14.02.2007
-
Profit de sase ori mai mare pentru SNO
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNO
___
Santierul Naval Orsova (SNO) a inregistrat in ultimul trimestru al anului trecut un profit net de 0,91 milioane de lei (0,27 milioane de euro), cu 61,4% mai mare fata de castigul obtinut in aceeasi perioada a anului precedent.
Per ansamblul anului, santierul naval a avut un castig de 6,79 milioane de lei (1,9 mil. euro), de aproape sase ori mai mare comparativ cu profitul net din 2005.
Afacerile societatii au urcat anul trecut cu 19,6%, pana la 78,3 milioane de lei (22,2 milioane de euro). Cheltuielile totale ale companiei au ramas la un nivel relativ constant celui din 2005, in timp ce veniturile totale au crescut cu circa 11%.
Santierul naval lucreaza la intreaga capacitate de productie, in conditiile in care cererea de nave este in crestere. Anul trecut societatea a livrat 18 nave in loc de 16, cum era programat, valoarea productiei suplimentare livrate ridicandu-se la circa 5 milioane de euro. Pentru ca exporta toata productia, societatea a fost afectata de intarirea leului fata de euro, dar reprezentantii companiei au spus ca impactul nu a fost unul semnificativ, asa cum nu a fost nici cel al pretului in crestere la materiile prime, deoarece aceste aspecte au fost incluse la renegocierea contractelor in curs.
Firma olandeza Rensen Beheer, specializata in constructia si comercializarea navelor fluviale, unul din principalii actionari minoritari ai santierului naval, si-a lichidat la inceputul acestui an prin intermediul mai multor tranzactii pe Bursa participatia de 16,8%, principalul cumparator fiind SIF Oltenia.
Actionarul principal al SNO este SIF Transilvania, care detine aproape 50% din actiuni. Actiunile santierului naval sunt listate la Bursa, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 8,2 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 februarie 2007. -
Transgaz ar putea fi listata la bursa in 2007
Bloombiz.ro TGN
___
Transgaz ar putea fi listata la bursa in 2007, a declarat marti, intr-o conferinta de presa, ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian.
In acelasi timp, Vosganian a aratat ca vor fi incepute procedurile de listare a altor companii din sectorul energetic, precum Romgaz, Hidroelectrica si Nuclearelectrica.
Conform ministrul Economiei, in 2007 vor fi operate modificari importante in legislatia energiei si vor stabilite politicile energetice, iar din 2012 Romania se va implica in proiectele Nabbuco si Constanta- Trieste.
Sursa: Bloombiz.ro, 14 februarie 2007.
13.02.2007
-
VAE Apcarom: Dependenta de CFR a tras puternic profitul in jos
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de echipamente de cale ferata VAE Apcarom Buzau, ale carui actiuni au fost printre cele mai profitabile anul acesta, a inregistrat in trimestrul al patrulea al anului o pierdere de 0,5 milioane de lei (0,15 milioane de euro), in scadere fata de pierderea de 0,84 milioane de lei inregistrata in ultimul trimestru al anului precedent. Cu toate acestea, profitul net obtinut de Apcarom per ansamblul anului, in suma de 2 milioane de lei (0,57 milioane de euro), a fost de 2,4 ori mai redus fata de castigul din 2005.
Scaderea la nivelul profitului din exploatare a fost chiar mai mare, castigul din operatiunile de baza reducandu-se de peste 3,8 ori, pana la aproape 1,5 milioane de lei (0,42 milioane de euro).
Afacerile companiei au crescut anul trecut cu 6,3%, pana la 54,69 milioane de lei (15,5 milioane de euro).
In ultimul trimestru, societatea a realizat o cifra de afaceri de 3,2 milioane de lei (0,95 milioane de euro), de peste trei ori mai mica fata de afacerile din trimestrul al patrulea din 2005.
Reprezentantii Apcarom nu au dorit sa comenteze rezultatele.
Castigul inregistrat de companie este de peste doua ori mai mic decat nivelul profitului bugetat la inceputul anului, Apcarom reusind totusi sa realizeze o cifra de afaceri mai mare decat cea prognozata. Pentru 2006, societatea isi bugetase un profit net de 4,2 milioane de lei la o cifra de afaceri de 50,8 milioane de lei. In ultimii ani, Apcarom nu a acordat dividende din profit.
Dupa prezentarea rezultatelor de la 9 luni, cand societatea raportase un profit net de 2,5 milioane de lei (0,71 milioane de euro) la o cifra de afaceri de 39,5 milioane de lei (11,46 milioane de euro), reprezentantii companiei estimau ca pana la finalul anului vor reusi sa se incadreze in buget.
Scaderea puternica a profitului fusese explicata de conducerea Apcarom in principal prin intarzierea platii de catre CFR, principalul client, a datoriilor fata de companie si totodata intarzierii semnarii contractului anual cu CFR, ceea ce a determinat ca societatea sa produca pe stoc. Contractul a fost finalizat de-abia la sfarsitul lunii septembrie.
Din cauza intarzierii 'extrem de mari' la plata obligatiilor contractuale din partea CFR, societatea a fost nevoita sa apeleze la credite in valoare de 2 milioane de euro, pentru finantarea activitatii, ceea ce a condus si la costuri financiare cu dobanzile mai mari cu circa 140% decat in perioada corespunzatoare a anului precedent, au mai spus la acea data reprezentantii Apcarom.
Cu toate acestea, Apcarom a inregistrat anul trecut din activitatea financiara un profit de 0,93 milioane de lei (0,26 milioane de euro), de peste cinci ori mai mare fata de rezultatul din 2005. In 2005, livrarile catre CFR au reprezentat 60-70% din afacerile Apcarom. Anul trecut, aceste livrari nu erau asteptate sa detina o pondere mai mare de 30% in cifra de afaceri a companiei, in conditiile in care Apcarom a inceput sa furnizeze aparate de cale in cadrul lucrarilor de reabilitare a Coridorului paneuropean pe sectiunile Baneasa-Fundulea si Fetesti-Constanta.
Pe sectiunea Fetesti - Cernavoda, valoarea contractului se ridica la 11 milioane de euro, in timp ce pe Baneasa-Fundulea contractul este de 4 milioane de euro. Aceste contracte erau programate sa se deruleze pe o perioada de trei ani.
Apcarom este controlata de grupul austriac VAE Aktiengesellschaft, detinut la randul sau de Voestalpine.
Actiunile societatii sunt listate la Bursa, de la inceputul anului, aceste titluri inregistrand una dintre cele mai puternice cresteri, pe fondul tendintei generale care a caracterizat piata, cele mai mari cresteri de la inceputul anului fiind aduse de titlurile 'mici' si nu de blue-chips-uri.
Ultima tranzactie cu actiunile Apcarom s-a derulat la pretul de 0,88 lei/actiune, in crestere cu 57,1% fata de pretul de la finalul anului trecut. Ieri, in ziua prezentarii rezultatelor financiare, titlurile societatii au stagnat la nivelul ultimului pret de saptamana trecuta. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 19,16 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 februarie 2007.' -
Artrom si CS Resita - in bugetul de investitii al producatorului de tevi TMK
Curierul National ART
___
Producatorul rus de tevi din otel TMK va realiza investitii de 500 de milioane de dolari in 2007, de doua ori mai mult decat anul trecut, o parte din aceasta suma fiind destinata modernizarii companiilor romanesti Artrom si Combinatul Siderurgic Resita.
Prin dublarea investitiilor, TMK vizeaza satisfacerea cererii tot mai mari pentru tevi din otel din partea companiilor de petrol si gaze naturale, a declarat directorul general Konstantin Semerikov.
Aproximativ 35% din suma totala alocata in acest an investitiilor pentru modernizarea activelor se va indrepta catre combinatul siderurgic Taganrog. De asemenea, TMK va efectua investitii pentru modernizarea fabricilor Voljski, Sinarski si Severski.
TMK, al treilea mare producator de tevi din otel la nivel mondial in functie de valoarea de piata, a obtinut peste un miliard de dolari prin listarea actiunilor la bursele din Londra si Moscova, in luna octombrie a anului trecut, si apreciaza ca veniturile aferente anului 2006 se ridica la circa 3,3 miliarde de euro, potrivit oficialului grupului rus.
'Dupa efectuarea ofertei publice initiale, capitalizarea TMK a crescut cu peste 50% si depaseste in prezent opt miliarde de dolari', a afirmat Semerikov la o conferinta despre metale, organizata de institutul Adam Smith.
TMK este cel mai important furnizor rus de tevi din otel, foarte solicitate de companiile din sectorul local de petrol si gaze naturale.
O cantitate reprezentand 73% din productia totala realizata de compania rusa anul trecut a fost vanduta clientilor locali, intre care se numara si Gazprom, grupul cu o pozitie de monopol pe piata de gaze naturale a tarii, a spus Semerikov.
Sub conducerea presedintelui Dmitri Pumpianski, TMK a incheiat deja aproape o treime din programul de investitii in valoare de 1,3 miliarde de dolari, elaborat pentru perioada 2004-2010, a afirmat directorul grupului rus.
Peste 60% din suma vizata pentru investitii in acest an va fi alocata productiei de tevi din otel, iar 37% din fonduri se vor indrepta catre operatiunile de topire a otelului, pentru furnizarea de materii prime centrelor de productie de tevi.
Investitiile realizate de TMK anul trecut s-au plasat in jurul sumei de 260 milioane de dolari. Discutiile privind o posibila achizitie a diviziei de productie de tevi controlata de grupul polonez Walcownia Rur Jednosc continua, a aratat Semerikov.
Unitatea are capacitatea de a produce 250.000 de tone de tevi de otel anual, dar nu este operationala.
Pe de alta parte, compania analizeaza si alte oportunitati de achizitie, dar nu exista nicio propunere concreta. 'Analizam diferite optiuni', a declarat Semerikov.
TMK a produs o cantitate record de 3,018 milioane de tone de tevi de otel in 2006, cantitate in crestere cu 3,2% fata de anul precedent. Compania a realizat 56,1% din exporturile totale de tevi din otel ale Rusiei si a produs 2,15 milioane de tone de otel brut.
Profitul net al TMK s-a plasat la 229,05 milioane de dolari in primul semestru din 2006, dublu fata de nivelul inregistrat in perioada similara a anului 2005. Datele financiare aferente intregului an 2006 nu au fost publicate inca.
In Romania, grupul rus controleaza compania TMK-Artrom Slatina si TMK Resita, prin intermediul firmei Sinara Handel, inregistrata in Germania, reprezentanta comerciala a TMK.
Sursa: Curierul National, 13 februarie 2007.' -
Fondul Proprietatea e subevaluat la jumatate
Cotidianul
___
Evaluarea activelor Fondului Proprietatea (FP) se va face la nivelul anilor 2004-2005, arata proiectul unei ordonante de urgenta care va modifica legislatia aplicabila celui mai mare organism de plasament colectiv din Romania. Potrivit proiectului, in perioada imediat urmatoare, FP isi va selecta prin licitatie un evaluator, care va avea drept sarcina evaluarea activelor acestuia. Calculul se va face la nivelul anului 2004 atit pentru societatile la care FP detine actiuni, listate pe bursa, cit si pentru cele care au actiunile nelistate.
Termenii de referinta pentru evaluare sint lunile precedente infiintarii Fondului (inceputul anului 2006), pentru stabilirea valorii medii a cursului actiunii, in primul caz, si capitalurile sociale de la 31 decembrie 2004, in a doua situatie.
Participatia FP la societatile nelistate se va face pe baza metodei capitalurilor proprii, o metoda despre care analistii spun ca nu este de natura a reflecta valoarea de piata. De aici o subevaluare a valorii actiunilor, apreciaza Iulian Panait, presedintele firmei KTD Invest. „Aplicarea metodei capitalurilor proprii din start duce la o valoare mai mica decit pretul de piata. Acum, spre exemplu, societatile listate la bursa au o valoare de doua-trei ori mai mare decit capitalurile proprii ale acestora“, spune Panait. In plus, o abatere va proveni si de la calcularea activelor la nivelul anilor 2004-2005.
Pe fondul cresterii economice din ultimii doi ani, valoarea medie a actiunilor la BVB a crescut cu 40-60% in perioada 2004-2005 si cu 20% in anul urmator. Cum 10% din capitalul social al FP este constituit din pachete de actiuni la societati listate (56 de companii), aceasta va duce la o subevaluare a actiunilor.
Mecanismul este recunoscut si de Nicolae Ivan, fost presedinte al FP. „Sa nu uitam ca Fondul Proprietatea detine aproape 10% din Petrom, adica la acea vreme, daca nu ma insel, in jur de 980 de milioane de euro“, spune Nicolae Ivan. Cum in 2006 actiunile Petrom pe bursa au crescut cu 18,45%, rezulta ca Fondul a cistigat numai de aici 180 de milioane de euro.
Presiune pe vinzarea actiunilor
Acesti bani nu vor intra in buzunarele primilor vinzatori, ci eventual in ale celor care vor avea rabdare sa astepte. Aceasta deoarece in prima faza „va fi o presiune pe vinzare“, spune Iulian Panait. Multi dintre viitorii actionari vor fi persoane de virsta inaintata, iar acestia vor fi interesati sa le vinda. „Va fi o presiune pe vinzare si de aceea un pret de vinzare sub valoarea reala“, spune presedintele KTD Invest.
Presedintele FP respinge speculatiile
Alexandru Paunescu, presedinte al FP, spune ca, orice calcule ar fi facute, acestea sint speculative, atit timp cit evaluatorul nu si-a facut inca treaba. Paunescu spune ca probabil valoarea activului net al FP e mai mare decit capitalul social al acestuia. „FP este pregatit sa organizeze licitatia pentru alegerea evaluatorului. Avem caietele de sarcini pregatite si, de la aparitia ordonantei, acesta va putea fi ales si intr-o luna, o luna si jumatate“, spune Alexandru Paunescu.
Sursa: Cotidianul, 13 februarie 2007.
12.02.2007
-
Oltchim a inceput tratativele cu Petrom pentru activele Arpechim
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT SNP
___
Combinatul Oltchim Ramnicu Valcea a inceput, prin intermediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), tratativele cu Petrom pentru preluarea instalatiilor de piroliza de la rafinaria Arpechim Pitesti, a anuntat compania la finalul saptamanii trecute. Achizitia va permite Oltchim sa devina independenta in ceea ce priveste aprovizionarea cu principalele materii prime, etilena si propilena, se arata intr-un comunicat al firmei remis Bursei de Valori Bucuresti (BVB). De asemenea, AVAS a acceptat sa initieze procedurile necesare pentru ca partea de exploatare miniera a sarii si calcarului din zona Valcea, care apartine Societatii Nationale a Sarii (SNS), sa fie constituita ca entitate juridica distincta, in cadrul careia Oltchim sa detina participatii.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 februarie 2007. -
BNR a uimit bancherii cu o dobanda de 8%
Wall-Street.ro
___
Consiliul de Administratie al BNR a decis sa coboare rata anuala a dobanzii sale cheie, pe care o plateste bancilor la depozitele cu scadenta la o luna, de la 8,75% pana la 8,00%, inseland asteptarile analistilor care estimau, cel mult o scadere cu 0,5% si o eventuala reducere a rezervelor obligatorii. Dobanda ramasese la nivelul de 8,75% de la sfarsitul lunii iunie.
Simultan cu decizia de a cobori rata dobanzii de politica monetara de la nivelul de 8,75% pe an la 8,0%, banca centrala a anuntat ca va exercita prin intermediul operatiunilor de piata un control al lichiditatii adecvat conditiilor de pe pietele financiare si, va mentine nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii, considerat de bancheri excesiv de mare. Nivelul rezervelor minime obligatorii la valuta si lei este deja foarte ridicat, apreciaza analistii.
'Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a analizat evolutiile ansamblului indicatorilor macroeconomici, ale pietelor financiare interne si internationale, precum si perspectivele acestora in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana', se arata in comunicatul bancii centrale.
“Decizia BNR nu a fost o surpriza. Chiar si asa, nu inteleg ce rationament (cu ce fel de argumente fundamentat fiind, mai exact) a determinat autoritatea monetara sa mentina neschimbata componenta de rezerva minima obligatorie”, a comentat pentru Wall-Street Florian Libocor, analist financiar al BRD-SocGen.
Din punctul de vedere al analistului de la BRD exista trei argumente relativ usor de 'gasit' in favoarea reducerii componentei in lei a rezervei minime obligatorii: in primul rand, certitudinea ca cresterea creditului neguvernamental in lei peste estimarile BNR in 2006 (a ajuns la circa 49% fata de 30-33% cat estima BNR ca ar fi echilibrat si oportun) nu a deteriorat procesul de dezinflatie, dublat de dorinta BNR de a creste increderea populatiei in moneda nationala si, implicit, cresterea rolului si eficientei dobanzii de politica monetara, ca instrument principal de ajustare si echilibrare a politicii monetare funtie de necesitate. “In mod intentionat nu am mentionat pozitia defavorabila a bancilor autohtone fata de cele straine printre argumente”, explica Libocor.
Inainte de sedinta BNR de vineri, analistii au avut opinii diferite privind deciziile pe care le-ar fi putut lua banca centrala. Atfel, unii analisti se asteaptau ca banca centrala sa coboare dobanda sa cheie cu cel putin 0,25%, altii au mizat pe mentinerea nivelului de 8,75% si pe reducerea rezervei minime obligatorii in lei de la 20% la 18%.
“Noi ne asteptam la o sadere cu 0.5 procente dar aveam un scenariu de risc in care banca centrala scadea dobanzile cu 1 procent. Deci scaderea cu 0.75 procente a dobanzii de politica monetara se incadreaza in scenariul nostru de risc. Aici vorbim pe termen scurt de un risc valutar, o depreciere a leului, si pe termen lung de un risc de inflatie”, a declarat pentru Wall-Street Florin Citu, economist-sef la ING Bank.
Datele statistice atesta continuarea procesului de dezinflatie si atingerea obiectivului propus pentru anul 2006 rata anuala a inflatiei a coborat la nivelul de 4,87% in luna decembrie, plasandu-se sub tinta de 5%. Realizarea acestei performante s-a datorat politicilor monetare si fiscale restrictive, coroborate cu deflatia preturilor volatile ale produselor alimentare, temperarea dinamicii preturilor administrate si aprecierea leului fata de euro, spune banca centrala.
Decizia luata de BNR ar trebui sa incurajeze persoanele fizice si juridice sa ia credite, dar va avea efecte si asupra cresterii temporara a euro. “Exista riscul unei deprecieri temporare a monedei nationale, dar care s-ar putea sa fie temperata de o cifra scazuta a inflatiei pe luna Ianaurie”, estimeaza Florin Citu. Potrivit analistului de la ING Bank, efectul pe termen lung va fi scaderea dobanzilor la creditare, dar petru aceasta va fi nevoie si de scaderea Rezervelor Minime Obligatorii (RMO) la depozitele in lei si valuta.
Mult mai concrete si transante au fost comentariile analistului BRD-SocGen Florian Libocor. “Intr-o prima faza vom asista la o revenire a monedei nationale la nivele de peste 3.38 fata de euro. Vor exista unii care vor numi asta ca fiind marea si asteptata corectie. Ei bine, se vor insela”, spune Florian Libocor. “In comparatie cu alte monede europene, emergente sau nu, leul este lider din punct de vedere al randamentelor oferite”, argumenteaza analistul BRD.
In opinia lui Florian Libocor, efectul asupra conditiilor de creditare va fi unul modic. “Cred ca parghia 'dobanda de politica monetara' are o capacitate mare de semnalizare a unei tendinte (atat in cazul relaxarii cat si in cazul intaririi politicii monetare) si o capacitate inca insuficienta de a genera miscari efective a conditiilor de creditare prin prisma dobanzilor active (mai ales in cazul relaxarii politicii monetare) sau a conditiilor de economisire prin prisma dobanzilor pasive (mai ales in cazul intraririi politicii monetare)”, explica Libocor. De altfel, miscarea conditiilor efective de creditare in sensul indicat de catre miscarea dobanzii de politica monetara, este mult mai probabil a fi obtinuta cu ajutorul suplimentar al parghiei concurentiale, crede specialistul BRD.
Raportul trimestrial al bancii centrale va fi prezentat publicului in data de 15 februarie 2007, cand va fi anuntat si calendarul pe urmatoarele 12 luni al intalnirilor CA al BNR dedicate politicii monetare.
Sursa: Wall-Street.ro 12 februarie 2007' -
Industria romaneasca vrea acces direct la producatorii de electricitate
___
Mai multi mari consumatori de energie electrica precum Petrom, Carpatcement, Alro sau Rafo au solicitat, in cadrul unei intalniri cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, acces direct la producatorii de electricitate, anunta Mediafax. Motivul invocat a fost evitarea cresterii preturilor din cauza unor disfunctionalitati ale pietei de energie.
'Cei prezenti au ridicat problema sigurantei accesului la energie pe piata interna. In acest sens, s-a solicitat ministerului implementarea unui mecanism prin care marii consumatori de energie sa beneficieze de acces direct la producator. Se considera ca, astfel, se pot evita situatii de genul celor aparute anul trecut, cand datorita unor disfunctionalitati ale pietei de energie, pretul a crescut cu circa 30%', se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei. Pentru edificare ministrul Vosganian a cerut o analiza a evolutiei preturilor pentru producatori, furnizori, transportatori si consumatori. 'Sistemul a pornit cu o viziune pe care eu nu o impartasesc, aceea de a separa productia pe componente - hidro, termo, nucleare. Aceasta a creat o serie de distorsiuni pe piata. Preturile la intrare sunt atat de diferite, producatorii importanti au fost lasati in afara pietei, in timp ce altii au avut profituri uriase. S-a creat astfel ideea ca unii producatori sau furnizori sunt favorizati', a afirmat Vosganian.
Vosganian: Trebuie gasita o solutie pentru liberalizarea pietei de energie
In cadrul intalnirii cu marii consumatori de electricitate, Vosganian a afirmat ca trebuie gasita o solutie pentru liberalizarea pietei de energie. 'Am initiat acest dialog pentru a ne asigura ca solutiile propuse de noi sunt in avantajul sistemului, si nu al celor care il administreaza', a spus Vosganian.
La discutiile cu ministrul Economiei au participat companiile Alro Slatina, Carpatcement, Amonil Slobozia, Petrom, Oltchim, Mittal Steel, Mechel Targoviste, Chimcomplex Borzesti, Carbid Fox Tarnaveni, European Drinks, Rafo Onesti, Feral Tulcea si Tenaris. Intalnirea face parte dintr-o serie de discutii cu actorii pietei energetice. Discutiile aparute acum sunt urmare a unor declaratii pe care mai multi politicieni le-au facut, anul trecut, prin care acuzau o serie de firme ca achizitioneaza energie ieftina de la producatorii de stat pe care o revand apoi unor companii detinute tot de stat. In noiembrie 2006, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a hotarat ca toate firmele care au contracte de furnizare sau de intermediere de electricitate trebuie facute publice.
Furnizorii privati au respins, la 2 februarie, intr-o intalnire cu ministrul Economiei, propunerea oficialului privind desecretizarea contractelor bilaterale de furnizare a electricitatii.
Sursa: Curierul National, 12 februarie 2007.' -
Esuarea privatizarilor costa 84 milioane de euro
Curentul
___
Netrimiterea in faliment a firmelor de stat aflate in moarte clinica poate costa statul roman alte milioane de euro. Aproape 15.000 de salariati ai celor 28 de companii pentru care autoritatile au amanat cu sase luni intrarea in insolventa vor primi plati compensatorii de 284,7 milioane de lei (circa 84 milioane euro), in cazul in care privatizarea firmelor esueaza iar angajatii sunt disponibilizati.
Guvernul a aprobat, miercuri, la propunerea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), o Ordonanta de Urgenta privind amanarea cu sase luni a procedurilor de insolventa pentru 28 de companii, printre care Electroputere, Rulmentul, Tractorul, unitatile de pe platforma Nitramonia, Petrotrans si Romaero.
Potrivit modificarilor Ordonantei 116/2006, salariatii disponibilizati vor primi la momentul concedierii o suma egala cu de doua ori salariul mediu net pe economie.Totodata, vor putea beneficia de plati compensatorii si salariatii care au incheiat contracte individuale de munca pe durata nedeterminata cu cel putin 12 luni inaintea de data concedierii, fata de 24 de luni asa cum prevedea initial Ordonanta.
Sursa: Curentul, 12 februarie 2007.
09.02.2007
-
Dafora trece peste Dunare
ZF RO - FONDURI MUTUALE DAFR
___
Societatea Dafora Medias, specializata in servicii de foraj petrol si gaze, intentioneaza sa foloseasca banii stransi din majorarea de capital pentru a investi pe pietele externe, potrivit reprezentantilor companiei. Acestia au precizat faptul ca Dafora a incheiat deja un contract pentru efectuarea unor lucrari de foraj in Bulgaria si intentioneaza sa negocieze alte asemenea contracte cu parteneri din Ucraina, Sudan si Germania. Potrivit reprezentantilor societatii, valoarea contractului din Bulgaria depinde de foarte multe variabile reprezentate prin clauze stabilite de parti, precum zilele in care se lucreaza si anvergura acestor lucrari.
Conducerea companiei a precizat faptul ca in acest an va derula un program 'ambitios' de investitii ce va viza in principal achizitia de noi echipamente, utilaje, mijloace de transport si campusuri de cazare a personalului, ce vor conduce la cresterea cu 20% a cifrei de afaceri.
Dafora intentioneaza sa stranga resursele necesare demararii investitiilor prin majorarea de capital pe care o va propune actionarilor in cadrul Adunarii Generale de la jumatatea acestei luni. Astfel, capitalul social al companiei ar urma sa fie majorat de circa 11 ori, cu 92,2 milioane de lei (27,1 milioane de euro) prin aport in numerar din partea actionarilor.
Dafora este controlata de omul de afaceri Gheorghe Calburean, care detine, direct si indirect, 53,36% din actiunile societatii, fondurile de investitii americane administrate de Julius Baer avand, potrivit informatiilor disponibile pe piata, o participatie de 12-13% din companie.
Titlurile Dafora Medias sunt listate pe piata RASDAQ, iar societatea intentioneaza transferarea acestora la prima categorie a Bursei de Valori Bucuresti. Aceste actiuni au fost tranzactionate la inchiderea sedintei de ieri la un pret de 3,32 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei depaseste 90 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 februarie 2007.'
Pagina