19.04.2006
-
BRD-GSG, desemnat cel mai dinamic emitent din piata cardurilor
Smart Financial BRD
___
Gala premiilor No-Cash a reunit reprezentantii industriei financiar-bancare, care au concurat in doua categorii - cea obiectiva (bazata pe date din piata) si cea subiectiva (bazata pe voturile altor specialisti din domeniu). BRD-Groupe Societe Generale a fost desemnata cel mai dinamic emitent de card din 2005. Alti premianti - Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Banca Tiriac, Alpha Bank, ProCredit Bank, BCR - Banca Comerciala Romana, Sensiblu, Transfond.
Cele sase criterii pe baza carora s-a evaluat performanta din 2005, si cifrele bancii pentru fiecare dintre aceste criterii, se prezinta dupa cum urmeaza: 569 noi contracte de acceptare semnate cu comerciantii, 2573 POS-uri instalate, 343326 carduri noi emise, 179 ATM-uri instalate, 245860 conturi de card, 9 servicii/produse complet noi - plata facturilor la POS, cardul Sprint, cardul de credit Vivere si 6 carduri - 'editie limitata'.
Pe baza rezultatelor stastistice raportate de emitenti si organizatiile internationale de plata, s-au mai acordat urmatoarele premii pentru activitatea din 2005: cel mai vandut card de debit - Raiffeisen VISA Electron - 273163 de noi carduri, cel mai vandut card de credit - Raiffeisen MasterCard Standard - 41882 de noi carduri, cel mai vandut card pe segmentul Business - Raiffeisen Visa Business in Lei - 12141 de noi carduri, cel mai vandut card pe segmentul Premium - Banca Transilvania Visa Gold - 5012, cel mai vandut card proprietar - Sensiblu - 461653 de noi carduri.
De asemenea s-au mai acordat premiile: reteaua cu cel mai mare volum de acceptare la plata pe cardurile internationale - Banca Tiriac - 79,8 mil. Euro, comerciantul anului - Hiproma (Carrefour) - 1727053 tranzactii de plati prin card in valoare de 63,9 milioane Euro, emitentul cu cea mai mare medie a tranzactiilor pe card - Alpha Bank - 29,4 tranzactii, emitentul cu cea mai mare medie a rulajului pe card - Alpha Bank - 86,4 mil. lei/an. Premiul pentru 'Cea mai corecta promovare a cardului in presa scrisa' a fost acordat jurnalistei Alice Taudor de la revista eFinance.
Pe baza voturilor a 33 de reprezentanti ai industriei cardurilor din Romania (directori ai directiilor de carduri, reprezentantii organizatiilor internationale de plata, directori de companii ce livreaza infrastructura si aplicatii IT), au fost decernate si urmatoarele premii: premiera anului - ProCredit Bank - emiterea primului cardul cu cip, partenerul anului - Transfond - implementarea SENT sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta (Automated Clearing House - ACH) care permite decontarea in timp real a platilor de mica valoare (ordine de plata si plati de tip direct debit), in cadrul a trei sesiuni zilnice, pionierat in industria cardurilor - BCR - acceptarea la plata a cardurilor cu cip, prima tranzactie fiind realizata in aprilie 2005 la un POS instalat in magazinul Eva.
Sursa: SMART financial, 19 aprilie 2006.' -
Companiile petroliere - pregatite sa creasca preturile la carburanti
Gandul SNP
___
Romanii ar putea plati, in scurt timp, mai mult pe litrul de benzina si motorina. â??Pe piata internationala, pretul petrolului a depasit 71 dolari pe baril si continua sa creasca. Este firesc sa ne facem calculele si sa stabilim noi preturi la carburanti tinand cont de cursul titeiuluiâ??, spun reprezentantii companiilor petroliere. Petrom a scumpit benzina, in urma cu doua saptamani, cu 500 de lei pe litru. Desi in toamna anului trecut a majorat preturile la carburanti dupa fiecare salt al pretului petrolului pe piata internationala, Petrom nu se mai grabeste acum sa faca acelasi lucru, oficialii companiei declarand ca nu au in plan o noua crestere a preturilor. â??Daca, pe plan international, titeiul se va scumpi in continuare, este de asteptat ca Petrom sa umble la preturi. Si celelalte companii petroliere de pe piata internationala vor recurge la cresteri de preturiâ??, sustin specialistii de pe piata petroliera. Acestia estimeaza o crestere a pretului la benzina de la 500 lei pe litru pana la 1.000 lei pe litru, functie de politica de preturi a fiecarei companii in parte.
Pe piata mondiala, cursul petrolului a depasit deja bariera celor 71,93 de dolari barilul pe care-l mai atinsese numai la sfarsitul anului trecut, dupa trecerea uraganului Katrina. De data aceasta insa, cresterea continua se datoreaza tensiunilor generate in comunitatea internationala de dosarul nuclear iranian si de anuntul presedintelui Ahmadinejad ca Iranul a obtinut uraniu imbogatit. In cazul unei escaladari militare a conflictului, estimeaza analistii, pretul petrolului ar putea sari in aer, asa cum s-a mai intamplat in 1979, cand a avut loc un â??socâ?? petrolier din cauza Revolutiei Islamice din Iran.
Exporturile de petrol brut iranian ar putea fi in acest caz sistate (amenintare pe care autoritatile de la Teheran s-au declarat gata sa o puna in aplicare), iar transporturile de petrol din celelalte tari din zona Golfului Persic ar putea fi perturbate daca stramtoarea Ormuz (controlata de Teheran) va fi blocata. In plus, Iranul este unul dintre cei mai importanti actori pe piata titeiului, fiind cel de-al patrulea producator mondial - cu 4 milioane de barili exportati zilnic, in special catre Asia si Europa. Or, tensiunile provocate de spectrul unui conflict militar intre Iran si Occident survin intr-un moment in care cererea mondiala de petrol a atins cote greu de imaginat, in special in tarile asiatice (in China, spre exemplu, numai in primul trimestru al anului, cererea de petrol brut a inregistrat o crestere de 25%). Este de asteptat ca cererea in continua crestere de petrol sa antreneze in egala masura o scumpire in lant si a altor materii prime precum aurul, argintul, zincul sau aluminiul.
Sursa: Gandul, 19 aprilie 2006.
18.04.2006
-
Olandezii de la MEI-RBF vor investi 22 mil. euro pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii olandez MEI Roemenie en Bulgarije Fonds (MEI-RBF) va aloca pentru achizitii pe piata de capital din Romania circa 22 de milioane de euro, adica aproximativ 75% din fondurile acumulate prin subscriptie publica pe bursa Euronext. La sfarsitul perioadei de subscriere din luna martie, compania acumulase 26,4 milioane de euro, iar in urmatoarea saptamana a adunat inca 2,8 milioane de euro, ajungand la 29,2 milioane de euro. 'Fondul este unul deschis, iar ritmul de crestere a numarului de unitati de fond va oglindi interesul investitorilor pentru pietele din Romania si Bulgaria', a declarat directorul de investitii pentru Romania al fondului, Cristian Fader.
Diferenta de 25% din suma va fi indreptata catre piata de capital din Bulgaria. Ponderea investitiilor pe fiecare piata de capital a fost stabilita in functie de capitalizarea bursiera si lichiditatea acestora. Prima investitie in Romania a fondului a fost achizitia a 5,23% din actiunile fabricantului de masini agricole si forestiere Mecanica Ceahlau la inceputul lunii aprilie.
'Ne-am orientat catre Mecanica Ceahlau datorita potentialului pietei utilajelor agricole, rezultat in principal ca urmare a decalajului mare intre nivelul de mecanizare al agriculturii din Romania si cel din Uniunea Europeana', a explicat Fader. Actiunile Mecanica Ceahlau au fost cumparate la un curs de circa 6,9 lei, apropiat de cel al pietei.
Politica RBF prevede ca minim 50% din valoarea fondului sa fie investita in actiuni incluse in indicii bursieri BET si SOFIX. O pondere semnificativa, de maxim 50%, va fi indreptata catre achizitia de participatii la intreprinderi mici si mijlocii. 'In anii urmatori, pietele din Romania si Bulgaria vor beneficia de efectele aderarii la Uninea Europeana si de fluxul de investitii straine. Intreg procesul de integrare actioneaza ca si un catalizator al eficientizarii mediului economic', a afirmat directorul de investitii al fondului.
Expunerea pe o companie este redusa la maxim 15% din valoarea fondului. Investitiile au fost programate pe termen mediu si lung. RBF este listat la bursa Euronext Amsterdam si este administrat de MEI-Fondsenbeheer, o subsidiara a Middle Europe Investments.
MEI-Fondsenbeheer BV mai administreaza Het Tsjechie en Slowakije Fonds NV (TSF), un fond axat pe achizitii de actiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori din Cehia si Slovacia, fondul Middle Europe Real Estate NV (MERE), specializat in achizitii imobiliare din Europa Centrala si fondul privat Middle Europe Opportunity Fund NV (MEOF).
Middle Europe Investments (MEI) Group este prezenta pe piata din Europa Centrala din 1991. Firma are sediul central la Lochem, Olanda, si coordoneaza 12 filiale in noua tari din Europa Centrala.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 aprilie 2006.
' -
Pretul petrolului a atins un nou record, de 70 de dolari pe baril
___
Pretul petrolului a atins ieri nivelul de 70 de dolari pe baril pentru prima oara in ultimele sapte luni si jumatate, potrivit Reuters. Acest pret vine dupa cresterea semnificativa de saptamana trecuta, ca urmare a amplificarii tensiunilor dintre Iran si statele occidentale. Astfel, problemele dintre Iran si Occident, intensificarea violentelor in Nigeria si temerile referitoare la nivelul stocurilor de benzina din Statele Unite inaintea sezonului de vara alimenteaza pretul petrolului, spun analistii din domeniu.
Petrolul brut de referinta pe piata americana, cu livrare in mai, era cotat ieri la 69,98 dolari pe baril, dupa ce anterior a atins nivelul de 70 dolari pe baril. Acesta este cel mai ridicat nivel de la cel de 70,85 dolari pe baril consemnat dupa dezastrul provocat de Uraganul Katrina in zona Golfului Mexic, in august 2005.
De asemenea, titeiul Brent de referinta la bursa londoneza a atins noi niveluri-record, fiind cotat in crestere cu 83 de centi, la 71,4 dolari pe baril.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 18 aprilie 2006. -
In 2006, Carpatica estimeaza o crestere a profitului cu 73,65%
Curierul National BCC
___
Veniturile Bancii Comerciale vor creste in acest an cu 50% in timp ce profitul net va cunoaste o majorare cu 73,65 procente pana la 30,93 milioane lei, transmite un comunicat al bancii. Banca a avut in 2005 venituri totale de 165,76 milioane de lei si un profit net de 17,81 milioane de lei, potrivit unui raport al BCC transmis luni Bursei de Valori Bucuresti. Din castigul de anul trecut vor fi alocate fonduri de 984.000 de lei pentru rezerve legale, 4,37 milioane de lei pentru fondul pentru riscuri bancare generale si 12,45 milioane de lei pentru rezerve din profitul net. In cursul anului 2006, Banca Comerciala Carpatica si-a programat punerea in functiune a 72 unitati noi, din care 25 au devenit deja functionale in primul trimestru din 2006. De asemenea, vor fi alocate fonduri importante pentru imbunatatirea si dezvoltarea solutiilor informatice, extinderea retelei de canale alternative de distributie a produselor si serviciilor (ATM-uri si ASV-uri), implementarea unor proiecte de management al schimbarii. Valoarea totala a investitiilor previzionata va depasi 23,5 milioane lei.
Actionarii au aprobat si alegerea unui al treilea vicepresedinte al BCC, Ion Dobrica, actualul director al Directiei Trezorerie si Piete de Capital. De asemenea, capitalul social al bancii va fi majorat cu 12,45 milioane de lei, la 115,73 milioane de lei, prin emisiunea a 124,5 milioane de actiuni noi, cu valoare nominala de 0,1 lei, care vor fi distribuite gratuit actionarilor. La fiecare 100 de actiuni detinute vor fi acordate 12,05 titluri gratuite.
Sursa: Curierul National, 18 aprilie 2006.
17.04.2006
-
Profitul Romportmet a scazut cu 41% in primul trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Operatorul portuar Romportmet Galati a inregistrat in primul trimestru al anului un profit net de 1,07 mil. euro (3,8 mil. lei), in scadere cu 41% fata de castigul obtinut in perioada similara a anului trecut. Scaderea drastica a profitului a venit pe fondul reducerii cifrei de afaceri si al cresterii cheltuielilor cu personalul. Romportmet a realizat in primele trei luni ale anului o cifra de afaceri de 3,5 mil. euro (12,6 mil. lei), cu aproape 2% mai scazuta comparativ cu afacerile din perioada ianuarie-martie din 2005. Afacerile operatorului portuar au inceput sa sufere un declin din trimestrul al treilea al anului trecut, odata cu preluarea companiei de catre Mittal Steel Galati, aceasta dupa ce inregistrasera o crestere substantiala in prima jumatate a lui 2005. Mittal Steel a preluat operatorul portuar tocmai pentru a-si reduce costurile, in conditiile in care, pana in acel moment, Romportmet practicase o politica constanta de ridicare a tarifelor. Grupul Mittal Steel a lansat si o oferta publica pentru cumpararea restului de actiuni pe care nu le detinea in cadrul Romportmet, cu scopul de a ajunge la o participatie care sa-i permita delistarea operatorului portuar, in urma acestei oferte ajungand sa controleze peste 94% din actiunile societatii. Pana in prezent, Romportmet nu a fost inca delistata de pe piata RASDAQ.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 aprilie 2006.
-
SIF Banat-Crisana investeste in industria farmaceutica
Romania libera LION
___
Viitoarele investitii ale SIF Banat-Crisana vor fi facute in industria farmaceutica, a anuntat presedintele Consiliului de Administratie al societatii de investitii financiare, Ioan Cuzman. Acesta a declarat ca va mai continua sa investeasca in turism si in proiectele de investitii in utilitati publice, ca de exemplu energie. 'Va fi un domeniu de mare atractivitate.
Din pacate, nu va pot da prea multe detalii', a spus Cuzman. Desi are sediul in Arad, SIF Banat-Crisana nu va investi in turismul din judet, dar nici nu va construi vreun hotel in municipiul Arad. 'Hotelurile din Arad sunt slab ocupate', a adaugat presedintele Consiliului de Administratie. In ultimii ani, SIF Banat-Crisana a investit in mai multe hoteluri din Ardeal.
Sursa: Romania Libera, 17 aprilie 2006.' -
Doar actionarii ce detin peste 95% dintr-o firma pot hotari scoaterea companiei de la Bursa
Realitatea Romaneasca
___
Actionarii majoritari vor putea hotari delistarea companiei de la Bursa doar daca in urma derularii unei oferte publice ajung la o participatie de peste 95% din capital, a declarat Agentiei Mediafax directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache.
Aceasta prevedere preia un articol din Legea pietei de capital si a fost inclusa in Codul Bursei, care va fi supus aprobarii actionarilor BVB la finele lui aprilie.
Anuntul facut de Stere Farmache vine pe fondul iesirii de la Bursa a companiei de asigurari Asirom, a carei ultima zi de tranzactionare a actiunilor a fost 12 aprilie.
Tot saptamana trecuta, o alta companie, de aceasta data din domeniul materialelor de con-structie, si-a anuntat intentia de a parasi Bursa. Consiliul de Administratie al producatorului de gresie si faianta Sanex Cluj-Napoca a propus actionarilor delistarea titlurilor companiei de la bursa Rasdaq. De la inceputul acestui an, actionarii majoritari ai companiei de morarit si panificatie Vel Pitar si ai lantului de centre comerciale Winmarkt au decis sa retraga companiile de la Bursa, desi participatiile detinute sunt sub 95%.
De altfel, se pare ca Bursa nu se simte prea bine. Saptamana care a trecut s-a incheiat pe fondul celei mai scazute lichiditati din ultimele opt luni. Valoarea tranzactiilor derulate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a coborat sub 10 milioane de lei, la 9,4 milioane de lei (2,7 milioane de euro), cel mai redus nivel din ultimele opt luni, in conditiile unei prezente reduse a investitorilor straini din piata.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 17 aprilie 2006.
14.04.2006
-
Asigurarea obligatorie a locuintelor, o piata de 163 mil. euro pe an
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Proprietarii de locuinte vor fi obligati, incepand cu anul viitor, sa cumpere polite de asigurare impotriva calamitatilor naturale, potrivit unui proiect de lege care va fi elaborat de Guvern si experti ai Bancii Mondiale. Suma minima asigurata va fi de 20.000 de euro (70.000 de lei) pe an, cu o prima de asigurare anuala de 20 de euro (70 de lei), iar riscurile asigurate vor fi cutremurul, inundatiile si alunecarile de teren. Acum trei ani a mai fost discutata asigurarea obligatorie a locuintelor, insa proiectul a esuat.
Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, in Romania exista peste 8 milioane de locuinte, astfel incat business-ul pe care il va aduce companiilor de asigurari aceasta polita obligatorie ar putea fi de 163,5 milioane de euro. Aceste polite vor asigura doar locuintele, nu si bunurile sau dependintele.
In prezent, mai putin de 10% din locuintele din toata tara sunt asigurate, adica aproximativ 800.000 de locuinte. Avand in vedere o prima de asigurare medie de 40 de euro pe an, afacerile asiguratorilor pe acest segment se ridica la 32 de milioane de euro anual. 'Daca o casa asigurata are o valoare mai mica de 20.000 de euro, atunci se va face asigurarea la valoarea respectiva si prima platita va fi mai mica. Daca valoarea este mai mare de 20.000 de euro, obligativitatea de asigurare este de pana la 20.000 de euro. Daca cetateanul doreste sa asigure la intreaga valoare, este problema lui, dar 20.000 de euro sigur i se vor asigura (prin incheierea unei polite obligatorii - n. red.) de catre stat', a declarat ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga.
Companiile care vor putea vinde polite obligatorii de asigurare a locuintelor sunt cele autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). 'In prezent sunt 13 companii care asigura riscuri catastrofale. Ramane sa vedem cum va arata proiectul de lege si care vor fi criteriile prudentiale pentru alegerea companiilor care vor incheia astfel de polite', spune Paul Mitroi, directorul directiei de reglementari din cadrul CSA.
Asiguratorii care vor vinde polite obligatorii de asigurare vor infiinta o companie care va negocia reasigurarea riscurilor subscrise de asiguratori. 'Aceasta companie va avea rolul de a colecta primele subscrise de companiile de asigurari si de a negocia conditiile de reasigurare a acestor polite, pentru ca una este sa negocieze fiecare asigurator pentru sume mici si alta este sa avem aceasta interfata, care sa negocieze sume mari', explica Mitroi.
Pentru asigurarea platii primei de asigurare, Guvernul va contracta un imprumut de 200-300 de milioane de euro de la Banca Mondiala. Diferenta dintre valoarea primei de asigurare si valoarea imprumutului de la Banca Modiala va fi utilizata pentru capitalizarea societatii de reasigurare.
Proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuintei va fi elaborat de Guvern in colaborare cu experti ai Bancii Mondiale, urmand sa fie aprobat de Parlament in cursul lunii noiembrie, potrivit directorului directiei de reglementare din cadrul CSA. Asigurarea locuintelor a fost obligatorie pana in 1995, fiind inclusa in impozitul pe cladiri.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 aprilie 2006.
' -
Profitul net al companiei Vel Pitar de patru ori mai mare fata de primul trimestru al anului trecut
Curierul National
___
Cifra de afaceri a primelor trei luni (65 milioane RON) a fost cu 6% mai mare decat cea a primului trimestru al anului trecut, in timp ce profitul net (1,4 milioane RON) a crescut de aproape patru ori.
â??Rezultatele se datoreaza in mare masura echipei de profesionisti si investitiilor mari pe care Vel Pitar le-a facut in anul 2005. Cea mai mare parte din cele 7 milioane de euro investite a fost destinata achizitiei de tehnologii performante si realizarii de produse noi, iar succesul acestei strategii se vede in cresterea vanzarilor pe 2006 â??, a declarat George Frincu, director general Vel Pitar. In acest an compania isi propune si o schimbare in organizarea societatii. Principalele activitati ale companiei, panificatia, moraritul si retailul functioneaza acum ca divizii distincte, dupa strategii proprii corelate cu obiectivele generale ale companiei.
Masura a fost luata tinand cont de dezvoltarea puternica pe care a avut-o societatea in ultimii doi ani si de cerintele impuse operatorilor din industria alimentara in contextul integrarii europene. â??2006 este un an foarte important pentru Vel Pitar: un an in care vom continua sa investim puternic, sa ne dezvoltam activitatea si sa ne pregatim pentru momentul in care Romania va face parte din marea piata comunitaraâ??, precizeaza George Frincu.
Compania Vel Pitar dispune de centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Cluj, Galati, Iasi, Gorj, Olt, Brasov si Giurgiu) si un partener de grup, societatea Libertatea Bucuresti. Actionarul majoritar la Vel Pitar SA este fondul american de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de New Century Holdings (NCH).
Sursa: Curierul National, 14 aprilie 2006.
Pagina