemenea, pot fi incluse in aceasta categorie titlurile care provin din Categoria 1 sau 2 a BVB si care nu mai indeplinesc conditiile de mentinere in categoriile respective si, nu in ultimul rand, valorile mobiliare ale oricarui emitent, in urma hotararii acestuia. Proiectul include cerintele de admitere si aduce modificari privind procedurile de retrogradare si de suspendare a actiunilor respective. In urma autorizarii noului cod, BVB va comunica CNVM lista societatilor in termen de 5 zile lucratoare, iar Bursa va instiinta, in scris, emitentii despre beneficiile si obligatiile ce le revin ca urmare a promovarii pe piata reglementata, in termen de o luna. Emitentii vor avea la dispozitie 6 luni sa completeze documentatia necesara admiterii la categoria Rasdaq- Star. Societatile listate pe piata Rasdaq, care nu indeplinesc conditiile legale pentru piata reglementata, vor fi transferate pe sistemul alternativ de tranzactionare al BVB.
Sursa: Curierul National, 8 iunie 2007.' -
Tranzactiile cu obligatiunile BEI incep astazi la Bursa
Adevarul
___
Titlurile Bancii Europene de Investitii beneficiaza de rating de maxima siguranta a investitiei si poarta o dobanda anuala de 7%
Obligatiunile in lei emise de Banca Europeana de Investitii (BEI), care vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti incepand de astazi, se regasesc in sectorul Titluri de credit al BVB, la Categoria Internationala Obligatiuni.
In prima etapa a cotarii, subscrierea titlurilor BEI s-a derulat in perioada 26 aprilie - 4 mai, iar valoarea initiala a emisiunii a fost de 150 milioane de lei, suplimentata ulterior la 300 milioane de lei. Investitorii straini au subscris 13% din prima emisiune de obligatiuni in lei a Bancii Europene de Investitii, restul fiind achizitionat de investitorii autohtoni.
'Emisiunea a fost subscrisa in proportie de 64% de banci, 29% de societati de asigurare, 5% de corporatii si aproape 1,5% de fonduri de investitii si societati de administrare a investitiilor. Investitorii au profitat, astfel, de oportunitatea de a plasa lei la cel mai scazut risc in aceste obligatiuni, care, de altfel, maresc curba randamentelor locale pana la sapte ani', a declarat Claudia Butac, directorul general al ABN AMRO Securities, societatea care a intermediat emisiunea. Obligatiunile beneficiaza de cea mai inalta clasa de siguranta a investitiei - rating AAA - si au un cupon (dobanda) anual de 7%.
Performantele depind de evolutia pietei monetare
'Aceste obligatiuni – fiind instrumente cu venit fix – sunt legate de evolutia dobanzilor de pe piata monetara. Mai precis, daca acele dobanzi vor creste, pretul actiunilor BEI poate scadea', ne-a declarat, ieri, presedintele Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), Dan Nicu. El spera ca investitorii care detin deja obligatiuni BEI – cumparate in perioada de subscriere – sa nu le pastreze doar pentru ei si sa participe la tranzactii.
In cursul anului trecut, BEI s-a imprumutat prin emisiuni in valoare totala de 48 miliarde de euro, exprimate in 24 de monede nationale.
Sursa: Adevarul, 8 iunie 2007.'
07.06.2007
-
Armax Gaz Medias intentioneaza sa exporte in Republica Moldova si Rusia
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARAX
___
Producatorul de echipamente pentru industria gazelor naturale Armax Gaz din Medias intentioneaza sa se extinda pe diferite piete externe, printre tarile vizate pentru exporturi fiind Republica Moldova si Rusia, a declarat, ieri, directorul de marketing al companiei, Steluta Valcu. 'Vrem sa diversificam tarile unde exportam echipamente pentru industria de gaze, printre acestea fiind Republica Moldova si Rusia. In acelasi timp este posibil sa participam si la licitatii internationale pentru lucrari din domeniul gazelor', a spus Valcu. Armax Gaz produce aparatura si echipamente pentru industria gazului metan si a petrolului, confectii metalice si piese de schimb si executa, de asemenea, reparatii si prestari de servicii.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 iunie 2007.' -
Fostii proprietari care refuza despagubirea in actiuni isi vor primi banii pe durata a cinci ani
Gardianul
___
Persoanele ale caror bunuri au fost confiscate de regimul comunist ar putea fi despagubite in numerar, in limita unui plafon de 500.000 lei, in transe de cel mult 100.000 lei pe an, daca opteaza pentru aceasta varianta in loc sa primeasca actiuni la Fondul Proprietatea(FP). Presedintele Consiliului de Supraveghere al FP, Alexandru Paunescu, a declarat, ieri, ca proiectul de act normativ pentru modificarea legislatiei privind Fondul a fost finalizat si a intrat in procedura de avizare, discutii urmand sa mai aiba loc pe marginea anexei care include companiile din portofoliu, informeaza Mediafax. Ministerul Finantelor, alaturi de alte institutii, a prezentat la inceputul lunii februarie, pentru dezbatere publica, un proiect de ordonanta privind FP, care prevede ca persoanele ale caror bunuri au fost confiscate de regimul comunist ar putea fi despagubite atat sub forma de actiuni la Fond, cat si in numerar, in limita a 200.000 euro. Proiectul continea o serie de variante pentru valorificarea titlurilor de despagubire primite de cei indreptatiti. Una dintre variante aduse in discutie de Sebastian Vladescu, fostul ministru al finantelor, este aceea ca despagubirile de mica valoare pentru persoanele indreptatite sa primeasca actiuni la FP sa fie achitate exclusiv sub forma de titluri de stat. Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a declarat saptamana trecuta ca ordonanta care modifica legislatia aferenta FP va fi discutata in Guvern pana la jumatatea lunii iunie, cu o luna intarziere fata de termenul anuntat anterior de acelasi ministru.
Sursa: Gardianul, 7 iunie 2007.
-
Bursa din Londra vrea si companii romanesti
Evenimentul Zilei
___
London Stock Exchange (LSE) doreste sa-si dezvolte relatiile cu brokerii romani in vederea listarii in viitor a unor companii romanesti, a spus ieri Jon Edwards, senior managerul institutiei.
„Nu urmarim sa atragem un anumit numar de companii romanesti la Bursa din Londra, ci vrem sa sa le explicam brokerilor beneficiile de listare la noi”, a adaugat el. Mai multe companii din statele proaspat aderate din Europa de Est si-au aratat deja intentia de a se lista la Bursa londoneza.
Exista doua piete ale Bursei din Londra pe care se pot lista companiile: piata principala, pentru care conditiile de listare nu sunt usor de indeplinit, si piata secundara, Alternative Investment Market (AIM), dedicata in special companiilor mici si mijlocii (IMM).
Edwards este de parere ca o companie romaneasca nu trebuie sa se afle neaparat intr-o mare expansiune pentru a se putea lista pe AIM. Este insa recomandabil un capital propriu de minimum cinci milioane de euro. Singura companie listata la Londra cu activitati in Romania este A&D Pharma, care detine in Romania lantul de farmacii Sensiblu si firma de distributie Mediplus.
Sursa: Evenimentul Zilei, 7 iunie 2007. -
Socar va vinde direct petrol si gaze in Romania
Curierul National
___
Compania azera SOCAR intentioneaza sa livreze direct titei si gaze naturale pe piata romaneasca, urmand sa foloseasca piata autohtona pentru a se extinde in Europa, a declarat ieri reprezentantul companiei azere in Romania, Hamza Karimov.
'Dorim sa intram cat mai repede pe piata din Romania. Produsele noastre sunt deja prezente aici, dar prin intermediari, insa noi vrem sa livram direct la preturi mai bune', a spus Karimov, la un seminar pe teme energetice.
Precizand ca Socar si-a deschis deja, in luna aprilie, o reprezentanta in tara noastra pentru a prospecta piata si contabilitatile comerciale din Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria si alte state, Karimov a aratat ca Romania prezinta un punct de interes major pentru Socar.
'Relatia politica dintre Romania si Azerbaidjan este la un nivel foarte inalt. Romania este a doua tara care a recunoscut independenta Azerbaidjan-ului.
Am ales Romania si pentru pozitia acesteia la Marea Neagra', a mai aratat Karimov.
Potrivit acestuia, compania azera este totodata interesata si de gazoductul Nabucco si de oleoductul Constanta - Trieste, urmarind posibilitatile de achizitii si parteneriat cu firme din Romania si Europa.
'Avem posibilitatea financiara pentru a ne implica in proiecte', a spus Karimov, afirmand ca firma discuta despre eventuale posibilitati de colaborare cu importante companii europene, care sunt prezente si pe piata romaneasca. Dintre acestea, el le-a mentionat pe MOL si OMV, sustinand ca sefii lor au fost deja in Azerbaidjan pentru discutii cu SOCAR.
Estimari pentru 2007: 44 mil. tone titei si 60 mld. metri cubi de gaze
Potrivit responsabilului azer, Gaz de France este, la randul sau, interesata sa aduca gaze de la Socar pe piata din Romania. Karimov a adaugat ca eventualele colaborari cu aceste companii pe piata internationala se vor extinde si pentru Romania. De altfel, Socar a achizitionat, recent, un terminal petrolier in Georgia, cu o capacitate de depozitare de 30 milioane de tone, urmand sa construiasca si o rafinarie in Portul Ceyhan din Turcia. Intrebat daca Socar este interesata sa cumpere o rafinarie in Romania, Karimov a spus ca nu stie sa existe o astfel de oportunitate pe piata. Dupa ce anul trecut a produs 33 de milioane de tone de petrol,
Socar estimeaza pentru anul acesta o productie de 44 milioane tone titei si 60 miliarde metri cubi de gaze, ajungand in 2010 la aproximativ 60 milioane tone titei. Productia de petrol a companiei creste rapid, ca urmare a unui contract de productie cu BP Plc si cu alte companii care au mari platforme petroliere la Marea Caspica.
Contract pe termen lung cu Rompetrol
Oficiali ai companiei azere declarau luna trecuta, citati de NewsIn, ca Socar va semna un contract de furnizare de petrol pe termen lung cu Rompetrol Romania. Potrivit acestora, furnizarea de petrol urma sa inceapa in luna iunie, Socar putand livra lunar un milion de barili de titei fie prin porturile Marii Negre, fie prin portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterana catre portul Constanta.
'Rompetrol vinde o participatie de 25% la una dintre rafinariile sale, iar Socar ar putea cumpara integral pachetul de actiuni sau parte din el', a declarat, sub anonimat, una dintre sursele citate de NewsIn. Reprezentantii Rompetrol anuntau, la sfarsitul lunii martie, ca se negociaza cu sase investitori interesati sa preia pana la 24% din actiunile companiei.
Ei au aratat ca Rompetrol intentioneaza sa se implice in proiectele de dezvoltare din Azerbaidjan, adaugand ca rafinariile companiei primesc titei din aceasta tara, dar ca firma vrea sa semneze contracte pe termen lung privind livrarea directa din Azerbaidjan.
Compania isi extinde aria de clienti
La inceputul lunii trecute, Socar a semnat o tranzactie prin care vinde un milion de barili de petrol pe luna companiei energetice PTT din Thailanda, timp de un an. Tranzactia a fost primul acord de furnizare la termen pentru Socar, care isi vindea marfa prin licitatii. Incercand sa-si extinda aria de clienti, Socar deruleaza negocieri asemanatoare cu companii petroliere din China, Japonia si cu unele tari mediteraneene, luand in calcul si un posibil contract cu o mare companie indiana din sectorul petrolier.
Socar detine o participatie de 10% la proiectul din Marea Caspica pe care il conduce compania BP. Analistii estimeaza ca acest proiect va produce o medie de 700.000 de barili pe zi anul acesta. Productia va creste la mai mult de un milion de barili pe zi pana la sfarsitul acestei decade.
Socar controleaza doua rafinarii din Azerbaidjan cu o capacitate totala de peste 400.000 de barili pe zi, dar care nu sunt folosite, deoarece sunt foarte vechi si nu fabrica produse de buna calitate. In martie, compania Socar a anuntat ca va licita pentru o participatie de 51% la firma de produse petrochimice Petkim si ca va construi o rafinarie cu o capacitate de prelucrare de 200.000 de barili pe zi in portul mediteranean Ceyhan.
Sursa: Curierul National, 7 iunie 2007.'
06.06.2007
-
Wood aduce primii clienti pe piata in cateva saptamani
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Banca de investitii Wood & Company din Cehia si-ar putea aduce primii clienti pe Bursa de Valori in cateva saptamani, potrivit reprezentantilor bancii. Wood a fost admisa luni ca participant la sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti.
Wood este prima societate de brokeraj straina care va tranzactiona direct pe Bursa de la Bucuresti.
'Vom incepe operatiunile pe piata din Romania in cateva saptamani cand speram sa aducem primii clienti la Bursa de la Bucuresti. Exista un interes ridicat din partea investitorilor din Cehia, dar si din alte tari din vestul Europei pentru piata romaneasca', a declarat pentru ZF Andeea Ferancova, director de tranzactionare si partener in cadrul Wood & Company.
Ea a precizat ca principalul scop al Wood este de a aduce clienti straini pe piata romaneasca si nu acela de a duce investitorii romani pe pietele externe.
'Vrem sa deschidem un birou de corporate finance la Bucuresti, insa nu vom deschide birou de tranzactionare', a precizat Ferancova.
Wood & Company a notificat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare in luna februarie, cu privire la intentia de a derula operatiuni pe piata de capital din Romania. Wood a inceput insa monitorizarea Bursei de la Bucuresti inca de la finele anului trecut, realizand mai multe rapoarte de analiza pe companiile importante de la Bursa, cum ar fi Petrom sau SIF-urile.
'In prima faza ne propunem sa acoperim toate blue chips-urile de la Bursa din Bucuresti, adica 10-15 companii mari. Pe viitor vrem insa sa cuprindem in rapoartele noastre si companiile de talie mijlocie, in masura in care clientii nostri vor manifesta interes pentru aceste companii', a declarat Ferancova.
Analistii Wood & Company sustin ca piata din Romania este cea mai promitatoare piata de capital din Balcani, beneficiind de intrarea recenta in Uniunea Europeana. Cresterea consumului intern si perspectivele bune de crestere pe segmentul corporatist ofera potential pentru noi cresteri si pe Bursa, in opinia Wood & Company.
Wood este liderul pietei de brokeraj din Cehia, unde detine o cota de piata de circa 28%. Pe langa bursa din Praga, cehii de la Wood mai sunt membri ai burselor din Varsovia, Budapesta, Frankfurt si Viena. Pe langa aceste piete, Wood mai ofera clientilor posibilitatea de a realiza tranzactii si pe alte piete, cum ar fi cele din Statele Unite, Rusia sau Turcia, unde are contracte cu brokeri locali.
Wood &Company l-a recrutat pentru viitoarele operatiuni pe piata locala pe Valentin Ionescu, fost director de operatiuni la societatea de brokeraj Euro Invest Vision, preluata anul trecut de grecii de la Fortius Finance.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 iunie 2007.' -
Aspecte controversate la calculul de vanzare a Petrom
Gardianul SNP
___
Comisia de ancheta a privatizarii Petrom a cerut, ieri, conducerii Senatului, prelungirea termenului de depunere a raportului cu peste patru luni, pana la 25 octombrie, motivand ca expertii independenti au identificat „aspecte controversate“ referitoare la calculul valorii de v?nzare a Petrom. Comisia precizeaza ca aceste probleme necesita studierea unor date suplimentare ale contractului de consultanta incheiat intre Ministerul Industriilor si Resurselor si consortiul Credit Suisse First Boston si ING Barings. „Aceste aspecte controversate vizeaza in principal modul in care s-a calculat valoarea de vanzare a Petrom, respectiv formula de calcul utilizata, parametrii luati in considerare“, sustine comisia.
Sursa: Gardianul, 6 iunie 2007.
-
Americanii de la Bunge isi muta productia de ulei din Bulgaria in Romania
Gandul
___
In urma cu doua luni, un alt producator de bunuri de larg consum, Unilever, a anuntat ca a relocat activitatea fabricii din Dobrici, Bulgaria, care produce margarina si maioneza sub marca Kaliakra, pe platforma industriala de la Ploiesti.
Grupul american Bunge va reloca productia de ulei alimentar sub brandul Kaliakra din orasul bulgar Dobrici in Romania, relateaza site-ul bulgar novinite.com. Anuntul Bunge infirma informatiile anterioare, potrivit carora productia de ulei din Bulgaria urma sa fie relocata in Ucraina si Ungaria. „Vom pastra in Bulgaria numai depozitele de cereale”, a declarat directorul general al companiei, Tsvetan Iliev. La baza deciziei companiei, care va afecta 204 angajati ai Bunge, se afla rezultatele financiare nesatisfacatoare ale activitatii din Bulgaria, oportunitatile limitate pe care le ofera aceasta piata si standardele de mediu, care nu se aliniaza normelor europene. Bunge a cumparat compania Kaliakra in anul 2002. In prezent, grupul american are activitati in peste 30 de tari din toata lumea si detine circa 400 de companii. In Romania, Bunge este prezent din anul 2002, cand a cumparat Cereol Holdings, companie care detinea fabrica Unirea Iasi. De asemenea, in iulie 2003 a fost finalizata achizitia pachetului majoritar de actiuni la societatile Muntenia Bucuresti si Interoil Oradea. La inceputul lunii martie, compania Agricover Buzau a anuntat ca va vinde catre Bunge Romania divizia sa de ulei, care include o fabrica, marcile si reteaua de distributie si vanzari. Principalele companii de pe piata uleiului din Romania sunt, alaturi de Bunge, Argus Constanta, Cargill Romania, Ulvex Tandarei si Ulerom Vaslui.
Sursa: Gandul, 6 iunie 2007.
-
Obiectiv Alro: independenta energetica pana in 2010
Curierul National ALR
___
Producatorul de aluminiu Alro Slatina este interesat de achizitionarea oricarei surse de energie care sa ii asigure independenta energetica in proportie de 100% si avanseaza un termen de trei ani pentru atingerea acestui scop, ne-a declarat Gheorghe Dobra, directorul general al combinatului din Slatina. 'Avem in atentie patru-cinci obiective care sa ne ajute sa ajungem la un grad de independenta energetica de 100% pana in 2010', a spus Dobra. Potrivit acestuia, compania pe care o conduce are intentia de a participa la privatizarea complexurilor Rovinari, Turceni si Isalnita, insa precizeaza ca trebuie analizata foarte atent situatia acestora pentru a vedea daca pot fi rentabilizate si ce investitii ar presupune achizitia si modernizarea lor. Potrivit companiei, acest model este folosit deja in Franta, Canada, Norvegia, China sau Rusia, iar avantajul ar reprezenta pretul preferential la care ar urma sa fie achizitionata energia pe termen lung. Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat recent ca unitatile trebuie privatizate rapid, intrucat au nevoie de fonduri de investitii de circa doua miliarde euro. Complexurile energetice Rovinari, Turceni si Isalnita sunt formate din cate o termocentrala si mine de carbune.
Totodata, Alro are deja demarat studiul de prefezabilitate pentru constructia unei termocentrale de 1.000 MW in care sunt pregatiti sa investeasca un miliard de euro. Termocentrala va utiliza drept combustibil carbunele, care ar putea fi importat din Rusia, Ucraina, Noua Zeelanda sau Australia. Constructia unitatii ar putea dura doi ani, dupa stabilirea sursei de finantare. Compania din Slatina si-a anuntat si intentia de a face parte din consortiul care va contribui la constructia reactoarelor trei si patru de la Cernavoda si au aratat ca sunt dispusi sa finanteze cu 250 milioane euro acest proiect estimat de catre autoritati la circa 2,2 miliarde euro. In ipoteza in care vor avea castig de cauza, Alro va demara constructia unei unitati de productie langa centrala atomica ce va folosi energie produsa de reactoare.
O alta solutie luata in calcul este constructia unei termocentrale intr-o tara vecina. Chiar si achizitia unei hidrocentrale ar putea reprezenta o solutie, cu toate ca 'acest lucru ar fi foarte dificil de realizat', potrivit managerului Alro.
'Avem asigurata toata energia necesara pentru acest an'
Combinatul din Slatina are deja contractata in proportie de 100% electricitatea necesara pentru acest an, chiar daca 'la preturi mai mari decat ne-am fi asteptat', ne-a declarat Gheorghe Dobra. Combinatul a cumparat in repetate randuri energie de pe OPCOM la preturi considerate de catre reprezentantii acestora prea mari. Cum Alro este cel mai important beneficiar de energie electrica din Romania, cu 8% din consumul national, interesul de a deveni furnizor al combinatului este foarte mare.
'Toate companiile care sunt interesate sa privatizeze complexurile energetice ne-au intrebat daca vrem sa cumparam energie de la ele', a declarat vicepresedintele Consiliului de Administratie al Alro, Marian Nastase.
La sfarsitul lunii aprilie, Alro a anuntat ca estimeaza pentru acest an afaceri in scadere cu circa 5%, la 741,7 milioane dolari, si un profit net in stagnare fata de 2006, la 135,5 milioane dolari. Producatorul de aluminiu din Slatina a inregistrat in 2006 o cifra de afaceri de 781,9 milioane dolari, in crestere cu 42,2%, iar profitul net s-a triplat la 134,7 milioane dolari.
Actionarii cei mai importanti ai companiei sunt grupul american Marco Industries, care detine 84,19% din actiuni, si Fondul Proprietatea, cu 9,92% din titluri.
Recent, grupul german cu activitati in domeniul energiei si gazului si-a anuntat interesul pentru aceleasi obiective 'tintite' si de Alro: termocentrale, reactoarele trei si patru de la Cernavoda si o hidrocentrala.
Sursa: Curierul National, 6 iunie 2007.'
Pagina