25.04.2006
-
Randamentul dividendului la BRD: 1,8%
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
BRD-SocGen, a doua banca de pe piata va distribui actionarilor dividende de 61,8 milioane de euro din profitul obtinut anul trecut. Banca va repartiza 38,9% din profit sub forma de dividende, urmand sa acorde actionarilor un dividend brut de 0,3089 lei/actiune, in crestere cu 23% fata de anul precedent.
O parte din aceasta crestere va fi anulata de majorarea din acest an a impozitului pe dividende la 16%.
Randamentul dividendului BRD este insa numai de 1,8% din pretul actiunilor la Bursa, cu mult sub dobanda la un depozit bancar pe 12 luni.
BRD a obtinut anul trecut un profit net de 553,24 mil. lei (153 mil. euro), in crestere in euro cu circa 70% fata de anul precedent. Activele bancii au urcat in 2005 cu 78%, pana la 5,2 mld. euro. Conducerea bancii a precizat totusi ca va fi din ce in ce mai greu de obtinut in anii urmatori rate inalte de crestere a profitului, ca urmare a ingustarii marjelor de dobanda, dar si a concurentei tot mai puternice de pe piata bancara, mai ales prin prisma intrarii si a austriecilor de la Erste Bank o data cu preluarea liderului de piata BCR.
BRD a reusit sa atenueze anul trecut efectul scaderii marjelor de dobanda prin cresterea mai ales a veniturilor din comisioane. In 2005, marja de dobanda a avut o contributie de 54,9% la venitul net bancar, in scadere cu 8 puncte fata de 2004, in timp ce ponderea veniturilor din comisioane s-a majorat cu 27,5%, pana la 34,7%.
Banca a beneficiat anul trecut si de reducerea impozitului pe profit, de la 25% la 16%, castigul net raportat in lei fiind in crestere cu 41% fata de cel din 2004.
BRD este listata la Bursa, ultima tranzactie cu actiunile bancii realizandu-se la pretul de 17,3 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a bancii este de 3,46 miliarde de euro.
Dividendele vor fi platite in termen de maximum 60 de zile de la data publicarii hotararii Adunarii Generale in Monitorul Oficial.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 aprilie 2006.
-
Cum sa investim economiile personale
Evenimentul Zilei
___
Bancherii recomanda siguranta depozitelor, iar brokerii spun ca doar bursa aduce castiguri importante.
Parerile specialistilor sunt impartite
Bancherii indica depozitele deoarece riscul este mai scazut, iar brokerii ne indeamna sa 'gustam' jocul pe bursa, acompaniat de randamente mai mari, dar si riscuri pe masura. Exceptand faptul ca reprezentantul fiecarui segment incearca sa impinga investitiile catre domeniul sau de activitate, modul in care acestia isi impart banii sau sfaturile nu sunt de neglijat.
Dan Pascariu, presedintele HVB Bank, spune ca isi plaseaza 'diversificat' banii: o treime pe piata de capital, o treime in investitii directe - imobiliare si industria agroalimentara, iar cealalta treime in depozite.
Celor care au o suma de circa 20.000 de euro, bancherul le recomanda insa plasamentele in depozite, instrumentele cu cel mai mic risc. Si plasamentele in depozite ar trebui diversificate in lei si valute, afirma insa Pascariu.
Seful Asociatiei brokerilor, Dan Paul, recomanda investitiile pe piata de capital chiar si pentru sume de 500 de lei noi. In consecinta, Paul afirma ca si economii de circa 20.000 de euro pot fi plasate integral in actiuni 'daca nu sunt banii pentru casa'. Dan Paul ne-a declarat ca 80a din economiile sale sunt plasate pe piata de capital, iar restul de 20a le tine in banci.
Investitii cu risc scazut
Cum vede insa plasata o suma de 20.000 de euro presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR)?
Plasand sume mai mari pe segmentele in care riscurile sunt mai reduse, dar si cu o suma investita intr-o polita de asigurare de viata cu componenta investitionala. In afara de acest plasament, o parte din bani ar sta bine intr-un depozit, o alta in actiuni, o investitie intr-un teren (daca se poate), iar o parte din bani ar merge in 'pariuri' pe cursul de schimb, afirma presedintele UNISICAR, Bogdan Andriescu.
El subliniaza insa ca riscul trebuie dispersat cat mai mult, iar cele mai mari sume ar fi alocate investitiei imobiliare si pe piata de capital, care sunt mai putin riscante decat pariurile pe curs. Pe de alta parte, banii tinuti la banca ar asigura lichiditatea necesara pentru a putea arunca, la un moment dat, mai multi bani in jocul pe curs.
Randamente de pana la 8,25%
In prezent, trei banci mai mici - Euro Bank, Finansbank si Libra Bank - ofera cea mai mare dobanda la depozitele in lei constituite pentru 12 luni: 8%. Cea mai mare dobanda la depozitele pe un an constituite in moneda europeana este de 4,75% - oferta Libra Bank, in timp ce pentru depunerile in moneda americana cel mai bun randament poate fi obtinut de la Bancpost - 4,9% pe an.
Dobanzile oferite de banci la depozitele in lei constituite pe un an
Eurom Bank 8%
Finansbank 8%
Libra Bank 8%
Banca Transilvania 7,75%
ProCredit Bank 7,75%
Romexterra 7,75%
BCR 7,5%
Banca Romaneasca 7,5%
CEC 7,5%
Daewoo 7,5%
Piraeus Bank 7,35%
Alpha Bank 7,25%
Bancpost 7,15%
OTP Bank 6,5%
BRD 6%
Banca Tiriac 6%
ING 6%
Sanpaolo IMI Bank 6%
MRB 6%
Banca Italo-Romena 5,75%
HVB Bank 5,1%
Unicredit 5%
Raiffeisen Bank 4,75%
ABN AMRO 3,75%
Sursa: Evenimentul Zilei, 25 aprilie 2006.' -
Impact a raportat venituri si profit mai mici
Curierul National IMP
___
In raportul ce va fi prezentat actionarilor, compania anunta rezultate financiare auditate mai mici fata de nivelurile preliminate, comunicate la jumatatea lunii februarie. La acea vreme, Impact a anuntat venituri totale de 179,6 milioane de lei si un profit brut de 15,9 milioane de lei.
In raport se precizeaza ca cea mai mare parte a veniturilor din 2005, respectiv 118,4 milioane de lei, a provenit din vanzari de imobile. Impact a mai obtinut 14 milioane de lei din vanzarea de terenuri si venituri financiare de 10,5 milioane de lei.
Compania a raportat active totale de 295,85 de milioane de lei, dintre care terenuri in valoare de 84,8 milioane de lei, care vor fi utilizate pentru viitoarele dezvoltari imobiliare. Activele mai includ case in curs de executie, care vor fi vandute in acest an, in valoare de 33 de milioane de lei, precum si cladirea de birouri Construdava, destinata vanzarii, cu o valoare contabila de 17 milioane de lei la finele anului 2005. Valoarea de piata a activelor este de 265 de milioane de lei, dintre care 180 de milioane de lei pentru terenuri.
Sursa: Curierul National, 25 aprilie 2006.
21.04.2006
-
SIF Oltenia cere 7,4 mil. euro pentru Comcereal Olt
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
SIF Oltenia a initiat o oferta publica de vanzare pentru pachetul majoritar de actiuni al depozitarului de cereale Comcereal Olt, pentru care cere 26,1 milioane de lei (7,4 de milioane de euro). SIF Oltenia detine circa 79,8% din actiunile societatii. SIF Oltenia cere un pret de 10 lei/actiune, mult peste pretul actual din piata, de 0,76 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este in prezent de 715.000 de euro, insa valoarea activelor totale ale acesteia era la finele anului trecut de 13,5 milioane de lei (3,66 milioane de lei). Valoarea bilantiera a cladirilor si terenurilor detinute de Comcereal Olt la finele anului era de 6,3 milioane de lei (1,72 milioane de euro).
Reprezentantii SIF Oltenia nu au dorit sa ofere comentarii cu privire la aceasta oferta de vanzare.
In ultimii ani, societatile de depozitare a cerealelor au fost vanate de marii jucatori de pe piata de profil, datorita spatiilor de depozitare de care acestea dispun. In septembrie anul trecut, Agricover Buzau a preluat Comcereal Arges pentru care a platit 3,4 milioane de euro, iar in ultima perioada s-au realizat mai multe tranzactii importante cu actiunile Comcereal Constanta.
Cea mai mare tranzactie de pe aceasta piata s-a realizat insa la inceputul lui 2004, cand gigantul american Cargill a preluat pachetul majoritar de actiuni al Comcereal Alexandria pentru suma de 22 de milioane de dolari (peste 18 milioane de euro). SIF Oltenia a incasat atunci circa 2,3 milioane de euro pentru pachetul de 18% pe care-l detinea la Comcereal Alexandria.
Companiile de depozitare a cerealelor au inregistrat insa o evolutie negativa a rezultatelor anul trecut, din cauza pierderilor mari din agricultura generate de inundatii.
Comcereal Olt a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 6,7 milioane de lei (1,87 milioane de euro), in scadere cu 46% comparativ cu 2004. Societatea isi bugetase initial o cifra de afaceri de 20,8 milioane de lei (5,74 milioane de euro). In aceste conditii, compania a inregistrat pierderi de 1,68 de milioane de lei (0,46 de milioane de euro).
Gradul de utilizare a capacitatilor de depozitare ale Comcereal Olt a fost anul trecut de circa 35%, societatea nereusind sa atraga volumul de produse prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli. Comcereal Olt se confrunta si cu o concurenta puternica din partea Cargill si Glencore Romania, doi dintre principalii jucatori de pe piata de depozitare a cerealelor care au cumparat spatii de depozitare de la Cerealcom Olt.
In plus, Comcereal Olt necesita investitii importante pentru modernizarea spatiilor de depozitare si aducerea acestora la standardele de calitate cerute de Uniunea Europeana. SIF Oltenia a realizat in primul trimestru al acestui an un profit de 42,85 de milioane de lei (12,17 milioane de euro), de 2,5 ori mai mare comparativ cu perioada similara a anului trecut. Cea mai mare parte a acestui profit provine din vanzarea pachetului de actiuni pe care l-a detinut la producatorul de medicamente Sicomed Bucuresti. In 2005, SIF Oltenia a inregistrat un profit net de 57,5 milioane de lei (15,9 milioane de euro).
Actiunile SIF Oltenia sunt listate la Bursa de Valori, unde au inchis sedinta de tranzactionare de ieri la cotatia de 2,6 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei depaseste 433 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 aprilie 2006.
-
AVAS grabeste privatizarea Antibiotice Iasi
Curierul National ATB
___
Dosarele de privatizare ale societatilor: Antibiotice Iasi, Rami Dacia Bucuresti, Delfincom Bucuresti, Termoproiect Iasi, Administrare Cazare Cantine Bucuresti, Arcadia 2000 Bucuresti, Orlatex Orlat, Appolo Deva, ICPE Bistrita, ICTCM Bucuresti, ITC Bucuresti si Tehnomag CUG Cluj, trebuie reactualizate, a declarat Razvan Orasanu, la intalnirea cu reprezentantii conducerii a 15 societati incluse in prioritatile programului de privatizare pe anul 2006. 'Sunt mai multe tipuri de probleme cu care se confrunta aceste societati: sunt situatii in care procedurile de privatizare sunt anevoiase, dar modificarile care vor fi aduse de AVAS legilor privatizarii vor rezolva aceasta problema unele societati si-au diminuat capitalul social prin transferul unor active, care au fost revendicate de fostii proprietari, in baza Legii 10/2001 in special institutele de cercetare au aceasta problema toate societatile au nevoie de Avize de mediu pentru a fi privatizate, iar in cazul societatilor Antibiotice si Rami Dacia avizele vor fi reinnoite.
Reprezentantii societatilor trebuie sa reactualizeze rapoartele de evaluare, dosarele de privatizare si sectiunea A din dosarele de prezentare (prezentarea societatii, situatie financiara, litigii etc.). Unul dintre motivele invocate de conducerile societatilor pentru lipsa documentelor reactualizate a fost organizarea, la sfarsitul acestei luni, a Adunarii Generale a Actionarilor, care va trebui sa aprobe bilantul contabil pe ultimul an financiar. Astfel, reprezentantii societatilor s-au angajat sa transmita majoritatea documentelor la AVAS, peste doua saptamani - mentioneaza comunicatul AVAS.
Sursa: Curierul National, 21 aprilie 2006.' -
Santierele navale - sub lupa Consiliului Concurentei
Cronica Romana
___
Ajutoarele de stat acordate in sectorul santierelor navale din Romania au fost monitorizate de Consiliul Concuretei (CC) in perioada februarie-martie 2006, informeaza un comunicat emis ieri de institutie. Valoarea totala a ajutoarelor de stat acordate in perioada analizata este de circa 86 milioane RON (22,7 milioane euro).
Monitorizarea a vizat 25 de societati comerciale, pentru perioada 2004-2005, care au obiect de activitate constructia si reparatia de nave maritime si fluviale. Principalele facilitati de care au beneficiat santierele navale au constat in conversii in actiuni ale datoriilor catre bugetul de stat, anulari de majorari si penalitati aferente obligatiilor bugetare restante, esalonari la plata obligatiilor bugetare restante, scutiri de la plata dobanzilor si penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor bugetare neachitate in termenul legal la bugetul de stat, subventionarea locurilor de munca vacante pentru incadrarea in munca pe durata nedeterminata a persoanelor cu handicap reducerea la plata impozitului pe profit, masura valabila pana la data de 31 decembrie 2004.
Valoarea totala a investitiilor efectuate se ridica la aproximativ 147 milioane RON (39,2 milioane euro). Cele mai mari investitii au fost realizate de SC Daewoo - Mangalia, Heavy Industries SA, SC Santierul naval - SA Constanta, SC Aker - SA Tulcea, SC Santierul Naval Damen - SA Galati si SC Aker - SA Braila.
Comisia Europeana acorda o atentie deosebita sectorului constructiilor de nave, iar prin regulamentele emise a urmarit sporirea eficientei si a competitivitatii, in mod special prin promovarea inovatiilor, prin acceptarea in anumite conditii a facilitatilor pentru creditele de export, precum si prin acordarea ajutoarelor de dezvoltare regionala de catre statele membre.
Politica ajutorului de stat in sectorul santierelor navale, urmareste realizarea obiectivelor prioritare stabilite la nivel comunitar. Astfel, se au in vedere cele doua dimensiuni ale politicii Uniunii Europene, respectiv ajustari cantitative si calitative in vederea modernizarii si diversificarii echipamentelor de productie, precum si cresterea eficientei economice a productivitatii muncii si a competitivitatii pe piata externa.
Sursa: Cronica Romana, 21 aprilie 2006.
20.04.2006
-
Transelectrica vinde 7,3 milioane de actiuni
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Valoarea ofertei de actiuni a Transelectrica, care va avea loc cel mai probabil in luna iunie, s-ar putea ridica la circa 40 de milioane de euro, suma reprezentand 10% din capitalul societatii. Transelectrica a incheiat anul 2004 cu venituri totale de 261 milioane de euro si cu un profit net de 21,3 milioane de euro, in timp ce pe primele sase luni ale anului trecut compania a inregistrat venituri totale in valoare de 167 milioane de euro si un profit net de 31,4 milioane de euro.
Cei trei membri ai sindicatului de brokeraj care intermediaza oferta au prezentat compania potentialilor investitori interesati si au evaluat intentiile de cumparare ale acestora. Valoarea exacta a pachetului de actiuni care va fi vandut trebuie aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor societatii. Oferta este intermediata de un sindicat condus de Alpha Finance in calitate de manager principal si Raiffeisen Capital & Investment si BRD Securities in calitate de manageri.
Pe baza intentiilor de cumparare exprimate de investitori, in special fonduri externe de investitii, sindicatul de intermediere va propune principalului actionar al companiei, Ministerul Economiei si Comertului, un pret la care urmeaza sa se deruleze oferta. O cota de 40% din oferta ar urma sa fie oferita, conform prospectului micilor investitori, cu subscrieri intre 2.000 si 500.000 de lei (570-140.000 de euro). Restul actiunilor urmeaza sa fie oferite investitorilor mari, care vor subscrie actiuni in valoare de peste 500.000 de lei noi (140.000 de euro). Conform prospectului preliminar de oferta, Transelectrica ar urma sa vanda 7,33 milioane de actiuni noi, cu o valoare nominala de 10 lei noi.
Transelectrica va fi prima mare companie controlata de stat care se listeaza in ultimii ani si face parte dintr-un program guvernamental mai larg de sprijinire a pietei de capital. Obligativitatea listarii Transelectrica este prevazuta si in legea de constituire a Fondului Proprietatea, acestuia urmand sa ii revina un pachet de 15% din actiunile societatii.
In ultimii doi ani doar trei companii, toate cu capital privat, si-au listat actiunile pe Bursa: societatea de intermediere bursiera Broker Cluj-Napoca, producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud si retailerul de calculatoare Flamingo.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 aprilie 2006.
-
Titlurile de despagubire, convertite automat in actiuni
Romania libera
___
Fondul Proprietatea face conversia automata in actiuni a titlurilor de despagubire emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii, dar beneficiarii acestora pot sa refuze participatia la Fond, a declarat presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan.
Initial, reglementarile permiteau transformarea titlului de despagubire in actiuni numai dupa ce fostii proprietari se prezentau la sediul Fondului si solicitau conversia, a aratat Ivan.
Ulterior, conducerea Fondului a decis sa modifice procedura, considerand ca numarul despagubitilor care vor refuza transformarea in actiuni este nesemnificativ.
In aceste conditii sunt obligati sa se prezinte la sediul Fondului Proprietatea doar fostii proprietari care, din diferite motive, nu doresc sa primeasca actiuni. 'Exista situatii in care oamenii vor sa dea statul in judecata sau nu sunt multumiti de sumele primite si refuza actiunile. Am precizat in anunturile din ultima vreme ca pentru a nu fi inscrisi automat in lista actionarilor despagubitii trebuie sa depuna o cerere', a precizat Ivan.
Conversia
Conversia titlurilor de despagubire in actiuni la Fondul Proprietatea este realizata prin inscrierea in baza de date a Regisco a detinatorului titlului cu un numar de actiuni corespunzator formulei: valoare titlu de despagubire/1 leu = 1 actiune.
Regisco emite un certificat detinatorului de actiuni in care sunt specificate cantitatea de actiuni detinute si numarul lor. Sistemul prin care titlurile primite de proprietari sunt transformate in actiuni la Fond a devenit operational incepand din luna martie, cand a fost demarata si distribuirea actiunilor.
Selectia administratorului
Scrisorile de interes pentru preluarea administrarii Fondului Proprietatea (FP) vor fi depuse pana pe 1 mai, iar termenul pentru inaintarea ofertelor finale va fi, cel mai probabil, data de 1 iunie, una dintre conditiile de participare fiind depunerea unei garantii de un miliard de euro, a declarat presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan. El crede ca, in final, selectia se va face dintre institutii cu renume, intrucat unul dintre criteriile de acces avute in vedere se refera la o limita minima a activelor gestionate de ofertanti, care va fi stabilita intre 20 de miliarde de euro si 100 miliarde de euro. In aceste conditii, punctajul va fi gandit astfel incat sa se atribuie o pondere ridicata ofertei de pret, ceea ce va asigura un plus de transparenta pentru procesul de selectie, a explicat Ivan.
Anuntul de deschidere a licitatiei va fi publicat la sfarsitul acestei saptamani in presa internationala si va cuprinde doar termenul de inaintare a scrisorilor de interes, stabilit pentru 1 mai. 'Din discutiile preliminare am identificat 28-30 de institutii internationale interesate sa preia administrarea fondului, dar ramane de vazut cate vor veni cu scrisori de interes', a afirmat Ivan. Presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului estimeaza ca procesul de selectie se va incheia cel tarziu la mijlocul lunii iunie, in functie de cat de repede va fi aprobat de Guvern caietul de sarcini elaborat de consultant. Castigatorul licitatiei privind administrarea Fondului Proprietatea va incepe negocieri pe marginea strategiei de investitii, elaborata de consultantul de strategie, respectiv compania britanica Cordea Savills. Consultantul de strategie face parte din grupul Savills, una dintre firmele internationale cunoscute pentru consultanta in domeniul proprietatilor, avand un capital social de 850 milioane de lire sterline. Licitatia organizata de Fondul Proprietatea in vederea selectarii consultantului juridic international a fost castigata de casa de avocatura Allen & Overy.
Sursa: Romania libera, 20 aprilie 2006.' -
Electroputere va livra transformatoare in Grecia pentru 14 milioane de euro
Curierul National EPT
___
Electroputere Craiova a anuntat, ieri, ca a castigat un contract in valoare de 14 milioane euro pentru livrarea catre firme din Grecia a unor transformatoare electrice, in urma unor licitatii externe.
In acest moment, societatea se afla in proces de restructurare. Operatiunea va fi finalizata pana la finele lunii iunie a anului 2006 si presupune disponibilizarea a 600 de angajati, pentru a deveni atractiva pentru investitorii straini. Din 2001, autoritatile romane au incercat de patru ori sa privatizeze societatea, companiile interesate de preluarea societatii fiind General Motors, General Electric, Siemens si Karsdorfer. Ultima lansare la privatizare a avut loc in noiembrie 2005, iar termenul de depunere a ofertelor, stabilit initial pentru 19 decembrie 2005, a fost prelungit de patru ori, la solicitarea potentialilor investitori care au cerut de fiecare data timp suplimentar pentru imbunatatirea ofertei. Recent, o alta companie, A-TEC Industries, s-a aratat interesata de preluarea Electroputere insa a pus anumite conditii. Problemele societatii sunt legate de datoria de 30 de milioane de euro pe care o are catre stat. De asemenea, investitorul austriac a apreciat ca personalul este supradimensionat (3.000 de salariati), din moment ce societatea functioneaza la circa 20-30% din capacitate si are nevoie de un program de restructurare si de o infuzie de capital. In prezent, statul detine 62,8% din actiunile companiei. A-TEC Industries AG a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 1,1 miliarde de euro. Grupul desfasoara activitati de productie in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, precum si in China, India si SUA. A-TEC Industries este angajata in prezent intr-un proces de extindere si dezvoltare.
Sursa: Curierul National, 20 aprilie 2006.
19.04.2006
-
SIF Banat-Crisana intra in afaceri cu centre logistice
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Conducerea SIF Banat-Crisana a anuntat ca va demara o investitie pentru realizarea unui centru logistic - spatii de depozitare si servicii de transport -, care va fi amplasat, cel mai probabil, la Cluj - Napoca. 'Proiectul logistic este momentan in etapa studiilor de fezabilitate si este posibil ca acesta sa fie dezvoltat la Cluj, fie pe platforma de la Napotex, fie pe cea de la Comat (societati la care SIF Banat - Crisana are participatii - n.r.)', a declarat Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana.
El nu a dorit sa ofere date privind valoarea exacta a investitiilor si nici alte detalii legate acest proiect. Cuzman a mentionat ca pentru finantarea investitiei sunt luate in calcul doua variante. Prima sursa de finantare ar fi majorarea de capital de 27,4 milioane de lei (7,8 milioane de euro) pe care societatea intentioneaza sa o propuna actionarilor la Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 28 aprilie. In cazul in care majorarea nu trece de actionari, atunci societatea ia in calcul folosirea unei parti din profitul inregistrat anul trecut, restul urmand sa mearga drept dividende la actionari.
'Majorarea de capital ar fi benefica pentru societate deoarece ar permite largirea portofoliului de actiuni, existand astfel posibilitatea ca pretul de tranzactionare al actiunilor SIF sa creasca. Este insa destul de greu ca macar jumatate din capitalul social sa fie reprezentat in Adunare, o cerinta esentiala pentru ca aceasta hotarare sa fie adoptata', a mai spus Cuzman. In urma majorarii, actionarii ar urma sa primeasca o actiune gratuita pentru fiecare doua actiuni detinute, SIF Banat-Crisana fiind prima dintre SIF-uri care propune distribuirea de actiuni gratuite catre toti actionarii.
Pe langa investitia in centrul logistic, societatea a mai anuntat ca va aloca in urmatorii trei ani peste 10 milioane de dolari pentru investitii in turism. SIF Banat-Crisana a deschis deja cinci hoteluri in majoritatea oraselor mari din vestul tarii si are inca un hotel in lucru. Partea de vest a tarii are un potential turistic ridicat, iar investitia in cladiri este intotdeauna profitabila, au explicat oficialii societatii. Investitiile totale realizate anul trecut s-au cifrat la aproximativ 48,9 milioane RON (13,5 milioane de euro).
Societatea de investitii financiare a inregsitrat in martie cea mai importanta crestere a profitului dintre toate SIF-urile, castigand 0,47 milioane de lei. SIF Banat-Crisana a avut si in februarie cel mai ridicat castig lunar dintre SIF-uri, pe fondul vanzarii unor participatii detinute la societatile mici din portofoliu. Dupa primul trimestru, profitul net al societatii s-a ridicat la 6,57 milioane de lei (1,8 milioane de euro). 'In urmatoarea perioada intentionam sa renuntam la societatile neperformante din portofoliu si sa ne orientam inspre societati mai rentabile si cu lichiditate mare. De asemenea, suntem interesati de cateva societati din domeniul energiei electrice, dar si de piata externa', a precizat Cuzman.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 aprilie 2006.
'
Pagina