14.04.2006
-
AVAS sustine modificarea Legii Privatizarii
Cronica Romana
___
Presedintele Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), Razvan Orasanu, in cadrul unei conferinte de presa, a venit cu propunerea ca actuala lege a privatizarii sa fie modificata. Datand din 2002, legea privatizarii, facuta in buna traditie birocratica romanesca, stufoasa si dificil de aplicat, este considerata ca fiind greoaie, ea impunand prea multe conditii si incetineste procesul pe care in mod evident ar trebui sa-l sustina, fiindu-i o parghie si nu o piedica.
Presedintele Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), Razvan Orasanu, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca legea privatizarii ar trebui modificata deoarece impune prea multe conditii si incetineste procesul de privatizare.
â??Aceasta lege care dateaza din 2002 ar trebui modificata deoarece impune prea multe conditii in cadrul procesului de privatizare aceste cerinte ingreunand intregul procesâ??, a spus presedintele AVAS. Acesta a prezentat planul integral de privatizare pe 2006, care cuprinde 184 de societati din care 120 sunt in portofoliul AVAS. Toate aceste 120 de societati comerciale, din care 50 cu capital majoritar de stat si 70 cu capital minoritar de stat vor fi privatizate in acest an.
Presedintele AVAS a declarat ca societatile sunt impartite pe trei mari grupe: 17 societati prioritare la care AVAS detine pachetul majoritar, societati la care AVAS detine pachete minoritare si institutele de cercetare.
Intre cele 17 societati comerciale cu pachete majoritare a fost inclus si pachetul minoritar detinut de AVAS la ASIROM datorita importantei acestei societati. Intre prioritatile AVAS mai sunt incluse si Antibiotice S.A. Iasi, Tractorul Brasov, Electroputere Craiova, companiile de pe platforma Nitramonia, Aversa Bucuresti, Rulmentul Brasov, Laminorul Braila, Romania Film si Imprimeriile Coresi.
â??Planul de 120 de societati care urmeaza sa fie privatizate in acest an este foarte ambitios, insa, daca il vom realiza, se va dubla numarul de privatizari fata de ultimii doi aniâ??, a explicat Razvan Orasanu.
O noua comisie de coordonare
Presedintele AVAS a precizat ca din cele 120 de societati planificate a fi privatizate in acest an, circa 57 sunt in diverse etape de privatizare. Acesta a mai anuntat ca privatizarea Antibiotice S.A. Iasi va demara in luna august, iar anuntul pentru privatizarea societatii Aversa va fi lansat in luna septembrie. Presedintele AVAS a spus ca in sedinta de guvern de 12 aprilie 2005 s-a stabilit crearea unei comisii de coordonare a privatizarii in care sa fie reprezentate toate institutiile care au in portofoliu societati ce urmeaza sa fie privatizate. De asemenea, aceasta comisie va prezenta un raport trimestrial privind progresele inregistrate. Strategia de privatizare a AVAS pe acest an a fost si ea aprobata de Executiv.
Trei conditii pentru privatizarea centrelor de cercetare
In ceea ce priveste institutele de cercetare, presedintele AVAS a spus ca trebuie realizata o analiza in parte a fiecarui institut, urmand sa fie privatizate cu prioritate institutele care realizeaza 75% din venituri din activitatea de cercetare. AVAS a intocmit un proiect de act normativ care prevede conditii stricte care vor fi respectate la privatizarea institutelor de cercetare. Potrivit acestui act normativ, strategia de privatizare a unei societati comerciale de cercetare, dezvoltare, proiectare se va face in anumite conditii: cumparatorii trebuie sa pastreze profilul de cercetare/dezvoltare/proiectare a respectivelor societati comerciale, trebuie sa protejeze, sa valorifice si sa dezvolte drepturile de proprietate intelectuala existente in patrimoniul societatii, trebuie sa pastreze numarul de salariati incadrati pe functii de specialitate. Cele trei clauze specifice mentionate vor fi incluse in contractele de vanzare-cumparare de actiuni ale societatilor comerciale de cercetare. De asemenea, pretul de oferta al AVAS este rezultatul unui raport de evaluare care ia in calcul atat valoarea activelor mobile, respectiv rezultatele cercetarilor efectuate, cat si activele imobilizate, adica terenurile si cladirile. Tocmai pentru a mentine activitatea de cercetare, oferta tehnica are o pondere de 60%, iar cea financiara de 40% din punctajul total. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului detine in portofoliul privatizabil 19 societati comerciale cu capital majoritar de stat, care au ca activitate principala cercetarea si dezvoltarea. Astfel, din cele aproximativ 63 de pachete majoritare de actiuni din portofoliul privatizabil al AVAS peste 30% sunt institute de cercetare.
Sursa: Cronica Romana, 14 aprilie 2006.
13.04.2006
-
SIF Banat-Crisana trebuie sa aduca 1,2 mil. euro la Copsa Mica
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Producatorul de zinc si plub Sometra Copsa Mica, detinut de compania greaca Mytilineos Holdings, intentioneaza sa-si majoreze capitalul social cu 56,8 milioane de lei (16,2 mil. euro). Din aceasta suma, aproximativ 50 de milioane de lei (14,3 mil. euro) reprezinta conversia in actiuni a unei creante pe care actionarul majoritar o are fata de societate, restul de 6,8 milioane de lei (1,94 mil. euro) reprezentand aporturi in numerar ale actionarilor minoritari, conform dreptului de preferinta. In urma acestei majorari, capitalul social al Sometra ar urma sa se ridice la 96,5 milioane de lei (peste 27,5 mil. euro).
Actionarul majoritar al companiei, compania elena Mytilineos Holdings, detine aproape 88% din actiuni, principalul actionar fiind SIF Banat-Crisana, cu o participatie de 7,65%. Pentru a-si mentine participatia, SIF Banat-Crisana ar trebui sa vina cu un aport in numerar de 1,24 milioane de euro. In cazul in care actionarii minoritari nu vor subscrie in cadrul majorarii, Mytilineos Holdings va ajunge sa detina o participatie de 94,5%.
Sometra Copsa Mica este unul din cei mai mari poluatori din Romania. Cu toate acestea, combinatul a reusit sa obtina anul trecut acordul integrat de mediu, dupa ce compania a prezentat un program de investitii pentru aducerea companiei la un nivel admis de poluare. Investitiile de mediu la Sometra ar urma sa se ridice la circa 18 milioane de euro in urmatorii ani. Compania a realizat in primele noua luni ale lui 2005 o cifra de afaceri de 70,3 milioane de lei (20,8 milioane de euro), cu 11% mai mica in lei, comparativ cu perioada similara a lui 2004. In aceste conditii, societatea a inregistrat pierderi in valoare de 31 de milioane de lei (8,56 milioane de euro). La sfarsitul primelor trei trimestre ale lui 2005, compania avea datorii curente de circa 35 mil. euro.
In 2004, Sometra a avut o cifra de afaceri de 30,5 milioane de euro si pierderi de 0,45 milioane de euro. Sometra Copsa Mica produce zinc rafinat si plumb electrolitic pentru piata interna si piata externa. Printre clientii interni ai companiei se numara Metrom Brasov, Progresul si Santierul Naval Constanta, pentru zinc, si Rombat Bistrita si Acumulatorul Bucuresti, pentru plumb electrolitic. Principalul client extern este actionarul majoritar Mytilineos Holdings.
Actiunile Sometra Copsa Mica sunt listate pe RASDAQ, insa sunt foarte putin lichide. Ultima tranzactie cu aceste actiuni s-a realizat in octombrie 2005 la pretul de 0,35 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 1,59 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 aprilie 2006.
-
Kandia - Excelent investeste 15 milioane de euro
Curierul National
___
Producatorul de ciocolata Kandia - Excelent estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 21 de procente in anul 2006. Membrii Adunarii Generale a Actionarilor au aprobat la inceputul saptamanii bugetul de venituri si cheltuieli al companiei Kandia - Excelent, care prevede costuri totale de 127,1 milioane lei. Potrivit estimarilor companiei, in 2006 se doreste realizarea unei cifre de afaceri nete in valoare de 151,1 milioane lei (42,3 milioane euro) si a unui profit net de 15,6 milioane lei, de peste doua ori mai mare decat in anul precedent.
In 2005, cifra de afaceri a companiei a atins un nivel de 124,6 milioane lei, fata de 119,2 milioane de lei in 2004. Profitul net a scazut in 2005 la 6,1 milioane lei, de la 6,2 milioane lei in anul precedent.
Profitul din 2005 a fost repartizat aproape in totalitate fondului de dezvoltare a companiei, pentru care au fost alocate 6,05 milioane de lei. Diferenta de 48.500 lei va acoperi pierderi din anii anteriori.
Actionarii Kandia - Excelent au aprobat si programul de investitii pentru 2006, in valoare totala de 15 milioane de euro, suma care va fi acoperita atat din surse interne, cat si externe.
Totodata, actionarii au reales membrii Consiliului de Administratie, condus tot de George Sorin Alexandrescu. Ceilalti membri sunt Donald Sharpe, Peter Weinzierl, Alfred Pail si Bernhard Michael Huber.
O alta decizie a actionarilor a fost aprobarea vanzarii unor active ale companiei, terenuri si cladiri situate in Bucuresti (pe strazile Viilor, Samuil Vulcan, Pache Protopopescu, Calea Serban Voda, Pipera - Tunari) si Timisoara.
Excelent a fuzionat, in 2004, cu producatorul de ciocolata Kandia Timisoara. Actionarul majoritar al companiei este fondul de investitii Axis Investment Ltd.
Compania produce marcile de ciocolata si bomboane de ciocolata Kandia si Laura, batoanele de ciocolata Rom si Papi. De asemenea, societatea mai livreaza produsele de patiserie Magura, caramele, nuga si dulciuri dietetice.
Sursa: Curierul National, 13 aprilie 2006. -
Economisim putin, investim si mai putin
Cotidianul
___
Mai putn de o cincime dintre romani reusesc sa faca economii, iar acestea sint oricum mici si nu sint destinate atit investitiilor, cit cheltuielilor viitoare, potrivit cercetarii efectuate de Metro Media Transilvania.
Doar 11% economisesc mai mult de 500 ron
Astfel, cel mai adesea, suma economisita intr-o luna este maximum 100 RON, dupa cum a declarat o treime dintre cei care economisesc. Sume cuprinse intre 100 si 200 RON pe luna sint economisite de 22% dintre respondenti, iar proportia celor care pot sa puna deoparte intre 200 si 500 RON intr-o luna este de 23%.
Exista si persoane care reusesc sa stringa mai mult de 500 RON, dar ele reprezinta doar 11% din numarul celor care reusesc sa faca economii. Cei care economisesc mai mult sint barbatii tineri, din orasele mari, educati si cu venituri mari.
Dintre cei care reusesc sa stringa bani, doar 20% isi depun economiile intr-o banca, 20% le plaseaza in alte forme de economisire si doar 11% le investesc. Cei mai multi (adica 40% dintre cei care au raspuns sondajului) declara ca intentioneaza sa cheltuiasca sumele economisite.
34% sint nemultumiti de cum traiesc
Sumele mici economisite sint datorate evident veniturilor mici: aproape 40% dintre cetateni declara ca veniturile le ajung â??doar pentru strictul necesarâ??, in timp ce 25% spun ca banii cistigati sint mai putin decit strictul necesar. Doar un sfert din populatia tarii considera ca are un trai decent si doar 8% pot sa-si permita bunuri mai scumpe.
Proportia se regaseste si la nivelul masurarii satisfactiei fata de traiul actual: 34% sint nemultumiti de modul in care traiesc, in timp ce doar 25% se declara multumiti. Insa, dupa cum arata si autorii studiului, notiunea de â??strict necesarâ?? este relativa, in functie de statutul social al fiecaruia si de nevoile care sint intr-o continua schimbare.
Saracii vor sa para bogati pe credit
Totusi, desi cei mai multi dintre noi spun ca nu sint suficient de multumiti de cum traiesc, dorinta de a arata ca traiesc mai bine (ba chiar mai bine decit cei care traiesc bine) este atit de puternica incit imprumuta bani pentru a si-o satisface. Cei cu venituri medii ajung astfel sa achizitioneze, pe credit, bunuri pe care cei cu venituri mari nu si le cumpara.
â??Intentia de achizitie a unor bunuri e mai ridicata in rindul familiilor cu venituri medii, dar care utilizeaza un credit, decit in rindul celor cu venituri ridicate, dar care nu apeleaza la credite. E vorba in special de achizitia unor bunuri cu valoare financiara medie, dar cu o valoare simbolica, de statut, ridicata: telefoane mobile, obiecte de amenajari interioare, aparatura video, electrocasnice, imbracaminteâ??, se arata in cercetarea Metro Media.
Sursa: Cotidianul, 13 aprilie 2006.
12.04.2006
-
Obiectivul SN Orsova: triplarea profitului in 2006
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNO
___
Santierul Naval Orsova, specializat in constructia si reparatia de nave fluviale, si-a bugetat pentru acest an un profit net de 4,2 milioane de lei (1,23 mil. euro), de peste trei ori mai mare comparativ cu profitul net obtinut in 2005. Cifra de afaceri estimata de companie pentru acest an este de circa 79 de milioane de lei (23,2 milioane de euro), fata de vanzari de 65,5 milioane de lei (18 milioane de euro) in 2005. La realizarea bugetului de venituri si cheltuieli, compania a luat in calcul un curs mediu de 3,4 lei/euro. 'Estimam o crestere a cifrei de afaceri si a profitului, tinand cont de contractele de export, care au fost incheiate la preturi mai bune decat anul anterior. La realizarea bugetului am luat un curs mediu de 3,4 lei/euro, asadar, teoretic, mentinerea cursului la nivelul actual, sau o intarire a euro va influenta pozitiv rezultatele noastre', a declarat pentru Ziarul Financiar Gheorghe Caraiman, directorul economic al companiei.
Reprezentantii companiei estimeaza, de asemenea, o scadere a costurilor cu materiile prime, care se va reflecta si in cresterea profitului. 'Daca anul trecut pretul la tabla a crescut destul de mult anul acesta, cel putin pana acum, pretul este mai mic decat la finele lui 2005. In acest moment avem deja asigurate stocurile de materii prime pentru prima jumatate a anului', a precizat Caraiman.
Conform surselor din piata, in prezent pretul tablei folosita in industria de constructii navale este de circa 500 de euro pe tona, comparativ cu un pret mediu de 600 de euro pe tona in 2005. Furnizorul de tabla al Santierului Naval Orsova este combinatul Mittal Steel Galati.
Santierul Naval Orsova este specializat in producerea si reparatia de nave fluviale, insa in ultimii ani partea de productie a devenit tot mai importanta, atingand anul trecut o pondere de 99% din cifra de afaceri totala. Productia companiei este destinata in totalitate exportului, toti clientii santierului fiind firme din Olanda. Cei mai importanti clienti ai Santierului Naval Orsova sunt armatorii olandezi Rensen Shipbuilding, Euromaritime Shipping, Gebr de Jonge si Veka Shipbuilding.
Reprezentantii companiei arata ca pe segmentul de piata al navelor fluviale exista o crestere a cererii de nave noi construite, care se va mentine si in urmatorii 2-3 ani. Totodata dezvoltarea pietei de second hand face ca acei clienti cu posibilitati financiare mari sa-si vanda navele pe care le detin si sa comande altele noi. 'Exista o cerere foarte mare pe piata si continuam sa primim comenzi noi. In acest moment, capacitatea de productie pentru anul 2006 este in totalitate contractata, iar pentru 2007 avem incheiate contracte pentru primele 4-5 luni. Am ezitat totusi sa mai incheiem contracte noi pentru ca asteptam sa vedem cum vor evolua preturile in continuare', a aratat Gheorghe Caraiman.
Anul trecut, Santierul Naval Orsova a construit si livrat 16 nave noi, pentru care a incasat 17,9 milioane de euro. De la inceputul acestui an, compania a livrat deja inca 3 nave noi. Principalul actionar al Santierului Naval Orsova este SIF Transilvania, care detine aproape 50% din actiuni. Un alt actionar important este firma olandeza Rensen Beheer, cu o participatie de 16,8% din titluri. Actiunile Santierului Naval Orsova sunt listate la Bursa, ultimul pret de tranzactionare al acestor titluri fiind de 4,5 lei/ actiune. La aceasta cotatie, capitalizarea bursiera a companiei este de 11,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 aprilie 2006.
' -
Rata inflatiei a continuat sa scada in martie
Gardianul
___
Rata inflatiei a scazut la 0,21% in luna martie, de la nivelul de 0,24% din februarie, cresterea medie a preturilor fiind de 8,41% comparativ cu luna martie a anului trecut, a anuntat, ieri, Institutul National de Statistica (INS). Fata de sfarsitul anului precedent, rata inflatiei a fost de 1,48%, cu un ritm mediu lunar de 0,5%. Analistii considera ca performanta dezinflatiei a fost mai buna decat anticipatiile pietei si, in aceste conditii, perspectiva pentru noi masuri de intarire a politicii monetare se indeparteaza.
Sursa: Gardianul, 12 aprilie 2006. -
BCR va derula operatiunile financiare ale Fondului Proprietatea
Cronica Romana
___
Banca Comerciala Romana (BCR) a fost desemnata pentru a derula operatiunile financiare ale Fondului Proprietatea (FP), informeaza un comunicat al bancii. La recomandarea CNVM, care doreste ca banca FP sa fie si depozitar la Bursa in perspectiva listarii actiunilor, Fondul Proprietatea a renuntat la contractul semnat cu CEC. In conditiile in care CEC nu are calitatea de depozitar, Fondul Proprietatea a organizat o noua selectie la care au participat Banca Comerciala Romana, HVB Bank Romania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, Banca Romaneasca. Termenul de depunere a ofertelor pentru selectarea consultantului strategic international a fost prelungit pana pe data de 17 aprilie 2006, ca urmare a faptului ca unele dintre companiile implicate in licitatie au cerut informatii suplimentare pentru a-si finaliza ofertele. Fondul Proprietatea, creat in 2005 ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati de regimul comunist carora nu li se mai pot restitui in natura averile confiscate, a devenit operational, ca societate pe actiuni inregistrata la Registrul Comertului, pe 29 decembrie 2005. Fondul Proprietatea are in portofoliul sau actiuni la 114 companii romanesti, capitalul sau social fiind in prezent de 3,9 miliarde euro. Fondul va fi listat la Bursa de Valori Bucuresti si la o bursa internationala.
Sursa: Cronica Romana, 12 aprilie 2006.
11.04.2006
-
Petrom: Incercam sa reducem costurile rafinariilor noastre, care sunt printre cele mai scumpe din Europa
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Compania va investi un miliard de euro in urmatorii cinci ani in retehnologizarea si scaderea costurilor de productie la rafinariile Arpechim Pitesti si Petrobrazi Ploiesti. Conducerea companiei a prezentat, ieri, noul portofoliu de carburanti din statiile Petrom, la standarde Euro 4, care inlocuieste produsele petroliere prezente pana acum in benzinarii. 'Ambele rafinarii aflate in portofoliul Petrom se situeaza in clasamentul celor mai scumpe rafinarii din Europa', a declarat Jeffrey Rinker, membru al comitetului executiv Petrom, responsabil cu activitatea de rafinare si produse petrochimice. Fostul director in cadrul BP a fost cooptat in conducerea Petrom la inceputul acestui an. 'Investitiile anuntate de Petrom in segmentul de rafinare vizeaza reducerea acestor costuri, precum imbunatatirea calitativa a carburantilor rezultati astfel incat acestia sa se afle in conformitate cu normele UE', a adaugat reprezentantul Petrom.
Compania urmareste in cadrul acestui program cresterea ratei de utilizare a rafinariei la 95%, de la 80 in prezent, si marirea duratei dintre revizii la 5 ani. Pana in 2010, Petrom, cea mai mare companie romaneasca intrata in portofoliul grupului petrolier austriac OMV a anuntat un program de investitii de un miliard de euro in cele doua rafinarii detinute. 'Toti noii carburanti sunt produsi in rafinariile Petrom', a mai spus Rinker. 'Incercam sa facem mai devreme combustibilii care vor fi obligatorii din 2007', a adaugat reprezentantul Petrom. Compania a anuntat ca va pune in functiune in primul trimestru al acestui an o investitie de 42 de milioane de euro intr-o instalatie de hidrotratare a distilatului de vid pentru obtinerea de produse petroliere cu continut scazut de sulf, potrivit standardelor europene in domeniu.
Proiectul a fost executat de catre un consortiu sud-coreean format din companiile LG International si SK&EC, in cadrul unui proces amplu de retehnologizare a rafinariilor Petrom. In perioada 2006-2008, compania va aloca aproximativ 110 milioane de euro pentru realizarea unei instalatii de hidrogen la rafinaria Arpechim Pitesti, unor instalatii hidrofinare motorina, respectiv benzina la Petrobrazi Ploiesti, precum si pentru logistica si imbunatatirea depozitelor.
Compania a lansat de la 1 aprilie un nou portofoliu de carburanti care il va inlocui pe cel vechi in toata reteaua de benzinarii Petrom. Toti carburantii inclusi in portofoliu au un nivel redus de sulf care respecta normele reducerii poluarii Euro 4.
Pentru 2006, Petrom a anuntat construirea a 40 de benzinarii Petrom V, reconstruirea a 75 de puncte de alimentare, precum si operarea unui numar de 300 de benzinarii in sistem Full Agency. Potrivit acestui sistem, compania este in continuare proprietarul benzinariilor, dar acestea vor fi conduse de agenti, care administreaza in numele Petrom benzinaria. Angajatii din benzinarii vor figura ca angajati ai agentului Petrom, care va incasa un anumit procent din vanzarile realizate in benzinarie. Pana in 2010, compania vizeaza construirea a 250 de statii Petrom V.
In prezent, compania detine 6 benzinarii dupa modelul Petrom V si are in constructie inca noua.
Compania a anuntat saptamana trecuta achizitionarea a 30 de statii de la MOL Romania si a afacerii MOL Aviation Romania pentru care a dat in schimb 11 statii, platind bani pentru diferenta de valoare. Benzinariile preluate de la MOL sunt o parte din fostele statii Shell, achizitionate de grupul ungar prin doua tranzactii a caror valoare cumulata a fost de peste 90 de milioane de euro. Surse de pe piata situeaza valoarea platilor facute de Petrom catre MOL la 20-30 de milioane de euro. Cele 11 statii Petrom cedate sunt situate atat in Capitala, cat si in provincie.
'Vom face si alte achizitii pe piata romaneasca, chiar si de la benzinarii particulari', a precizat Tamas Mayer, membru al comitetului executiv, responsabil cu activitatea de marketing. 'Aceasta oferta a fost disponibila pe piata, iar noi am profitat de ea', a adaugat Mayer. OMV detine 51% din Petrom si are un pachet de 9% la Mol. Capitalizarea bursiera a companiei era ieri de 8,66 mld. euro la un pret de 0,54 lei pe actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 aprilie 2006.
' -
Anuntarea consultantului financiar al Fondului Proprietatea a fost amanata
Curierul National
___
Anuntarea castigatorului licitatiei pentru selectarea consultantului financiar al Fondului Proprietatea, programata pentru ieri, a fost amanata pentru ziua de miercuri. Aceasta pentru ca au fost solicitate 'precizari suplimentare' de catre ofertanti, a declarat presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan. Consultantul, care trebuie sa aiba experienta la constituirea unui fond de cateva sute de milioane de euro, va fi desemnat in baza unei licitatii publice internationale, initiata de Ministerul Finantelor, prin Consiliul de Supraveghere a Fondului. Sase case de avocatura si-au exprimat intentia de a participa la aceasta licitatie - Citigroup, Nabarro Wells & Co Limited, Forex Invest Online LLC, Reyl & Cie (France) SAS, Frank Russell Company si Savills London.
Compania selectata va oferi consultanta pentru intocmirea caietului de sarcini necesar desemnarii societatii care va administra Fondul. De asemenea, va organiza o serie de conferinte care vor anunta lansarea Fondului pe piata si va oferi consultanta pentru toate negocierile in care Fondul va fi implicat.
Creat in 2005 ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati de regimul comunist carora nu li se mai pot restitui in natura averile confiscate, Fondul Proprietatea a devenit operational, ca societate pe actiuni inregistrata la Registrul Comertului, pe 29 decembrie 2005. Fondul, care fi listat la Bursa de Valori Bucuresti, are in portofoliul sau actiuni la 114 companii romanesti, capitalul sau social fiind de 3,9 miliarde euro, capital ce urmeaza sa fie majorat cu alte active, daca cererile de despagubire vor depasi capitalul initial. Valoarea nominala a unei actiuni emise de Fondul Proprietatea este de 1 RON, iar numarul actiunilor transferate va fi stabilit prin raportare la titlurile de despagubire detinute.
Sursa: Curierul National, 11 aprilie 2006.' -
Capitalul social minim al unei societati, modificat in functie de inflatie
Adevarul
___
Guvernul va putea modifica, cel mult o data la doi ani, valoarea minima a capitalului social stabilita in cazul unei societati pe actiuni, tinand cont de rata inflatiei, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro, conform proiectului de lege privind societatile comerciale. Conform proiectului, care va intra in guvern in perioada urmatoare, capitalul social al unei societati pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei (25.000 de euro la cursul 1 euro - 3,6 lei), fata de 92.500 lei, cat prevedea ultima varianta. O societate pe actiuni va avea cel putin doi actionari. Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu va putea fi mai mic de 200 lei si va fi divizat in parti sociale egale, care de asemenea nu pot fi mai mici de 10 lei.
Sursa: Adevarul, 11 aprilie 2006.
Pagina