14.03.2007
-
Afacerile Astra-Uniqua au urcat cu 81,1% in 2006
Wall-Street.ro
___
Valoarea primelor brute subscrise totale ale asiguratorului Astra Uniqua a crescut cu 81,1 % in 2006 fata de anul precedent, ca urmare a urcarii vanzarilor de polite de asigurari auto si de bunuri si cladiri.
Compania de asigurari Astra-Uniqua a inregistrat in anul 2006, prime brute subscrise totale (viata si non viata) in valoare de 305,5 milioane lei (aproximativ 91 milioane euro, 120 milioane dolari), in crestere cu 81,1 % fata de anul 2005, a precizat compania.
Compania de asigurari Astra-UNIQA a inregistrat in anul 2006, prime brute subscrise totale (viata si non viata) in valoare de 305.571.140 lei, in crestere cu 81,1 % fata de anul 2005.
Potrivit datelor prezentate de Astra-Uniqua in anul 2006 s-au subscris 65,3 milioane de lei pentru Casco - in crestere cu 97,5% fata de anul 2005. Vanzarile politelor de asigurari RCA si Carte Verde au atins 150,8 milioane de lei, in 2006, in crestere cu 61,9% comparativ cu anul precedent. Totalul primelor brute subscrise in 2006 pentru asigurari bunuri si cladiri a fost de 16,9 milioane de lei, cu 66,6% mai mult ca in 2005. in schimb, subscrierile la asigurari de viata au inregistrat o stagnare.
Subscrierile la asigurarile mijloacelor de transport aerian (inclusiv raspundere civila) s-au ridicat in 2006 la suma de 6,78 milioane de lei, inregistrand o crestere cu 115,9% fata de anul 2005. Asigurarile mijloacelor de transport navale (inclusiv cele de raspundere civila si Cargo) au inregistrat in 2006 un volum de prime brute subscrise, in valoare de 19,2 milioane de lei, cu 67% mai mult decat in anul anterior.
Sursa: Wall-Street.ro, 14 martie 2007. -
In 2 luni, aproape 30% dintre SA ar putea disparea de pe piata
Curierul National
___
Aproape 3.400 de societati pe actiuni si in comandita pe actiuni, reprezentand 28,5% din totalul firmelor de acest tip, risca sa dispara de pe piata. Oficiul National al Registrului Comertului a anuntat ca a demarat deja procedurile de solicitare pentru dizolvarea firmelor care nu si-au majorat capitalul social in termenul prevazut de lege. 'In mai putin de doua luni vom putea sti cu siguranta care dintre societatile vizate vor fi dizolvate', ne-a spus Eugen Ghiulea, directorul general al ONRC. Acesta a adaugat ca firmele care mai doresc sa activeze pe piata au doua variante de a scapa de dizolvare. Prima este, desigur, cea de a-si majora capitalul social, cea de-a doua varianta constand in schimbarea formei juridice a societatii. Potrivit unui comunicat al institutiei, 'incepand cu data de 1 martie 2007, ONRC poate formula cereri de dizolvare impotriva societatilor pe actiuni care nu si-au majorat capitalul social pana la data de 31 ianuarie 2007, in temeiul legii privind societatile comerciale'.
3.373 de societati vizate
In conformitate cu inregistrarile din Registrul Comertului, la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an, numarul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni care aveau capitalul social subscris mai mic de 90.000 lei, asa cum este prevazut prin lege, era de 3.373, reprezentand 28,5% din totalul societatilor comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni.
Cele mai multe firme care nu si-au majorat capitalul social in termenul legal provin din Bucuresti (915), urmat de judetul Bihor (146) si Timis (144). In Romania sunt inregistrate la ONRC aproape 12.000 de societati pe actiuni si in comandita pe actiuni, cele mai multe in Bucuresti, Cluj, Timis si Bihor. Comandita consta in a participa baneste la o intreprindere comerciala sau industriala, cu raspundere fata de creditori pentru eventualele pierderi in limitele partii de capital social investit.
ONRC nu uita societatile comerciale
La inceputul anului, nici societatile comerciale nu se aflau intr-o situatie mai roz. Un comunicat al ONRC anunta atunci ca aproximativ 180.000 de firme riscau sa fie dizolvate pentru ca nu si-au depus situatiile financiare pe anul 2005. Potrivit Registrului Comertului, societatile comerciale sunt obligate sa depuna o copie de pe situatiile financiare anuale la Oficiu in termen de 15 zile de la data Adunarii Generale in care sunt aprobate cifrele. Incepand de la data de 15 decembrie 2006, tribunalul in a carui raza teritoriala isi au sediul social societatile comerciale in cauza poate dispune dizolvarea judiciara a acestora pentru neindeplinirea obligatiei de depunere a situatiilor financiare anuale. Potrivit datelor Oficiului, 69,13% din numarul total de 579.748 companii care aveau obligatia sa raporteze datele pentru 2005 au respectat cerinta pana la 15 ianuarie 2007. Cel mai mare grad de conformare, de peste 94%, a fost consemnat in judetul Covasna, iar cel mai redus, de circa 49,5%, in judetul Olt. In Bucuresti, unde sunt inregistrate cele mai multe companii cu obligatii de declarare, respectiv 134.200, au respectat reglementarile aproximativ 60% din firme, sub media nationala. Pentru a se constata dizolvarea de drept, pasii sunt urmatorii: identificarea persoanelor juridice care au incalcat dispozitiile legale solicitarea de catre ONRC adresata judecatorului delegat pentru constatarea dizolvarii de drept pronuntarea de catre judecatorul delegat a incheierii de constatare a dizolvarii de drept si inregistrarea acesteia in Registrul Comertului.
Sursa: Curierul National, 14 martie 2007.'
13.03.2007
-
Alro cumpara o cladire de la propriul actionar
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Producatorul de aluminiu Alro Slatina a cumparat, in luna februarie, o cladire de birouri in zona centrala a Bucurestiului de la firma Centrul Rivergate SRL, valoarea tranzactiei ridicandu-se la 18,05 milioane de lei (5,3 mil. euro), potrivit unui anunt publicat pe site-ul Bursei de Valori.
Alro a inchiriat initial imobilul respectiv, contractul de inchiriere, in valoare de circa 2 mil. euro, fiind incheiat la mijlocul anului trecut. Firma Centrul Rivergate face parte din grupul olandez Marco, care este actionarul majoritar al Alro Slatina. Reprezentantii Alro nu au putut fi contactati pentru a oferi mai multe detalii cu privire la aceasta tranzactie.
Alro mai are birouri inchiriate in imobilul Opera Center din Capitala.
Imobilul cumparat de Alro este compus din subsol, parter, mezanin si sase etaje, fiecare cu o suprafata de aproape 400 de metri patrati. In total, cladirea are aproape 3.600 de metri patrati de suprafata utila.
Din pretul total al tranzactiei, de 18 milioane de lei (5,3 milioane de euro), circa 5,1 milioane de lei (1,5 milioane de euro) vor fi compensati, suma reprezentand contravaloarea bunurilor si dotarilor realizate de Alro in perioada in care a fost chirias.
Alro a achitat deja circa 11 milioane de lei (3,23 milioane de euro) din valoarea contractului in luna octombrie a anului trecut si mai are de achitat circa 1,8 mil. lei (0,53 mil. euro).
Alro a anuntat ca a incheiat inca un contract, cu o valoare de 724.000 de lei (213.000 de euro), cu firma Conef, care face parte tot din grupul Marco, privind cumpararea unor bunuri dintr-o cladire amplasata in comuna Izvorani din judetul Ilfov.
Alro a inregistrat anul trecut o crestere cu 36% a cifrei de afaceri, care s-a ridicat la aproape 2,2 mld. lei (624 mil. euro), potrivit datelor financiare preliminare publicate de companie. Profitul net al companiei s-a majorat de peste 3 ori, ajungand la 378 de milioane de lei (107 mil. euro).
Alro este cel mai mare producator de aluminiu primar din Europa de Est. Compania a aprobat anul trecut fuziunea cu producatorul de profile din aluminiu Alprom Slatina si urmeaza sa fuzioneze cu producatorul de alumina Alum Tulcea, principalul furnizor de materie prima.
Actionarul majoritar al companiei este grupul Marco Industries, inregistrat in Olanda, care controleaza circa 82% din actiuni, un pachet de 10% din actiuni fiind in portofoliul Fondului Proprietatea.
Actiunile Alro sunt listate la categoria I a Bursei de Valori, insa nu s-au mai tranzactionat din octombrie 2006, fiind suspendate pentru finalizarea fuziunii cu Alprom. Ultimul pret de tranzactionare a fost de 4,59 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de peste 951 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 martie 2007. -
Petrolul, sub 60 de dolari pe baril
___
Cotatia petrolului a scazut ieri sub 60 de dolari pe baril, pe fondul anticiparilor privind mentinerea nivelului actual al productiei Organizatiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) si al nivelului suficient al stocurilor de combustibili din SUA.
Pretul de referinta pe piata americana a fost de 59,25 dolari pe baril, la 11:11 GMT, in scadere cu 80 de centi fata de cotatia de la inchiderea sedintei precedente, dupa ce a atins, in debutul tranzactiilor, valoarea de 59,16 dolari pe baril. Pretul petrolului de referinta pe bursa din Londra a scazut ieri cu 53 de centi, la 60,6 dolari pe baril.
Sursa: Evenimentul Zilei, 13 martie 2007. -
Actionarii vor sa listeze BCR cat mai repede
Azi EBS
___
Presedintele BCR, Nicolae Danila, a apreciat ca actionarii bancii vor cauta sa listeze cat mai repede titlurile bancii, mai multe detalii urmand sa fie cunoscute in acest an. El a adaugat ca dimensiunile bancii inseamna ca orice pachet listat va fi semnificativ pentru piata de capital romaneasca. 'In Romania, ar trebui sa existe curajul sa se listeze cat mai mult', a spus Danila. Erste Bank detine 69,15% din BCR, iar cele cinci SIF controleaza, in pachete aproximativ egale, circa 30% din titluri. Contractul de privatizare a BCR obliga banca austriaca sa listeze titlurile BCR in termen de trei ani de la data finalizarii procesului. Obligatia ramane in vigoare atat timp cat SIF detin impreuna minim 20% din capitalul bancii. Reprezentantii firmelor de brokeraj sunt de parere ca listarea BCR va creste lichiditatea pietei si va atrage investitori straini puternici. Totodata, unii brokeri se asteapta ca, din cauza ca nici Erste si nici SIF nu vor sa-si diminueze participatiile, listarea BCR va implica o majorare de capital.
Sursa: Azi, 13 martie 2007.
'
12.03.2007
-
East Capital: Bursa este prea mica pentru cat de multi bani au de adus investitorii straini
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Extinderea investitiilor straine in Romania este conditionata de listarea de noi companii la bursa si a Fondului Proprietatea, lichiditatea redusa si concentrarea capitalizarii bursiere fiind principalii factori care descurajeaza fondurile de investitii straine sa intre pe piata autohtona de capital, sunt de parere reprezentantii companiei East Capital.
East Capital, companie de administrare a fondurilor deschise de investitii, specializata pe pietele est-europene, estimeaza dublarea nivelului investitiilor in Romania, pe termen mediu, pana la 250 de milioane de dolari, a declarat presedintele companiei, Peter Elam Hakansson.
East Capital are in prezent cea mai mare expunere a investitiilor din Romania in companiile din sectorul petrolier listate la Bursa.
Fluctuatiile bursiere de la inceputul lunii martie sunt puse de Peter Hakansson pe seama factorului psihologic, investitorii la bursa temandu-se de o eventuala scadere a economiei Statelor Unite. Diversificarea portofoliului de investitii a fost unul dintre factorii care au impiedicat o scadere importanta a fondurilor cu expunere pe Rusia si Europa de Est administrate de East Capital. Printre cele mai afectate piete pe care activeaza East Capital au fost Turcia si Estonia, care au cazut cu 6,4%, respectiv 5% raportat la dolari, in conditiile in care aceste corectii au fost declansate de factori globali, si nu de factori specifici pietei din Europa de Est.
'La fondurile unde am fost majoritari am cumparat actiuni, nu am vandut. Atunci cand clientii nostri au dorit sa vanda, temandu-se de efectele acestor corectii bursiere, am vandut. Per ansamblu, pot spune ca a fost o perioada propice achizitiilor, si nu vanzarii', spune presedintele East Capital.
Intrarea marilor banci de investitii, precum JP Morgan, Lehman Brothers, Citigroup, Bear Sterns sau State Street, pe piata romaneasca de capital va aduce un plus din perspectiva informatiilor care vor circula mult mai rapid, domeniu in care Romania pana acum nu a inregistrat performante satisfacatoare, este de parere Peter Elam Hakansson.
'Companii precum JP Morgan aduc in Romania, alaturi de un capital consistent de investitii, si o cultura financiara in care transparenta este strans legata de performante. Informatiile vor circula mult mai rapid prin intermediul acestor mari grupuri financiare, Romania intrand astfel intr-un circuit international', spune Peter Elam Hakasson.
Supranumita si tigru balcanic, datorita ritmului rapid de crestere economica asemanator tarilor baltice, precum Estonia si Letonia, Romania nu s-a bucurat pana in prezent de atentia cuvenita, investitorii straini fiind concentrati asupra pietelor de capital din Rusia, Polonia, Ungaria si Ucraina.
'Alaturi de riscurile inerente ale pietelor emergente, in Romania exista un potential ridicat de crestere, care poate fi valorificat de investitorii straini. In acest sens, summitul organizat de East Capital la Bucuresti a promovat potentialul economic al tarii. Cu 200 de participanti din randul investitorilor institutionali, clienti privati, dar si administratori de fonduri din peste 25 de state, summitul East Capital a reunit un numar important de forte financiare. Sunt increzator ca o proportie importanta din investitorii prezenti la summit vor investi in viitorul apropiat in Romania', spune Peter Elam Hakansson.
Compania de investitii East Capital organizeaza anual trei summit-uri, primul din acest an a avut loc la Bucuresti, inte 8 si 11 martie, reunind participanti europeni, dar si investitori din SUA, Brazilia si Singapore. Anul trecut, tarile unde s-au desfasurat summit-urile East Capital au fost Rusia, Letonia si Turcia. Feed back-ul pozitiv al acestor summit-uri s-a concretizat in cresterea activelor administrate de fondurile care au expunere pe aceste piete.
Privatizarea sistemului de pensii anuntata pentru acest an ridica noi perspective pentru fondurile administrate de East Capital. Fondurile de pensii reprezinta o componenta importanta in Polonia, astfel incat reprezentantii East Capital nu exclud o viitoare colaboarare cu administratorii fondurilor de pensii din Romania.
'Fondurile suedeze de pensii au contributii importante in cadrul fondurilor administrate de East Capital, acelasi lucru se intampla si in Polonia, care a obtinut in 2006 cea mai mare rata de capitalizare a pietei din randul statelor est-europene. Suntem deschisi colaborarii cu administratorii romani de fonduri de pensii', spune Bogdan Popescu.
Turismul si industria de produse farmaceutice reprezinta sectoare asupra carora ar trebui sa se orienteze atentia investitorilor straini.
'Nu doar concentrarea capitalizarii bursiere este o problema pentru Romania, sectoare precum turismul, industria chimica, au nevoie de o mana de ajutor din partea investitorilor straini', spune Peter Elam Hakansson.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 martie 2007.' -
Banca Transilvania: Atacam locul patru in topul bancilor din Romania
Wall-Street.ro TLV
___
'Atacam locul detinut de HVB Tiriac. Credem ca in urmatorul an, avem o fereastra in care putem creste mai rapid', a spus Rekkers. In opinia lui Rekkers, integrarea Bancii Comerciale Romane (BCR) in grupul Erste Bank si fuziunea HVB Tiriac Bank cu Unicredit creeaza oportunitati Bancii Transilvania, care si-ar putea spori mai rapid decat inainte portofoliul de clienti.
Locul patru in sistemul bancar este ocupat de HVB-Tiriac Bank, banca rezultata in urma fuziunii dintre HVB si Banca Tiriac, cu o cota de piata de 5,1% si active de 2,6 mld. euro.
Dintre primele 10 banci dupa marimea activelor, patru au inregistrat scaderi ale cotelor de piata fata de nivelurile de la finele lui 2005: Raiffeisen, ING Bank, CEC si ABN Amro.
In schimb, grupul castigatorilor este condus de Banca Transilvania, care si-a majorat activele cu peste 64%, pana la 8,08 miliarde de lei (2,39 miliarde de euro), ceea ce a implicat un mare plus la cota de piata, pana la 4,7%.
Banca Transilvania va investi in acest an 30 milioane euro in sistemul informatic si reteaua teritoriala, in situatia in care acest buget pentru investitii va fi acceptat in Adunarea Generala a Actionarilor care se va reuni in luna aprilie.
Cel mai important obiectiv al Bancii Transilvania pentru acest an ramane atingerea pragului de un milion de clienti activi. 'Practic, cu un milion de clienti, persoane fizice si IMM-uri, vrem sa fim prima banca cu care acestia lucreaza, ceea ce englezii numesc household bank. La sfarsitul anului trecut, aveam 800.000 de clienti activi, din care circa 700.000 erau pe sectorul retail', a declarat Robert Rekkers.
Banca Transilvania, a cincea institutie financiara ca marime de pe piata romaneasca, detinea active in valoare de 8,08 miliarde lei (2,39 miliarde euro) la sfarsitul anului trecut si controla 4,69% din piata bancara. Banca a incheiat anul 2006 cu un profit net de 120,2 milioane lei, cu 21% mai mare fata de anul anterior.
Sursa: Wall-Street.ro, 12 martie 2007.' -
Bursa discuta listarea obligatiunilor BCR
Gandul
___
Comisia de Inscriere la Cota a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) va discuta, astazi, momentul listarii obligatiunilor Bancii Comerciale Romane (BCR), a declarat, agentiei Mediafax, directorul general al BVB, Stere Farmache. Bursa a primit la inceputul acestui an documentatia privind tranzactionarea obligatiunilor bancii. BCR a derulat anul trecut, in perioada 8-21 noiembrie, o oferta publica pentru vanzarea de obligatiuni, titlurile avand o maturitate de trei ani si dobanda anuala de 7,25%. Pentru acest an, BCR are in vedere lansarea unei emisiuni de obligatiuni in valoare de 400-500 milioane de lei, titlurile urmand sa fie vandute, cel mai probabil, pe piete externe.
Sursa: Gandul, 12 martie 2007. -
Petrom si Romgaz ar putea construi un depozit de gaze
Curierul National SNP
___
Petrom analizeaza posibilitatea unei investitii intr-un depozit de gaze in Romania, posibil intr-un parteneriat cu Romgaz, intrucat compania petroliera intentioneaza sa vanda mai multe gaze decat produce, a declarat directorul general adjunct al Petrom, Werner Schinhan.
'Petrom vrea sa investeasca intr-un depozit de gaze si ne gandim si la posibilitatea colaborarii cu Romgaz pentru construirea acestuia', a spus Schinhan, in cadrul unei conferinte de presa. Potrivit acestuia, Petrom intentioneaza sa vanda mai multe gaze decat produce si tocmai de aceea are nevoie de o capacitate de inmagazinare. In prezent, Petrom nu are capacitati proprii de stocare, folosind depozite inchiriate de la Romgaz, pentru a inmagazina circa 500 de milioane de metri cubi de gaze naturale. In urma cu aproximativ doua saptamani, directorul general al Romgaz, Alexa Iakob, declara ca a primit propuneri din partea Petrom pentru infiintarea unor depozite de gaze, in cadrul unui parteneriat. 'Nu sunt inca discutii concrete. Trebuie intai sa studiem piata si locatiile unde acestea ar putea fi amplasate', a spus Iakob.
Potrivit acestuia, Romgaz va investi, in 2007, aproape 50 de milioane de dolari pentru dezvoltarea capacitatii de inmagazinare. Romgaz este principalul producator de gaze naturale din Romania si detine si cele mai importante depozite de gaze la nivel national.
Firma de stat extrage anual peste sase miliarde metri cubi de gaze naturale, asigurand aproximativ jumatate din productia interna, celalalt mare producator fiind Petrom. Consumul anual de gaze al Romaniei este de 17-18 miliarde de metri cubi, o treime din aceasta cantitate provenind din Rusia, cel mai mare exportator la nivel mondial. Romgaz ar putea participa, impreuna cu firma ruseasca Gazprom, la constructia unui depozit de gaze la Roman-Margineni, care necesita fonduri cuprinse intre 120 de milioane de euro si 258 de milioane de euro.
Depozitul poate inmagazina un volum activ de 600 de milioane-doua miliarde de metri cubi de gaz, in conditiile unui stoc inactiv de 500 de milioane-un miliard de metri cubi.
O delegatie formata din reprezentanti ai producatorului de gaze Romgaz Medias si oficiali ai Ministerului Economiei a efectuat, in perioada 5-8 martie, o vizita la Moscova, pentru discutii cu Gazprom pe aceasta tema. Surse apropiate situatiei au declarat ca partile nu au ajuns la un acord, intrucat Gazprom a solicitat Romgaz sa realizeze un studiu de fezabilitate, iar firma romaneasca a propus infiintarea unei companii mixte care sa realizeze studiul de fezabilitate si o analiza de piata.
Petrom a fost preluata de la statul roman de grupul austriac OMV, in 2004, intr-o tranzactie in valoare totala de 1,5 miliarde de euro.
Sursa: Curierul National, 12 martie 2007.' -
Finantarile prin banci, preferate in detrimentul celor prin Bursa
Adevarul
___
Piata de capital din Romania inregistreaza cel mai scazut nivel al capitalizarii raportate la PIB din Europa
Intermedierea financiara din tara noastra, ca si in alte state, se dezvolta pe doua cai paralele: prin sistemul bancar si prin piata de capital. In Romania, tinand cont de gradul de dezvoltare, se poate spune ca intermedierea financiara este abia la inceput. Iar cea mai des apelata metoda prin care companiile vor obtine finantari ar putea continua sa fie reprezentata de sistemul bancar.
Capitalizarea bursiera raportata la produsul intern brut inregistreaza cel mai scazut nivel din regiunea Europei Centrale si de Est. Astfel, la finalul anului trecut, valoarea companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti a reprezentat aproximativ 22% din totalul economiei. In schimb, in alte state europene, raportul este mult mai mare. Spre exemplu, in Ungaria, capitalizarea pietei de capital din Budapesta reprezenta, la finalul anului trecut, circa 80% din produsul intern brut, in Polonia, raportul era de peste 40%, iar un nivel de circa 39% a fost inregistrat in Bulgaria. Mai mult, si valoarea medie zilnica a tranzactiilor din piata de capital romaneasca este de circa 10 ori mai mica decat in alte state din centrul Europei. Iar toate aceste date arata faptul ca bursa autohtona este abia la inceput de drum. Totodata, si sistemul bancar este inca in urma celor din alte tari. In timp ce in Romania activele bancare inregistrate la finalul anului trecut reprezentau aproximativ 50% din produsul intern brut, in Ungaria acestea depaseau cu putin PIB-ul tarii, iar in Polonia nivelul era in jurul a 60%.
In plus, tinand cont de limitarile in dezvoltarea pietei de capital, dar si de perspectivele de crestere a institutiilor de credit, cei mai multi analisti economici spun ca, in tara noastra, cea mai mare pondere a finantarilor va continua sa vina, si in urmatorii ani, din partea sistemului bancar. Lipsa emitentilor puternici, cum ar fi companiile de talia Transelectrica, reprezinta principalul factor ce impiedica dezvoltarea pietei de capital autohtone. Pentru comparatie, in Polonia au intrat, in 2006, 38 de noi emitenti pe piata de capital. Iar de la inceputul acestui an, alte noua firme au ales sa se finanteze prin intermediul bursei din Varsovia. De aceea, piata de capital din Polonia este considerata printre cele mai atragatoare la nivel european pentru noii emitenti. Iar motivul principal care a condus la dezvoltarea rapida a acestei burse tine tocmai de intrarea marilor emitenti, asa-numitele companii campioni nationali.
In schimb, piata de capital romaneasca ar putea avea si in acest an un numar redus de noi companii intrate la cota bursei. Asta dupa ce, anul trecut, BVB a avut parte numai de doua oferte publice initiale: Transelectrica si Alumil. Iar in cazul operatorului de cablu CCC Blue Telecom, oferta nu s-a bucurat de succes. De aceea, cele mai multe asteptari indica faptul ca decalajul dintre Bursa de Valori Bucuresti si celelalte piete de capital din Europa va continua sa se adanceasca pe parcursul urmatorilor ani.
Ritm alert de dezvoltare a sistemului bancar
Spre deosebire de piata de capital, sistemul bancar autohton se bucura de un ritm inalt de crestere. Mai mult, bancherii spun ca tendinta de crestere alerta se va mentine si in urmatorii ani, pe masura ce tara noastra reducele decalajele fata de statele din Europa Centrala. Spre exemplu, pe parcursul anului trecut, activele bancare totale au sporit cu peste 46%, unul dintre principalele motoare de crestere fiind creditarea populatiei. Totusi, si alte sectoare ale economiei au inregistrat un ritm inalt al creditarii. Astfel, imprumuturile bancare acordate in constructii au sporit cu aproape 74%, soldul finantarilor ajungand sa reprezinte peste 5% din totalul creditelor bancare. Iar nivelul se aproprie de ponderea acestui domeniu in produsul intern brut (7%). O situatie similara a fost inregistrata si in sectorul serviciilor, unde creditele au sporit, anul trecut fata de 2005, cu circa 56%. Iar ponderea in soldul total al imprumuturilor a urcat la 34% (serviciile reprezinta circa 50% din PIB). Spre deosebire, acest domeniu detine la BVB mai putin de 1% din capitalizarea bursiera, fara sa fie incluse si serviciile financiare, care reprezinta circa 37%.
Sursa: Adevarul, 12 martie 2007
Pagina