07.02.2007
-
Petrom depopuleaza rafinaria Arpechim
Cotidianul SNP
___
Majoritatea externalizarilor de personal apare ca urmare a intentiei de a scoate petrochimia din rafinarie si de a o face societate separata.
Petrom intentioneaza sa desprinda activitatea de petrochimie din structura platformei Arpechim Pitesti, de unde ar urma sa plece jumatate din cei circa 2.600 de angajati, ambele masuri urmind a fi luate pina la sfirsitul acestui an.
Astfel, divizia petrochimica de pe platforma Arpechim ar urma sa fie constituita sub forma unei societati separate, care sa fie detinuta in proportie de 100% de Petrom. In ceea ce priveste programul de disponibilizari, el a stirnit deja nemultumirea salariatilor, acum doua saptamini 40 dintre ei demarind un test spontan in fata cladirii administrative a rafinariei.
Potrivit presei locale, intii vor fi disponibilizati 440 de angajati din cadrul rafinariei, masura urmata de transferul a 800 de angajati din petrochimie in noua unitate si de disponibilizarea a 180 dintre ei. Programul de restructurare a rafinariei prevede ca, la sfirsitul lui 2007, sa ramina in structura Arpechim 1.340 de salariati.
Intilnire pe 20 februarie
Potrivit aceleiasi surse, sindicatele de la Arpechim au discutat programul de restructurare cu seful diviziei de rafinare a Petrom, Jeffrey Rinker, care a admis ca exista posibilitatea modificarii datelor. In acest sens, o noua intilnire intre Rinker si sindicalisti va avea loc pe 20 februarie. Liderii sindicali admit existenta planului de restructurare, dar spun ca nici o cifra nu este definitiva. „Au fost prezentate niste cifre orientative. Restructurarea se va face cu sefii de sectie, care, in final, vor spune de citi oameni are nevoie fiecare“, ne-a declarat Ionel Popescu, liderul sindicatului Rafinorul, care a confirmat insa decizia de a trece activitatea de petrochimie pe o societate separata.
„Proces pe termen lung“
Directorul de comunicare al Petrom, Dan Pazara, spune ca „reorganizarea companiei este un proces pe termen mediu si lung, care este implementat in deplin acord cu reprezentantii sindicatelor“. El a afirmat ca, „fiind un proces gradual, numarul salariatilor va fi raportat in rezultatele financiare trimise Bursei de Valori Bucuresti“.
In ceea ce priveste soarta salariatilor care vor fi concediati, Pazara spune ca a fost deja infiintat la Pitesti, inca din aprilie 2006, primul centru de tranzitie in cariera, organism prin care, la nivelul intregii tari, 50% dintre persoanele disponibilizate au fost reintegrate in munca. Oficialul Petrom nu a comentat intentia companiei de a separa activitatea de petrochimie intr-o noua firma.
Potrivit contractului de privatizare, rafinaria Arpechim face parte din activele Petrom pe care OMV le poate vinde, cu acceptul reprezentantilor statului in Consiliul de Administratie. Conducerea OMV a declarat ca nu vinde rafinaria, dar a precizat ca viitorul ei depinde de cel al combinatului chimic Oltchim. OMV a anuntat, pina in 2010, investitii de un miliard de euro la rafinaria Petrobrazi si de 200 de milioane de euro la Arpechim.
Sursa: Cotidianul, 7 februarie 2007.
06.02.2007
-
BRD si Turbomecanica, incluse intr-un indice Dow Jones
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD TBM
___
Actiunile BRD - SocGen si Turbomecanica au fost incluse ieri intr-un indice al companiilor care acorda dividende.
Indicele Dow Jones STOXX EU Enlarged Select Dividend 15 a fost lansat ieri de catre Dow Jones Indexes, unul dintre principalii furnizori de indici la nivel mondial, si include 15 companii din Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Pentru a fi incluse in acest indice, companiile trebuie sa fi acordat dividente crescatoare in ultimii trei ani, iar raportul dintre profit si dividendul pe actiune sa fie mai mic sau egal cu 1. Componenta indicelui va fi revizuita odata pe an in martie.
Pe langa cele doua companii romanesti, in indice mai sunt incluse si Philip Morris, Comercni Banka (Cehia), PKN Orlen, Swiecie sau Telekomunikacja Polska.
Actiunile Turbomecanica au urcat ieri pe Bursa de la Bucuresti cu circa 0,63% si a raportat afaceri in crestere pe ultimul an, iar capitalizarea bursiera a companiei se situeaza la circa 85 de milioane de euro.
Titlurile BRD - Societe Generale au pierdut ieri 1,82%, iar capitalizarea bursiera a acestui emitent se situa la circa 4,46 miliarde de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 februarie 2007. -
Cei doi lideri ai pietei bancare aduna 65% din profitul sistemului
Curierul National BRD
___
Anul trecut, bancile din Romania au inregistrat un profit total de 2,28 miliarde (647 mil. euro). Comparativ cu 2005, institutiile de credit au castigat mai mult cu 10,6 procente, exprimat in lei. Datorita aprecierii monedei nationale profitul exprimat in euro a consemnat o dinamica de 14%. In comparatie cu perioada 2004-2005 bancile au inregistrat o viteza de crestere a profitului cu 8% mai mica. Primele doua banci din sistem continua sa acumuleze mai mult de 65% din castigurile totale. Potrivit unor surse citate de Mediafax, BCR a obtinut un profit de 240 milioane euro, iar BRD de aproximativ 184 milioane euro. Diminuarea ratei de crestere a profitului a fost determinata mai ales de investitiile pe care bancile le-au facut in largirea sistemului de filiale si sucursale.
Doua banci, active sub 50%, profit peste 65%
BCR si BRD acumuleaza impreuna active de peste 73 miliarde lei cu o cota de piata de 42,6% (BCR cu 26,3% si BRD cu 16,3%). In privinta profitului cele doua institutii de credit stau chiar mai bine. Adunat, profitul inregistrat de BRD si BCR in 2006 totalizeaza aproximativ 424 milioane euro, adica mai mult de 65% din profitul pe intregul sistem bancar. Activele BCR au crescut cu 36,77%, la 45,08 miliarde lei. BCR si-a urcat cu 0,47% cota de piata in 2006, de la 25,73%, cat avea in 2005, pana la 26,3%. BRD-Groupe Societe Generale a crescut activele cu 45,67%, pana la 28 miliarde lei. BRD SocGen a cucerit 1,29% din piata romaneasca in 2006.
Anul trecut, castigurile Bancii Comerciale Romane au avansat cu 19% fata de 2005, pana la aproximativ 240 milioane euro. Planul de dezvoltare propus de Erste vizeaza triplarea profitului net al BCR pana in 2009 comparativ cu nivelul din 2006. Cresterea anuala a castigului net a fost prevazuta la 40%, iar avansul veniturilor nete din dobanzi la 25-30%.
BRD Groupe Societe Generale a incheiat anul trecut cu un profit net de 600 - 650 de milioane lei, fata de 553 de milioane lei in 2005. 'Profitul dupa primele 11 luni a fost de 590 de milioane lei, iar la final de an se indreapta spre 650 de milioane lei', au precizat pentru Mediafax surse din banca. Calculele indica o imbunatatire a castigului BRD intre 10% si 17%.
Crestere mai mica decat in 2005
Profitul cumulat al bancilor din Romania a fost in 2006 de 2,28 miliarde lei, informeaza Mediafax. Valoarea exprima o crestere de 10,6% comparativ cu anul 2005, cu aproape opt procente mai putin decat cresterea din 2004-2005. Exprimate in euro, castigurile institutiilor de credit au avut o dinamica de 14%, diferenta datorandu-se aprecierii monedei nationale. Profitul net al bancilor comerciale in Romania s-a situat in 2005 la nivelul a 547,7 milioane euro, reiese din datele BNR. Aceasta cifra reprezinta o crestere de 18,29% fata de anul precedent. Profitul net al bancilor comerciale in Romania s-a situat in 2005 la nivelul a 547,7 milioane euro, reiese din datele BNR. Acesta cifra reprezinta o crestere de 18,29% fata de anul precedent. BCR a avut un profit de 202 milioane euro, ceea ce reprezinta mai mult de 35% din total si 82% din profitul bancilor cu actionariat majoritar autohton. Intrarile totale in sistemul bancar s-au marit de 2,7 ori fata de anul 2004, pana la 16,7 miliarde euro.
Banca langa banca
Profitabilitatea bancilor a fost anul trecut influentata de preocuparea pentru extinderea prezentei teritoriale. Reteaua bancara din Romania a crescut, anul trecut, cu aproape 1.000 de sucursale si agentii, pana la 4.346 de unitati, ritmul de extindere a prezentei teritoriale a institutiilor de credit fiind de doua ori mai mare fata de 2005. Liderul dezvoltarii teritoriale a fost BRD - Groupe Societe Generale, care a deschis 274 de agentii anul trecut si, cu un total de 600 de unitati, a urcat de pe pozitia a treia pe locul doi in sistem. Reteaua cea mai extinsa se afla in continuare in proprietatea CEC, printre putinele banci care au inchis unitati in 2006, dar pastreaza un avans considerabil fata de concurenta, cu un total de 1.388 de sucursale si agentii. Pe locul trei se situeaza Banca Comerciala Romana, in cadere cu o pozitie, desi a deschis anul trecut 100 de noi reprezentante, crescand prezenta teritoriala la 473 de unitati.
Sursa: Curierul National, 6 februarie 2007.' -
Privatizarea CEC prin Bursa, o solutie neviabila
Curentul
___
Reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au facut o sugestie pe adresa ministrului finantelor publice: sa privatizeze, macar partial, Casele de Economii si Consemnatiuni (CEC) prin Bursa, conform declaratiilor presedintelui BVB, Septimiu Stoica.
'Daca ne uitam la tarile vecine, ar trebui sa ne aducem aminte ca privatizarea bancii poloneze BKP a fost un moment de referinta pentru piata de capital din Polonia (...) Ne dorim un pachet cat mai mare din actiunile CEC listat la Bursa, peste 25%, mai ales ca ultimele listari au dovedit ca piata de capital are suficiente resurse pentru o astfel de listare', a mai spus Stoica.
Dupa esecul privatizarii CEC, Vladescu a declarat insa ca in urmatorii doi ani nu se pune problema privatizarii bancii de economii, ci a consolidarii acesteia.
Ideea vanzarii unui pachet majoritar sau minoritar de actiuni ale celei mai vechi institutii de credit din Romania prin intermediul pietei de capital (romanesti sau straine) nu este lansata pentru prima data. Ea poate reprezenta o alternativa la esecul de care s-a bucurat tentativa precedenta, insa rezultatele finale pot fi aceleasi.
Si aceasta pentreu ca, avand in vedere ecartul existent intre asteptarile Ministerului de Finante si estimarile privind valoarea CEC facute de analistii principalilor candidati la cumparare este destul de mare. Ori, odata intrata la Bursa si stabilita o cotatie, e clar ca autoritatile nu vor putea obtine un cent in plus pe titlurile din pachetul majoritar.
In precedenta tentativa de privatizare, intr-o faza initiala CEC avea petitori cu nume, care insa s-au evaporat pe masura ce autoritatile schimbau regulile jocului: Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A., Dexia Bank, EFG Eurobank, Erste Bank, National Bank of Greece, OTP Bank, Rabobank, Raiffeisen Bank in consortiu cu Raiffeisen International Bank - Holding si Societe Generale.
Ministerul Finantelor a scos initial la vanzare o participatie de pana la 75% din capitalul CEC, dar nu mai putin de 50% plus o actiune, pentru ca apoi guvernul sa decida vanzarea a 69,9% din capitalul bancii.
Sursa: Curentul, 6 februarie 2007.'
05.02.2007
-
Domo: Anul acesta chiar vrem sa venim pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Lorand Szarvadi si Ferenc Hegedus, care detin impreuna 74,4% din actiunile lantului de magazine Domo, si-au transferat participatiile unei firme inregistrate in Cipru, aflata tot in proprietatea lor, actiune care reprezinta inceputul unui proces in urma caruia retailerul va fi listat la Bursa in toamna.
'Am infiintat in decembrie anul trecut, in Cipru, firma Dominuse Management Ltd., careia i-am transferat participatiile de 74,4% pe care eu si Ferenc Hegedus le aveam la Domo Retail. Eu si sotia mea detinem 55% din actiunile Dominuse, restul apartinand familiei Hegedus', a declarat Lorand Szarvadi, fondatorul Domo Retail.
El a explicat ca prin aceasta operatiune au pus bazele unei structuri de tip holding.
'In acest fel ne va fi mult mai usor atat in cazul unei eventuale tranzactii, cat si in momentul in care vom lista compania la Bursa', a continuat Szarvadi.
Domo nu este singurul lant de retail ai carui actionari au decis sa-si transfere participatiile la o firma din strainatate.
Recent, Dan Ostahie, proprietarul grupului de retail de electronice si electrocasnice Altex, a transferat 99% din actiunile firmei Altex Impex SRL, precum si actiunile la alte societati unde are participatia majoritara catre firma olandeza Boemnveld BV, aflata in proprietatea sa si a sotiei sale.
Szarvadi a adaugat ca recent actionarii Domo au purtat primele discutii despre listarea la Bursa cu specialisti in domeniu. 'Am luat in considerare aceasta listare la Bursa si chiar o pregatim, dar nu ne-am decis inca daca vom face si o majorare de capital. Listarea va avea loc in a doua parte a acestui an, cel mai probabil in toamna', afirma Szarvadi.
Domo ar fi al doilea mare retailer din domeniu care se listeaza la Bursa, dupa ce in vara anului 2005 Flamingo a listat actiunile pe piata de capital.
Omul de afaceri sustine ca, in acelasi timp, actionarii Domo cauta si un investitor strategic. 'Prospecteaza piata romaneasca aproape toti marii jucatori din domeniu, dar cred ca prima companie importanta din strainatate va veni pe piata abia in 2008. In general, un investitor strategic care vine intr-o tara noua cumpara initial putin peste 50% dintr-o companie, ca sa poata detine controlul, si apoi, dupa 2-3 ani, in functie de evolutia pietei, incearca sa achizitioneze si restul actiunilor', crede Lorand Szarvadi.
El afirma ca este multumit de rezultatele financiare de anul trecut, considerat unul slab pentru piata electronicelor si electrocasnicelor. Cifra de afaceri a lantului de magazine Domo a fost de 122 mil. euro in 2006, iar profitul net l-a depasit pe cel din 2005, care s-a ridicat la circa 2,25 milioane de euro.
Cu 105 magazine in Romania si cu patru in Bulgaria, aflate in cadrul hipermarketurilor Kaufland, Domo va deschide in acest an, tot prin intermediul acestui parteneriat, alte sapte magazine in tara vecina si inca 17 in Romania.
In afara participatiei firmei Dominuse, nou-infiintata, restul actiunilor la Domo Retail apartin fondului de investitii Romanian - American Enterprise Fund (RAEF) - 9,3% si Westerham Holding B.V. (14,7%), acesta din urma fiind, conform spuselor lui Szarvadi, o companie aflata in portofoliul RAEF. Restul de circa 1,5% din actiuni este detinut de o persoana fizica, Mnohoghitnei Alexandru.
Proprietarii Domo se implica in domeniul hotelier
Oamenii de afaceri Lorand Szarvadi si Ferenc Hegedus, fondatorii companiei care detine lantul de retail de electrocasnice si electronice Domo, au cumparat hotelul Best Western Balvanyos, din judetul Covasna, valoarea tranzactiei fiind cuprinsa intre doua si trei milioane de euro.
Hotelul, detinut anterior de un om de afaceri israelian, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de aproape un milion de euro.
Capacitatea hotelului va fi marita de noii actionari de la 78 la 93 de camere. Bugetul de investitii si trecerea la clasificarea de patru stele implica fonduri de 1,5 milioane de euro in 2007.
Unitatea hoteliera afiliata prin franciza lantului Best Western detine pe langa cele 78 de camere si cinci sali de conferinta, restaurant, sala de jocuri, sauna si teren de sport.
Taxa anuala de franciza pentru hotelul aflat in apropierea lacului Sfanta Ana este de 2% din cifra de afaceri.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 februarie 2007.' -
CSA a scos Ardaf de sub administrare speciala
Gandul
___
Dupa ce compania de asigurari si-a majorat capitalul social, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a decis, saptamana trecuta, sa inchida procedura de administrare speciala la societatea de asigurari Ardaf Cluj-Napoca. Totodata, CSA a hotarat si mentinerea administratorului special, avocatul Radu Cocea, pentru a efectua toate formalitatile necesare aprobarii de catre CSA a noului Consiliu de Administratie al Ardaf, care va fi numit de actionari la 7 februarie. In iulie anul trecut, CSA a decis punerea sub administrare speciala a Ardaf, pe motiv ca managementul Ardaf a periclitat respectarea obligatiilor fata de asigurati si alti creditori din asigurari.
Sursa: Gandul, 5 februarie 2007. -
Biofarm raporteaza o crestere a profitului cu 8%
Curierul National BIO
___
Profitul net preliminar al companiei producatoare de medicamente Biofarm Bucuresti a inregistrat o crestere de 8% fata de nivelul de 11,72 milioane lei inregistrat la sfarsitul anului 2005. Rata profitabilitatii companiei a ajuns in 2006 la 22%, conform unui comunicat al companiei transmis BVB. 'Cresterea profitabilitatii si a cotei de piata este consecinta strategiei companiei de introducere pe piata de noi produse, modificarea si imbunatatirea celor existente, diversificarea si patrunderea pe alte piete de desfacere. (...) S-au facut investitii importante atat pentru procesele de cercetare, cat si pentru campaniile de lansare si promovare a produselor noi', precizeaza comunicatul Biofarm.
Vanzarile companiei in anul 2006 au avut o crestere de 19% fata de anul precedent. In 2005, nivelul vanzarilor inregistrate de Biofarm a ajuns la 50,4 milioane lei. In primele 10 luni ale anului 2006, producatorul de medicamente a raportat un profit de peste 11,2 milioane, in scadere cu 3% fata de perioada similara a anului trecut.
Biofarm a anuntat anul trecut ca vrea sa preia Antibiotice Iasi in calitate de conducator al unui consortiu format din SIF Oltenia, SIF Banat-Crisana, SIF Moldova, casa de brokeraj SSIF Broker si omul de afaceri Dumitru Tudor. In luna ianuarie, compania farmaceutica a primit aprobarea consiliului de actionari pentru a participa la achizitionarea unor actiuni ale Antibiotice Iasi, precum si posibilitatea de a contracta credite in limita a 20 milioane de euro in 2007.
In luna august Biofarm si-a majorat capitalul social cu suma de 11,3 milioane lei, pana la 46,95 milioane lei. In urma majorarii capitalului social al companiei, SIF Oltenia detine 13,78% din capitalul social, SIF Moldova controleaza 10,45%, iar SIF Banat-Crisana 10%.
Actiunile Biofarm au inregistrat o crestere de aproape 10% de la inceputul acestui an, iar capitalizarea bursiera a companiei este de 340,39 milioane de lei.
Sursa: Curierul National, 5 februarie 2007.'
02.02.2007
-
Vanzari de 7,3 mil. euro pentru Armatura in ianuarie
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARM
___
Armatura Cluj-Napoca, producator de robinete de uz casnic, a incheiat la sfarsitul saptamanii trecute mai multe contracte de vanzare a produselor proprii in valoare de 25 de milioane de lei (circa 7,3 milioane de euro). Beneficiarii acestor contracte sunt compania austriaca Herz Armaturen si IPA Productions din Viena, respectiv firma slovaca Herz Smartno. Plata contractelor urmeaza a se efectua in termen de doua luni, in cazul nerespectarii acestuia urmand a fi percepute penalizari zilnice de 0,06% din valoarea contractului. Armatura va prezenta la jumatatea acestei luni rezultatele preliminarii de la finele anului trecut. Compania nu are un actionar majoritar, un pachet de 33% din actiunile Armatura fiind detinut de Herz Armaturen, ceilalti actionari semnificativi fiind Asociatia Salariatilor cu 20% din actiuni, grupul de investitii Tridelta Heal Beteiligungsgesellschaft din Luxemburg, cu 11% din companie, respectiv Banca Transilvania si Broadhurst Investments, fiecare cu o participatie de circa 5%.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 februarie 2007. -
Producatorii de vopsele nu se tem de concurenta europenilor
Romania libera
___
Producatorii din industria de lacuri si vopsele estimeaza ca valoarea acestei piete se ridica la peste 170-180 milioane de euro la sfarsitul anului 2005. Dupa parerea unora, aceasta cifra a crescut in 2006 cu 30%.
Producatorii spun ca piata lacurilor si vopselelor se dezvolta intr-un ritm alert, similar cu cel al constructiilor - segment cu cea mai mare crestere economica din Romania.
'Piata este extrem de competitiva si, in acelasi timp, este dominata de producatorii locali, foarte apropiati in cote de piata si valoare. In prezent, ponderea produselor de provenienta europeana este destul de redusa, segmentul fiind practic acaparat de companiile romanesti', ne-a declarat directorul de marketing pal Fabryo Corporation, Marga Alexe. Aceeasi opinie o are si directorul de marketing al producatorului K?ber, Stefan Barna, care a subliniat ca pe segmentul produselor decorative destinate populatiei piata este dominata de producatorii romani. 'Din acest motiv este greu de crezut ca vor aparea presiuni suplimentare din partea producatorilor externi, mai ales ca acestia se gasesc pe piata de ani buni', a precizat Barna.
2007, anul departajarilor pe piata
Reprezentantii marilor producatori romani spun ca lupta pentru cota de piata se da pentru procente de o singura cifra. Departajarile serioase sunt asteptate anul acesta, cand se va vedea mai clar efectul strategiilor pe termen lung pe care le-a adoptat fiecare companie. Pe de alta parte insa, trebuie avut in vedere ca diferentierea se realizeaza foarte greu pe o piata in care produsele au o implicare emotionala mica si beneficii care trebuie explicate amplu, cu argumente si detalii cu care utilizatorii produselor nu sunt inca familiarizati. In cea mai mare parte, consumatorii casnici nu asociaza marca cu producatorul. Ei retin un brand, pe care il asociaza cu anumite valori in functie de efortul de marketing al fiecarei companii. In acelasi timp, pe rafturile magazinelor exista zeci de repere, in timp ce un producator are in portofoliu sute de produse. De aceea, un cuvant greu de spus il au si vanzatorii, care sunt intrebati de consumatori, derutati de numarul mare de produse, incotro sa se indrepte. Nu in ultimul rand, un factor de influenta asupra consumatorului il reprezinta si recomandarile altor persoane, familiarizate cu anumite produse.
Consumatorii casnici acopera 60% din vanzari
Consumatorii casnici genereaza cea mai mare parte din vanzarile de lacuri si vopsele. Din estimarile producatorilor, aproape 60% din volumul de produse este generat de acesti consumatori, in timp ce restul de 40% este destinat consumului business to business. Produsele sunt destinate fiecarui segment de piata - economic, mediu si premium.
'Producem si comercializam produse pentru toate categoriile de clienti si incercam sa mentinem cea mai buna calitate pentru toate categoriile de produse', ne-a declarat directorul general executiv al Policolor, Ivan Sokolov.
La Fabryo Corporation, introducerea pe piata a produselor realizate in parteneriat cu DuPont au contribuit la o crestere a vanzarilor de 100% pe lacuri si la una de 55% pe vopsele lavabile.
Sursa: Romania Libera, 2 februarie 2007.' -
Ministerul Finantelor incearca sa cada la pace cu investitorii de la bursa
Gandul
___
Termenul de depunere a declaratiilor finale privind veniturile la Bursa ar putea fi devansat cu 3 luni, ca urmare a unor discutii purtate ieri de ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, si operatorii pe piata de capital. 'Am avut in urma cu o ora o discutie cu reprezentantii pietei de capital. Exista posibilitatea sa gasim o solutie care sa reglementeze diferendul aparut intre Ministerul de Finante si operatorii pe piata de capital. Aceasta solutie vizeaza decalarea datei de reglementare finala de la 15 mai la 10-15 februarie', a precizat ministrul Finantelor. Solutia, agreata de ambele parti, va fi analizata din punct de vedere legal, iar daca legea va permite acest lucru termenul va fi decalat.Daca declaratiile finale vor fi depuse mai devreme, termenul in care cei care contesta modalitatea de impozitare va fi limitat, a mai adaugat ministrul Vladescu, care a tinut sa precizeze ca din punctul de vedere al institutiei pe care o conduce investitorii din Romania sunt egali in drepturi si obligatii.
Disputele de saptamana trecuta dintre Ministerul Finantelor si brokeri, investitori si reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti au pornit de la impozitarea castigurilor pe Bursa. Potrivit noilor reglementari, persoanele care au obtinut castiguri din tranzactii pe piata de capital trebuie sa plateasca un impozit anticipat, pana pe 25 ianuarie. Legislatia mai prevede ca sunt impozitate doar castigurile nete, declaratia de regularizare urmand sa fie depusa pana pe 15 mai.
Brokerii sunt de parere ca intentia ministrului Finantelor de a devansa termenul de depunere a declaratiilor finale de venit pentru castigurile pe piata de capital pare o masura reparatorie, dar doar pe jumatate, pentru ca oricum investitorii raman creditori ai statului. 'Prin devansarea acestui termen, investitorii la bursa s-ar putea sa isi primeasca putin mai repede banii platiti la Fisc, dar ei crediteaza in continuare statul, pentru ca au trebuit sa plateasca, pana pe 25 ianuarie, impozite fara sa se tina cont de faptul ca ei, per total, inregistrau pierderi', ne-a declarat un broker.
Sursa: Gandul, 2 februarie 2007.'
Pagina