23.03.2006
-
Intrarile strainilor pe Bursa, mai mari decat iesirile
Adevarul
___
Potrivit datelor centralizate la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, sumele plasate de investitorii straini pe piata de capital au insumat, in luna februarie, 118,8 milioane de euro - de 1,6 ori mai mult decat totalul iesirilor. Nerezidentii au retras de pe piata romaneasca de capital 74,9 milioane de euro. Volumul cumpararilor realizate de companii si cetateni straini a totalizat, in februarie, 446,08 milioane RON si a depasit cu 147,99 milioane RON sumele obtinute prin lichidarea pozitiilor, in valoare de 298,09 milioane RON.
Sursa: Adevarul, 23 martie 2006.
22.03.2006
-
Vosganian: Coalitia are doua propuneri noi pentru pragul la SIF-uri
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Partidele din coalitia guvernamentala au decis modificarea, din nou, a proiectului de lege privind pragul de detinere la societatile de investitii financiare (SIF), potrivit declaratiilor senatorului liberal Varujan Vosganian. Proiectul de lege de aprobare a unei ordonante de anul trecut a Guvernului fusese amendat recent de Comisia de buget-finante din Camera Deputatilor. Modificarile aduse proiectului de lege au provocat fluctuatii puternice la Bursa de Valori pentru actiunile societatilor de investitii financiare in ultimele saptamani. Proiectul de lege, care se afla in prezent in plenul Camerei Deputatilor, va fi trimis probabil inapoi la Comisia de buget-finante.
'Coalitia va propune doua variante pentru dezbaterea din comisie, in ambele propuneri pragul de detinere fiind mentinut la 1%: ori pragul de detinere pentru investitorii care actioneaza in mod concertat va fi de 5%, ori dreptul de vot pentru grupurile de investitori care actioneaza in mod concertat va fi limitat', a declarat pentru ZF Varujan Vosganian. Conform ordonantei initiale a guvernului, pragul de 1% se referea la investitorii individuali, dar conform modificarilor aduse proiectului de lege, pragul ar trebui sa se refere la grupurile de investitori care actioneaza in mod concertat. In plus, proiectul prevede obligatia de a vinde o parte din actiuni pentru grupurile de investitori care detin peste 1%.
Proiectul de lege modificat a fost discutat joi in plenul Camerei Deputatilor, dar dezbaterile au fost intrerupte dupa o propunere de retrimitere inapoi la comisie. Propunerea nu a mai fost insa votata, astfel ca proiectul de lege a ramas deocamdata pe ordinea de zi a plenului.
'Grupul conservator a propus retrimiterea proiectului de lege la Comisia de buget-finante pentru discutarea prevederilor privind obligatia de a vinde a investitorilor care au peste 1% si in plus am cerut sa fie invitati si investitorii pentru a-si exprima punctul de vedere', a declarat ieri Gratiela Iordache, vicepresedintele Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor. Ea a mai spus ca proiectul de lege si, implicit, propunerea ca acesta sa fie retransmis la comisie vor fi probabil primul punct pe ordinea de zi a sedintei de luni a Camerei.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 martie 2006.
' -
Privatizarea Loteriei Romane si a Imprimeriei vor fi aprobate tacit de Parlament
Gardianul
___
Proiectul de lege privind strategia de privatizare a Loteriei Romane si a Imprimeriei Nationale vor trece de Senat prin aprobare tacita, deoarece procedurile de dezbatere nu au fost indeplinite, a declarat, ieri, presedintele Comisiei pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital, Varujan Vosganian. El a explicat ca aceasta situatie este cauzata de persoanele care conduc Comisia pentru privatizare, care nu au dorit intocmirea unui raport comun impreuna cu Comisia de buget pe marginea proiectului de lege mentionat, raport care ar fi trebuit sa intre in dezbaterea plenului. Termenul de aprobare tacita este 27 martie. Proiectul de lege mentionat vizeaza aprobarea unei ordonante de urgenta a Guvernului din 2005, potrivit careia 20% din activele Loteriei si Imprimeriei ar urma sa fie transferate Fondului Proprietatea, 5% vor fi listate la Bursa de Valori, iar 7% vor fi distribuite salariatilor si consiliilor de administratie ale celor doua societati.
Sursa: Gardianul, 22 martie 2006. -
Sistemul bancar romanesc, stabil si bine capitalizat
Adevarul
___
Integrarea in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 gaseste sistemul bancar romanesc stabil si bine capitalizat, a precizat, ieri, Nicolae Danila, presedintele executiv BCR, intr-o conferinta pe probleme financiar-bancare. Acesta a spus ca, in 2006, pe fondul unei cresteri economice fragile cauzate de pierderile princinuite de gripa aviara si de inundatii, se va inregistra o scadere cu circa 10 la suta a valorii creditelor in valuta. Concomitent insa se va inregistra o crestere a trendului de economisire si o largire a posibilitatilor de economisire ale populatiei.
Sursa: Adevarul, 22 martie 2006.
21.03.2006
-
Tender, obligat sa lanseze o oferta publica pentru Ardaf
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Societatea Tender SA, apartinand omului de afaceri Ovidiu Tender, a fost obligata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa lanseze o oferta publica de preluare pentru toate actiunile societatii de asigurari Ardaf Cluj-Napoca pe care nu le detine. Ovidiu Tender este in prezent in inchisoare, fiind arestat preventiv in urma cu doua saptamani, in cazul Rafo, caz care nu are nici o legatura cu Ardaf.
Obligatia lui Tender de a derula o ofera publica in conformitate cu legislatia pietei de capital dateaza de mai bine de trei ani, insa CNVM a decis de-abia saptamana trecuta ca principalul actionar al Ardaf nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de legislatie. De altfel, Tender SA a fost sanctionata tot saptamana trecuta cu avertisment de catre CNVM. Reprezentantii Tender SA nu au putut fi contactati ieri, iar conducerea Ardaf a afirmat ca lansarea unei oferte de preluare este 'problema actionarului majoritar'.
Tender SA detine 70,7% din Ardaf, iar titlurile aflate in posesia altor actionari valoreaza pe piata aproximativ 15 milioane de euro. Valoarea ofertei de preluare ar putea fi insa mai mica. Conform unei ordonante a CNVM de saptamana trecuta, societetea este obligata sa depuna in 15 zile lucratoare documentatia aferenta unei oferte publice de preluare pentru Ardaf. In decembrie 2002, Grupul Tender a cumparat un pachet de 17,3% din Ardaf de la SIF Transilvania in cadrul unei oferte de vanzare derulate de SIF. Valoarea tranzactiei a fost de aproximativ un milion de euro, pachetul valorand acum de noua ori mai mult. Inainte de oferta Tender detinea 49,5% din compania de asigurari, iar dupa tranzactie a ajuns la o cota de 66%.
Conform legislatiei in vigoare la acea data, actionarii care depaseau pragul de 50% din actiunile unei companii cotate erau obligati sa lanseze o oferta publica pentru toate actiunile pe care nu le detin. Tranzactia din decembrie 2002 nu a fost urmata de o oferta de preluare din partea Tender. Conform legislatiei, pretul minim la care Tender SA va trebui sa lanseze oferta este cel mai mare pret platit pe actiuni Ardaf in ultimele 12 luni sau, daca ofertantul nu a cumparat actiuni in ultimele 12 luni, cel mai mare dintre: pretul mediu al actiunilor in ultimul an, valoarea contabila a unei actiuni si valoarea stabilita de un evaluator independent.
Principalul actionar minoritar al Ardaf este Clairmont Holdings, societate inregistrata in Cipru si care este, conform informatiilor din piata un vehicul financiar al Firebird, o societate americana de administrare a fondurilor de investitii. Clairmont Holdings detine 12,7% din actiuni.
Tribunalul Bucuresti a dispus la inceputul acestei luni arestarea preventiva a lui Ovidiu Tender pe o perioada de 30 de zile. El este acuzat de infractiuni de natura economica prin care impreuna cu Marian Alexandru Iancu ar fi prejudiciat statul cu aproximativ 270 de milioane de lei (75 milioane de euro) in cazul Rafo Onesti.
Actiunie Ardaf sunt listate pe piata RASDAQ a Bursei de Valori, unde au fost suspendate ieri de la tranzactionare din cauza convocarii unei Adunari Generale a Actionarilor. Ultimele tranzactii cu actiunile companiei s-au derulat vineri in jurul pretului de 0,3640 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a societatii se ridica la 51,5 milioane de euro. Ardaf a incheiat anul trecut cu afaceri de peste 64,5 milioane de euro, in crestere cu 45% in euro fata de anul anterior.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 martie 2006.
' -
Cifrul de la SIF-uri e la Camera Deputatilor
Saptamana Financiara LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Dupa aproape patru ani de negocieri asupra pragului de detinere de actiuni la Societatile de Investitii Financiare (SIF), Camera Deputatilor a ajuns sa aiba ultimul cuvant. Votul plenului ar putea pune capat disputelor pe marginea pragului, dar, in acelasi timp, ar putea influenta major evolutia titlurilor SIF pe piata de capital. Orice amanare in privinta unei decizii definitive incurca si mai mult calculele investitorilor in societatile de investitii.
Ordonanta care reglementeaza pragul de detinere la SIF a fost data cu un an in urma, la gramada cu alte reglementari, intre care si â??contributia asupra productiei de zahar si igoglucozaâ??. Asta nu inseamna ca Guvernul nu a acordat importanta cuvenita reglementarii cu privire la SIF. Dimpotriva, Executivul a tratat cu mare atentie problema, dar a preferat sa nu se vada acest lucru din motive intelese doar de cei interesati de atingerea scopului propus. In plina vara (iulie 2005), primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu si fostul ministru al finantelor, Ionut Popescu, au strecurat Ordonanta 41 pe lista actelor normative, modificand o lege organica fara acceptul Parlamentului. Coincidenta sau nu, cei doi demnitari se inscriau in randurile jucatorilor de pe piata de capital si chiar detineau titluri SIF. Desi se stia prea bine ca Guvernul nu era abilitat sa modifice o lege organica printr-o ordonanta, acest lucru a trecut neobservat in perioada care a urmat, a depasit cu brio discutiile din Senat si era pe punctul sa treaca la fel de neobservat si la Camera Deputatilor. Din nefericire pentru Guvern, in Comisia de buget-finante a Camerei, Ordonanta 41 a fost pe punctul de a se impotmoli. Odata tras semnalul de alarma asupra consecintelor ei, ramane de vazut cum va actiona plenul Camerei. In asteptarea dezbaterilor, investitorii la SIF-uri si institutiile pietei de capital isi pregatesc deja planul de bataie.
Respectul fata de reguli
â??Se reproseaza Comisiei ca nu a inchis ochii la un act strambâ??, ne-a declarat Gratiela Iordache, vicepresedinte al Comisiei de buget, finante si banci din Camera Deputatilor, cu privire la Ordonanta 41/2005. Si pe buna dreptate, atata vreme cat piata de capital are nevoie de reguli clare, care sa poata fi respectate de toti actorii. Ce-i stramb la ordonanta cu pricina se vede de la o posta si este chiar surprinzator cum senatorii nu au sesizat acest lucru. Dincolo de faptul ca o lege organica nu poate fi modificata dupa bunul plac al Guvernului, si aici se pune problema de constitutionalitate, Ordonanta 41 poate fi considerata si ilegala, pentru simplul motiv ca incalca dreptul la proprietate, obligand un investitor sa vanda in conditiile in care nu i-a fost interzis sa cumpere. De aici pot aparea alte probleme, respectiv o presiune pe titlurile SIF-urilor, care ar putea pierde din valoare in cazul unor vanzari masive impuse de lege. Societatile de Investitii Financiare sunt societati private si orice ingerinta a Executivului in activitatea lor poate fi calificata drept ilegala. Dar sa vedem de unde porneste disputa.
Baronii raman cu sau fara prag
Ca organisme de plasament colectiv, Societatile de Investitii Financiare se adreseaza unui numar mare de actionari. Dupa modul in care au fost constituite insa, actionarii SIF nu prea au cum sa schimbe managementul acestor societati, fiind imposibil de adunat la o AGA 50% din actionari. In consecinta, s-a dorit eliminarea acestei dominatii din partea asa-zisilor baroni (presedintii de SIF-uri) si accesul in Consiliile de Administratie al celor care au investit in actiuni SIF. De aici apare cealalta problema, in sensul ca un investitor care detine un pachet de 3, 5 sau chiar 10% actiuni SIF poate obtine controlul acestora. Si intr-o forma, si in cealalta lucrurile sunt complicate. SIF-urile sunt societatile de pe Bursa care au cele mai mari lichiditati, iar un pachet de control detinut de un investitor poate duce la decizii care sa dezavantajeze micii actionari. In ciuda restrictiei impuse la detinere, de 0,1%, de-a lungul vremii o serie de investitori au ajuns, prin interpusi, sa detina mult peste acest prag. Acestia insa nu au reusit sa se implice in politica SIF-urilor tocmai pentru ca nu-si puteau dovedi legal participatiile. Ridicarea pragului devenea astfel iminenta si necesara. Problema este insa cum se face aceasta majorare si in ce masura sunt respectate regulile pietei de capital. CNVM, institutia careia ii revine rolul de a controla si a supraveghea regulile in piata de capital, a preferat sa nu se implice. Nu exista nicaieri o evidenta clara a celor care detin actiuni peste pragul permis de lege, desi nu ar fi foarte complicat sa fie realizata de catre CNVM.
Trei luni pentru vanzarea actiunilor
Intr-o prima dezbatere a Ordonantei 41 in Comisia de buget din Camera Deputatilor s-a propus ca pragul de detinere sa fie de 1% individual si de 5% concertat, propunere sustinuta indeosebi de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Ulterior, CNVM a venit cu propunerea de a se stabili un prag de 1% si a introdus notiunea de actiune concertata. â??Eu am insistat ca orice decizie va fi luata sa fie comunicata Bursei si investitorilorâ??, spune deputatul Gratiela Iordache, care sustine actiunea concertata, dar considera ca este aberant sa impui investitorilor un termen de vanzare a actiunilor care depasesc pragul de trei luni. In final, Comisia a acceptat Ordonanta 41, cu amendamentul ca actiunea concertata trebuie introdusa in forma finala a documentului, iar actionarii care depasesc limita amintita au la dispozitie un termen de trei luni pentru a-si vinde titlurile. Potrivit legii pietei de capital, actiunea concertata se refera la cazul in care doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri, cu scopul de a obtine o pozitie de control sau majoritatea in-tr-o companie, prin cumpararea actiunilor respective de pe piata secundara de capital. Decizia finala va fi luata de plenul Camerei Deputatilor.
Riscurile de a detine controlul
Fiind printre cele mai lichide titluri la Bursa de Valori Bucuresti, actiunile societatilor de investitii financiare vor fi, inevitabil, un punct de atractie pentru viitoarele fonduri private de pensii. In conditiile in care unul sau mai multi investitori vor detine o pozitie de control la SIF-uri, dupa modificarea pragului de detinere, riscurile pentru plasamentele viitoarelor fonduri de pensii pot fi foarte ridicate. Activele nete ale celor cinci SIF-uri depasesc bine pragul de un miliard de euro, iar un investitor cu o detinere fie si de numai 1% are suficiente sanse de a face jocurile dupa cum ii dicteaza interesele. Teoretic, nimeni nu este impotriva majorarii pragului de detinere de la 0,1%, insa temerile izvorasc tocmai din asemenea situatii posibile a se produce in viitorul apropiat. Daca luam in considerare ca un SIF are active nete de circa 400 milioane dolari, spre exemplu, 1% din actiuni inseamna in jur de 6-7 milioane dolari, raportat la capitalul social al respectivului SIF si la pretul de piata al actiunilor. De asemenea, votul unui actionar care detine 1% din actiunile unui SIF echivaleaza, in Adunarile Generale ale Actionarilor, cu voturile catorva mii de actionari mici, care detin, de pilda, pana in 1.000 de actiuni. Or, este un lucru cat se poate de cunoscut ca la Adunarile Generale nu se prezinta niciodata mai mult de cateva sute de actionari. In cazul actiunilor concertate, un investitor poate sa aiba detineri mult mai mari decat ceea ce permite pragul de 1%, lucru recunoscut de altfel de catre persoane aflate in aceasta situatie. Asadar, controlul asupra deciziilor devine si mai evident, aceste persoane avand posibilitatea sa intre in Consiliile de Administratie ori sa-si desemneze persoane care sa-i reprezinte. De aici si pana la influenta asupra deciziilor nu este decat un pas.
Istoria nescrisa a intereselor pentru SIF-uri
Guvernul Nastase a avut si el o grija aparte in privinta detinerilor la SIF-uri si, inainte de a reglementa rolul acestor societati, a trimis un control al Curtii de Conturi si chiar al AVAS, ca un semn de atentionare si de avertizare. Dovada ca acest control nu avea nicio justificare a fost si faptul ca s-a terminat in coada de peste. Intre timp insa, actiunile SIF deveneau vedetele Bursei si cresteau ca Fat-Frumos din poveste. Cu exceptia unor corectii firesti pentru piata de capital, trendul pozitiv al actiunilor a continuat si dupa schimbarea echipei de la Palatul Victoria, care a gasit de cuviinta sa acorde din nou importanta investitorilor de la SIF-uri. Sub lozinca gata cu baronii, adica presedintii societatilor de investitii, s-a decis modificarea pragului de detinere de la 0,1 la 1%, urmand ca CNVM sa emita reglementarile specifice. In fapt, Guvernul aducea suplimentar la Legea 297/2004, privind piata de capital, un articol in care se preciza ca â??orice persoana poate dobandi cu orice titlu sau poate detine actiuni emise de catre SIF pana la limita de 1% din capitalul social al SIFâ??. Mai departe se precizeaza ca se suspenda dreptul de vot pentru actionarii care depasesc limita prevazuta, iar in termen de trei luni de la data depasirii limitei de 1%, actionarii aflati in aceasta situatie sunt obligati sa vanda actiunile care depasesc limita de detinere. Guvernul a dat, Guvernul a luat, dar, in fond, prea putini l-au ascultat. Nici macar societatile de investitii, care erau obligate de ordonanta sa ia masuri de modificare a statutului sau a actelor constitutive, nu s-au grabit sa faca acest lucru, desi aveau termen 60 de zile dupa intrarea in vigoare a ordonantei. La aproape un an de la aparitia acesteia, doar doua SIF-uri s-au conformat, celelalte trei fiind in diferite faze de â??adaptareâ??. Cat priveste investitorii, putini dintre cei care depaseau pragul de 1% s-au grabit sa vanda. In schimb, s-au cumparat actiuni, prin interpusi, mult peste pragul reglementat.
Cine, cum si de ce
Gabriela Anghelache, presedintele CNVM, a argumentat pozitia institutiei referitoare la pragul de detinere printr-o afirmatie cel putin ciudata: â??Am considerat ca aceste restrictii sunt necesare, mai ales ca presedintele Traian Basescu a vorbit de actiuni de preluare ostila a SIF-urilorâ??. Ce treaba are presedintele cu SIF-urile nu stie decat doamna Anghelache, care conduce o institutie ce nu se subordoneaza in niciun caz sefului statului. Presedintele CNVM mai recunostea ca in momentul de fata nu exista un mecanism de detectare a actionarilor care actioneaza in mod concertat, ceea ce nu inseamna ca acest mecanism nu poate fi constituit.
Septimiu Stoica, presedintele Bursei de Valori, recunoaste ca Ordonanta 41 nu a fost suficient de clara si, in consecinta, â??cei care au interpretat lucrurile in sens de libertate ar putea produce acum o presiune pe vanzarea de actiuni, care ar putea duce la scaderea pretului lorâ??. â??Nu este normal sa fie intretinuta o stare ambigua, stiut fiind faptul ca investitorii au o aversiune naturala fata de riscâ??, mai spune presedintele BVB. Aurel Besliu, membru in CA al SIF Transilvania si un important investitor in titluri SIF, este de parere ca trebuie pusa, in primul rand, problema legalitatii ordonantei. â??Sunt cercuri de interese care au promovat aceasta ordonanta si s-au castigat deja zeci de milioane de euro de aiciâ??. Si mai transant, Aurel Besliu spune ca nu ar trebui sa existe nicio limita pe detinerile SIF. â??Daca am vandut Petrom, BCR si altele, de ce am mai pastra restrictii la SIF?â??, spune acesta. Dan Paul, presedintele ANSVM, afirma ca â??plenul Camerei trebuie sa analizeze cu multa atentie implicatiile amendamentuluiâ?? si solicita retrimiterea proiectului de lege la Comisia de buget-finante. â??Amendamentul in forma actuala nu poate fi considerat ca o masura pozitiva din cauza ca restrictioneaza accesul la piata de capitalâ??, spune el. ANSVM considera ca, in cazul in care legiuitorul are in vedere disocierea persoanelor care actioneaza concertat fata de celelalte, sa aiba in vedere si diferentierea pragului de detinere de actiuni, in sensul cresterii acestuia pentru grupul de persoane implicate la 5% din actiuni. Presedintii SIF-urilor, cu exceptia lui Mihai Fercala de la SIF Transilvania, se abtin deocamdata de la comentarii. Cert este ca toti asteapta dezbaterile din plenul camerei Deputatilor.
Sursa: Saptamana Financiara, 21 martie 2006. -
Statul intarzie listarea unor vedete la Bursa
Adevarul
___
Presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Septimiu Stoica, a trecut in revista o serie de proiecte pe care institutia si-a propus sa le puna in aplicare in anul 2006, precizand ca aducerea pe piata de capital a unor valori noi depinde exclusiv de vointa politica si de demersurile statului in acest sens.
Titlurile de stat
Cotarea titlurilor de stat la Bursa e asteptata de mai multi ani, dar nici pana in prezent nu au aparut actele normative pe baza carora ar trebui sa se desfasoare procesul. Brokerii spun ca principalul impediment consta in desemnarea depozitarului: Regisco sau TransFond. In fine, problema cotarii acestor titluri la BVB va fi luata in calcul abia dupa emisiunea propriu-zisa, care incepe din aprilie.
Instrumentele derivate
Pentru ca derivativele sa fie aduse la BVB, ar fi necesara fuziunea intre Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu - unde se tranzactioneaza acum instrumentele derivate - cu Bursa de la Bucuresti. Cele doua institutii au intarziat sistematic fuziunea, drept pentru care Septimiu Stoica a anuntat ca 'vom avea derivative la Bucuresti, cu sau fara bursa de la Sibiu'...
Emisiuni corporative ale firmelor private mari
Romania are deja un portofoliu bogat de societati comerciale cu capital privat de dimensiuni relativ mari. Dintre acestea, cel putin 50 sunt asteptate sa-si listeze actiunile, oferind astfel investitorilor oportunitati noi de plasamente. Conducerea Bursei nu a nominalizat, insa, care ar putea fi acele societati.
Companiile de utilitati
Despre furnizorii de gaze, curent electric, telefonie sau servicii de apa-canalizare s-a spus in repetate randuri ca ar trebui sa fie privatizati, cel putin in parte, prin cotarea actiunilor acestora la Bursa. Pentru acest an, semnalele pe care le dau autoritatile in acest sens sunt pozitive, dar brokerii... nu mai cred in minuni.
Cat despre Fondul Proprietatea, autoritatile inca nu sunt sigure ca listarea societatilor din portofoliul acestuia va avea loc in anul 2006.
Obligatiunile municipale - castig sigur, dar prea mic
Brokerii spun ca obligatiunile emise de catre cele 13 orase nu mai prezinta atat de mult interes in randul investitorilor. Castigul oferit de aceste titluri este sigur, dar nu se ridica la nivelul celorlalte tipuri de plasamente.
Sursa: Adevarul, 21 martie 2006.'
20.03.2006
-
Turbomecanica si-a bugetat un profit de peste 5 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Compania Turbomecanica Bucuresti, singurul producator de motoare cu reactie si turbomotoare din zona Europei de Est, si-a bugetat pentru acest an un profit net de 18 milioane de lei (5,14 milioane de euro), in crestere cu 5% comparativ cu profitul obtinut in 2005. Compania, care lucreaza pentru motoarele de aeronave Rolls Royce si General Electric, a obtinut anul trecut un profit net de 17,7 milioane de lei (4,88 milioane de euro), cu circa 20% mai mare, in euro, fata de 2004. Profitul companiei a fost influentat negativ de cresterea preturilor la utilitati, in special energie electrica, si de aprecierea cursului de schimb al monedei nationale, in conditiile in care o parte semnificativa a veniturilor provin din exporturi.
Turbomecanica si-a prevazut in buget realizarea unor venituri totale de 99,3 milioane de lei (28,4 milioane de euro), fata de 111 milioane de lei (30,7 milioane de euro) in 2005. Cheltuielile totale ar urma sa se ridice la 81,3 milioane de lei (23,2 milioane de euro). Compania nu a precizat insa care este cifra de afaceri estimata. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 104,8 milioane de lei (28,9 milioane de euro), in crestere cu circa 19,5% fata de anul precedent. Turbomecanica si-a programat pentru acest an realizarea de investitii in valoare de 6,48 milioane de lei (1,84 milioane de euro).
Turbomecanica a incheiat in 2004 un contract cu producatorul britanic de motoare pentru aeronave Rolls Royce, pe o perioada de cinci ani, pentru productia si livrarea de componente si subansambluri necesare la fabricatia motoarelor pentru aeronave. Valoarea contractului se ridica la cateva milioane de euro. Reprezentantii companiei nu au putut fi contactati pentru a oferi mai multe informatii.
Principalul client al Turbomecanica este insa grupul american General Electric, cu care a infiintat in 2001 o societate mixta de tip joint-venture. O mare parte a productiei de subansambluri pentru motoare de aviatie, in valoare de cateva milioane de euro pe an este cumparata in prezent de catre GE Aircraft, divizia aeronautica a gigantului american.
Compania este controlata de catre asociatia salariatilor Turboact, care detine 60,7% din actiuni. Actionarii Turbomecanica au aprobat distribuirea a 90% din profitul net obtinut in 2005 sub forma de dividende si au stabilit un dividend brut de 1,09 lei/actiune. Data de inregistrare pana la care investitorii pot cumpara actiuni Turbomecanica pentru a beneficia de dividende este 31 martie. Actiunile Turbomecanica sunt listate la Bursa de Valori, ultimul pret de tranzactionare al acestor actiuni fiind de 16,5 lei/actiune. De la inceputul anului, aceste titluri au castigat peste 30%. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 69,3 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 martie 2006. -
Austriecii de la OMV-Petrom scapa de obligatia de a importa si inmagazina cantitati suplimentare de gaze
Gandul SNP
___
Masura ar fi ajutat romanii sa treaca mai usor peste iernile grele.
Protejati de un contract de privatizare beton, care le aduce doar privilegii, austriecii de la OMV sunt tinuti, in continuare, in brate de oficiali din cabinetul Tariceanu. Gratie secretarului de stat pentru Petrol si Gaze din MEC, Virgil Crecana, pe 29 decembrie 2005 a fost incheiat un memorandum intre Ministerul Economiei si Petrom, implicand si Autoritatea de Reglementare in domeniul Gazelor, care avantajeaza clar societatea Petrom-OMV, in defavoarea competitorilor de pe piata. Astfel, Petrom nu este obligata sa efectueze import de gaze si nici sa inmagazineze cantitati de gaze suplimentare. Ceea ce inseamna ca Romania nu poate conta pe sprijinul societatii cumparate de austriecii de la OMV pe timp de iarna grea. Potrivit memorandumului, â??Petrom nu va fi obligata la import de gaze naturale pentru acoperirea sarcinii de import decurgand din consumul propriuâ?? si, totodata, â??nu va fi obligata, direct sau indirect, la inmagazinarea unor cantitati de gaze suplimentare celor care rezulta programelor de inmagazinareâ??. Desi statul - prin Ministerul Economiei - detine 42% din actiunile Petrom, iata ca memorandumul initiat de secretarul de stat Crecana scuteste societatea de anumite obligatii fata de romani. In baza aceluiasi document oficial, Petrom beneficiaza si de alte avantaje, si anume: pretul â??gazelor noiâ??, certificate de Agentia pentru Resurse Minerale si utilizate lunar de catre societate, nu va fi majorat si, mai mult, pretul de valorificare al gazelor noi din productia interna â??este negociabil in limita unui procent de maximum 90% din pretul mediu de achizitie al gazelor din importâ??. Asa-numitele â??gaze noiâ?? sunt gazele situate in straturile superioare ale zacamantului si sunt mai dificil de extras. MEC se angajeaza sa emita un ordin in acest sens in cursul lunii ianuarie 2006, se precizeaza in memorandum. â??Nici gand! Nu am emis un astfel de ordin. Am transmis societatii Petrom ca nu recunoastem memorandumul incheiat in decembrieâ??, ne-a declarat Codrut Seres, ministrul Economiei. â??Din documentul respectiv, se aplica doar articolul 5, referitor la cantitatile lunare de gaze pe care Petrom le va pune la dispozitia pietei interneâ??, a precizat Seres.
Sursa: Gandul, 20 martie 2006. -
Strategia de privatizare a CEC - a treia schimbare
Adevarul
___
La nivelul ministerelor se va dezbate, in aceasta saptamana, un proiect normativ prin care se propune o noua modificare a strategiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC). Principala modificare, a treia in ultimul an, consta in cresterea de la 75% la 85% din actiuni a pachetului ce va fi scos la vanzare. In Nota de fundamentare a proiectului, initiatorii arata ca masura de majorare a pachetului este datorata necesitatii ca 9,9% din actiuni sa treaca in portofoliul Fondului Proprietatea. Cea mai mica parte (0,1%) din actiuni va fi listata pe pietele de capital, iar restul de 5% se va vinde salariatilor, membrilor Consiliului de Administratie si pensionarilor care au avut ultimul loc de munca la CEC.
Aproape 20 de modificari
Daca proiectul in discutie va fi adoptat in forma actuala, Hotararea Guvernului nr. 806/2005 (strategia de privatizare a CEC) va suferi 19 modificari. Mentionam, in continuare, cateva dintre acestea: l plata integrala a contravalorii actiunilor cumparate se va face in numerar; l listarea pe piata de capital se va face dupa finalizarea privatizarii pachetului majoritar l vanzarea de actiuni catre salariati se va face prin negociere directa, fara selectie de oferte; l Ministerul Finantelor poate intrerupe oricand procesul de privatizare; l Proiectul final al contractului de privatizare va fi anuntat ofertantilor selectati cu cel putin 8 zile inaintea datei anuntate pentru depunerea ofertelor angajante imbunatatite.
Proiectul poate fi atacat
'Ar fi trebuit sa se opreasca licitatia si sa porneasca de la capat intregul proces de privatizare. Asa, regulile se modifica in timpul jocului si, prin urmare, proiectul poate fi atacat la Curtea Constitutionala', ne-a declarat presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR), Marian Petre Milut. Cu toate ca pachetul ce va fi scos la vanzare va fi proportional mai scump, Marian Milut afirma ca UNPR isi mentine intentia de participare la privatizarea CEC, anuntata in luna ianuarie. In opinia liderului patronal, 'CEC face pe putin un miliard de euro'.
'Camera secretelor' s-ar putea deschide din nou
Presedintele CEC, Eugen Radulescu, a declarat ca 'Data Room' se va putea deschide din nou, daca vor trece trei sau mai mult de sase luni de la prima deschidere. 'Camera de date', in care patrund numai ofertantii selectati, contine principalele informatii financiare relevante pentru o evaluare corecta a afacerii CEC.
Sursa: Adevarul, 20 martie 2006.'
Pagina