14.10.2005
-
Inflatia anului 2005, mai mare decat tinta revizuita
Adevarul
___
Inflatia anului 2005 va depasi tinta revizuita a autoritatilor, de 7,5%, ajungand la 8%, a declarat, ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu. Fata de sfarsitul anului trecut, rata inflatiei va scadea cu 1,3 procente. In privinta inflatiei prognozate pentru anul 2006, obiectivul autoritatilor este de a o reduce pana la nivelul de 5,5%.
De altfel, proiectul de buget pe anul 2006, adoptat luni de catre Executiv, a luat in calcul o rata a inflatiei la sfarsitul anului de 5,5%.
Sursa: Adevarul, 14 octombrie 2005.
13.10.2005
-
Slovenii si-au marcat din profit la SIF Banat-Crisana
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Investitorii sloveni care ajunsesera la o detinere de circa 15% din SIF Banat-Crisana si-au marcat o parte din profitul pe care l-au inregistrat din cresterea actiunilor SIF pe Bursa. Slovenii au vandut in ultimele saptamani pe piata pachete reprezentand aproximativ 5% din actiunile SIF Banat-Crisana, sustin surse din piata de capital. De la inceputul anului actiunile SIF Banat-Crisana au crescut cu peste 100%.
Investitorii sloveni, reprezentati in principal de societati cu raspundere limitata si care au cumparat pachetele de actiuni in aprilie si mai anul acesta, au mai ramas cu o detinere de aproximativ 10% din actiunile societatii si nu au mai plasat de cateva zile ordine de vanzare pe Bursa, semn ca doresc sa pastreze in continuare detinerea de 10%. Grupul de investitori sloveni, care detineau fiecare cate 0,1% din actiunile SIF, le preluase de la un grup de investitori cehi, care le acumulase prin achizitii de pe piata pe parcursul mai multor luni.
Conform informatiilor vehiculate pe piata, in spatele cehilor se afla omul de afaceri american Howard Golden. Acestia au cumparat tot aproximativ 15% si din SIF Transilvania. Pe piata au circulat informatii conform carora in spatele slovenilor s-ar afla tot omul de afaceri american. Cehii au ramas deocamdata in actionariat la SIF Transilvania, detinerile concentandu-se in mainile a mai putini investitori care detin acum pachete de pana la 1%. Spre deosebire de SIF Banat-Crisana, cehii au reusit sa isi numeasca membri in conducerea SIF Transilvania. Decizia slovenilor de a vinde o parte din actiuni ar putea fi generata atat de cresterea importanta a actiunilor SIF pe Bursa din acest an, dar si de esecul cehilor de a isi impune punctul de vedere in privinta modului de administrare a afacerilor societatii.
In alegerile pentru Consiliul de Administratie de la finalul anului trecut nici unul dintre candidatii propusi de grupul de investitori cehi nu a reusit sa ajunga in consiliul de administratie. Ridicarea prin ordonanta a guvernului a pragului de detinere la SIF-uri de la 0,1% la 1% a produs o crestere accelerata a actiunilor pe Bursa, in principal din cauza intrarii fondurilor straine de investitii. SIF Banat-Crisana administreaza active evaluate la 250 milioane de euro, principele active ale societatii fiind pachetul de 6% detinut la BCR si cel de aproape 5% la BRD. Capitalizarea bursiera a societatii depaseste 250 milioane de euro la ultimul pret de ieri de 1,66 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 octombrie 2005. -
OMV refuza sa spuna care a fost valoarea carburantilor detinuti de Petrom la momentul privatizarii
Curentul SNP
___
La mijlocul lunii septembrie, reactionand la faptul ca pretul combustibililor produsi din resurse autohtone o ia razna, presedintele Traian Basescu declara ca va analiza contractul de privatizare a SNP Petrom si va cere desecretizarea acestuia. Ulterior, speriati de declaratiile presedintelui, oficialii OMV au decis sa scada pretul combustibililor la un nivel care sa reflecte costurile reale de productie si extractie ale SNP Petrom. Reactia OMV l-a mai imbunat pe presedinte, acesta nemaipomenind absolut nimic despre desecretizarea intelegerii comerciale dintre statul roman si OMV. Cand toata lumea credea ca Basescu a dat-o cotita, acesta a revenit in forta, marti seara, atacand politica comerciala aplicata de OMV in Romania. Conform sefului statului, in ciuda rezervelor mari de titei de care dispune Romania si a costurilor scazute de extractie si prelucrare ale acestuia, OMV 'batjocoreste' romanii aliniind preturile carburantilor la cele de pe pietele internationale. Vizibil 'iritati' de noua interventie a presedintelui, oficialii OMV au reactionat in incercarea de a-si spala imaginea, organizand, ieri dupa-amiaza, o conferinta de presa pe tema dezvoltarii Petrom in urmatorii 10 ani, subiect diferit de ceea ce-i doare pe romani, si anume pretul carburantilor.
Petrom, pilonul principal al profitului OMV
Ferindu-se sa comenteze afirmatiile lui Basescu, care a sustinut ca o tara cu propriile resurse de petrol 'nu-si batjocoreste cetatenii', presedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, a spus doar ca Petrom 'incearca cu adevarat' sa contribuie la competitivitatea Romaniei in raport UE si ca, din acest punct de vedere, preturile la carburantii vanduti pe piata interna sunt sub media europeana. Refuzand sa spuna ce propuneri a facut OMV in vederea mentinerii la un nivel suportabil al pretului carburantilor la intrevederea de la inceputul lunii octombrie dintre presedintele Basescu si oficialii companiilor petroliere de la noi, Ruttenstorfer s-a limitat sa plaseze problema companiei in raport cu competitivitatea Romaniei pe plan extern, el declarand doar ca 'intelege' ingrijorarea presedintiei referitoare la acest subiect. Insistand pe dezvoltarea Petrom pana in 2010, Ruttenstorfer a sustinut ca, in urmatorii cinci ani, compania va investi trei miliarde de euro pentru a-si stabiliza productia de titei si a creste gradul de utilizare a rafinariilor. Astfel, pentru explorare si productie, Petrom - catalogata drept unul dintre 'pilonii' grupului OMV - va aloca anual 300 mil. euro in vederea stabilizarii productiei la un nivel de 210.000 barili/zi echivalent petrol si a modernizarii operatiunilor care sa asigure un control al costurilor. In ceea ce priveste procesarea, Ruttenstorfer a sustinut ca Petrom va gestiona cele doua rafinarii pe care le are in portofoliu ca pe una singura, astfel incat rata de utilizare a acestora sa creasca de la 75% la 95%. In paralel, Petrom va continua investitiile si in sectorul de distributie, unde isi va extinde reteaua cu 250 de benzinarii noi, urmarind sa detina o pozitie competitiva pe unele piete externe (Turcia, Bulgaria, Serbia). Considerand ca liberalizarea pietei gazelor naturale e o oportunitate benefica si facand referire la faptul ca Petrom dispune de facilitati proprii de stocare, Ruttenstorfer a anuntat ca divizia de gaze naturale va creste ca importanta in portofoliul companiei, el anticipand ca, pana in 2010, volumul vanzarilor va atinge peste 7 mld. m.c. Beneficiind de avantajele detinute de Petrom, Ruttenstorfer a subliniat ca OMV intentioneaza sa fie pana in 2010 in fruntea 'esalonului al doilea' al companiilor integrate. Surprinzator, desi a insistat pe reducerea costurilor Petrom, Ruttenstorfer a evitat totusi sa raspunda la cateva intrebari 'incomode' privind acest subiect.
Intrebari la care OMV nu raspunde
1. La ce suma s-au ridicat cantitatile de combustibili aflate in depozitele si statiile Petrom la momentul semnarii de catre OMV a contractului de privatizare?
2. Care este suma pe care Petrom o aloca anual pentru derularea contractului cu Petromservice SA si cat reprezinta aceasta suma in totalul cheltuielilor Petrom?
3. De ce OMV refuza sa deruleze contractele comerciale incheiate de Petrom cu diverse companii, contracte ce deriva din aplicarea strategiei nationale privind dezvoltarea productiei interne de uleiuri de motor si industriale?
4. Care este rationamentul pentru care anumite depozite de carburanti, rentabile, aflate in portofoliul Petrom sunt dezafectate si vandute la fier vechi?
5. Cum explica OMV pozitia de monopol de care se bucura Petromservice SA in relatia cu Petrom?
6. De ce angajatilor Petrom care nu fac parte din sindicatele aflate sub obladuirea lui Liviu Luca nu le sunt respectate drepturile stipulate in contractul colectiv de munca?
7. Intentioneaza OMV sa achizitioneze de la Petromservice active pe care aceasta companie le-a 'dobandit' ca urmare a externalizarii Petroserv?
8. Cati angajati ai Petrom vor fi disponibilizati din Petrom pana in 2010 ca urmare a implementarii programului vizand reducerea costurilor companiei?
Sursa: Curentul, 13 octombrie 2005.' -
Cum va ajunge BCR la Bursa?
Capital
___
Ultimele stiri sunt ca va fi cel mai tarziu in trei ani dupa momentul privatizarii. Termenul pare a fi mult prea lung, chiar daca, teoretic, evenimentul se poate petrece oricand, in interiorul acestui termen.
Ingrijorator este faptul ca Guvernul si, implicit, comisia de privatizare, nu par a fi interesati de scurtarea acestui termen si de stabilirea unor modalitati clare de listare sau, macar, de pachetul care va fi oferit in cazul unei oferte publice de vanzare. Spre deosebire, in cazul CEC, strategia de privatizare prevede ca statul va vinde un pachet de pana la 10% printr-o oferta publica.
Exista ideea, falsa, ca de dezvoltarea pietei de capital ar beneficia doar cei care sunt activi pe aceasta piata. Cei care cred acest lucru isi inchipuie ca toti cei care au banii investiti in actiuni listate sunt automat castigatori. Adevarul este ca multi din cei care-si risca banii mai si pierd.
Daca exista un castigator cert din dezvoltarea pietei de capital, atunci aceea este economia romaneasca.
In SUA, firmele se finanteaza in proportie de 70% de pe piata de capital. La noi, acest procentaj este insignifiant. Rezultatul: multe afaceri nu se pot dezvolta rapid din cauza ca nu au acces la finantare. Dar pentru ca piata de capital sa creasca, trebuie sa existe emitenti de talia BCR. Toata lumea e de acord ca Romania are nevoie de investitii straine.
Bursa este locul cu portile cele mai larg deschise pentru investitorii straini. Aici nu au de negociat cu primari corupti sau cu directori incompetenti. Macar din acest motiv, cauza listarii BCR ar trebui imbratisata de catre Guvern.
Fara a mai pune la socoteala si faptul ca vanzarea unui pachet mic, de 4-5 procente, la sase luni sau un an dupa privatizare, s-ar face la preturi mai bune decat vanzarea pachetului majoritar. Cel putin asa ne-a aratat evolutia pretului la Petrom sau BRD. Ca nu a fost folosita aceasta facilitate e o alta discutie.
Pe de alta parte, sefii SIF-urilor ar putea avea un cuvant determinant in grabirea listarii. Ei sunt acum beneficiarii unei clauze conform careia orice decizie majora se ia cu 75%. Evident, nici un investitor strategic nu va accepta aceasta situatie. Pentru renuntarea la aceasta clauza, conducerile SIF ar putea impune listarea in sase luni, pana la un an.
Vizionari cum ii stim si priceputi in afaceri, sefii SIF-urilor nu par ca doresc grabirea listarii, desi e evident ca acest lucru ar fi in avantajul lor. In tarile din jurul nostru, guvernele au inteles beneficiile listarii unor astfel de companii, iar Polonia chiar si-a privatizat cea mai mare banca exclusiv prin piata de capital, fara investitor majoritar. Succesul a fost enorm.
In acest moment, este un mare interes pentru piata bancara din Romania. BCR este printre ultimele banci de aceasta marime din regiune care va fi privatizata. si BCR, si CEC ar putea constitui mari succese in ce priveste privatizarea.
Daca aceste succese, previzibile, nu vor fi folosite si pentru a face din Bursa de la Bucuresti una dintre cele mai importante din estul Europei, succesul nu va putea fi considerat deplin.
Sursa: Capital, 13 octombrie 2005.
12.10.2005
-
Oil Terminal vede profit dublu la afaceri mai mari cu 40%
ZF RO - FONDURI MUTUALE OIL
___
Compania Oil Terminal Constanta, cel mai mare operator portuar maritim din Romania, estimeaza ca va realiza in acest an o cifra de afaceri de circa 140 mil. lei (39 mil. euro), cu circa 40% mai mare comparativ cu anul trecut si fata de estimarile de la inceputul acestui an. Compania prognozeaza de asemenea obtinerea unui profit net de peste 10 milioane de lei (2,8 milioane de euro), nivel dublu fata de 2004.
'Realizarile de pana acum ne indreptatesc sa estimam obtinerea unor rezultate financiare peste cele prognozate la inceputul acestui an. Cresterea se datoreaza, in primul rand, scurtarii timpilor de operare si fluidizarii activitatii, care ne-au permis utilizarea la maxim a capacitatilor disponibile. Astfel, in primele sapte luni am obtinut un profit de 12 milioane de lei (circa 3,3 mil. euro - n.r.)', a declarat Mihai Lupu, presedintele Consiliului de Administratie si directorul general al Oil Terminal Constanta.
La inceputul acestui an, Oil Terminal prognoza realizarea unor vanzari de 110 milioane de lei (30,5 milioane de euro) si un profit net de 3,45 milioane de lei (aproape 1 milion de euro). 'Traficul previzionat initial a fost depasit in fiecare luna. In septembrie, de exemplu, traficul de produse petroliere prin Oil Terminal s-a ridicat la 1,6 milioane de tone, fata de un nivel previzionat de 920.000 de tone. Acesta este un nivel record in istoria companiei', a aratat Lupu. 'Totusi, volumul marfurilor care vor tranzita Oil Terminal va mai scadea in urmatoarele luni. Luna aceasta asteptam un trafic mai redus, avand in vedere ca majoritatea rafinariilor deruleaza lucrari de revizie in aceasta perioada', a mai precizat directorul Oil Terminal.
Cel mai important client al operatorului portuar ramana in continuare rafinaria Petromidia, cu o pondere de 25% in traficul total. Alti clienti importanti ai companiei sunt Petrom, LukOil si Rafo. Pana la sfarsitul acestui an, Oil Terminal isi mai propune realizarea unor investitii de peste 10 milioane de lei (2,8 milioane de euro). 'Investitiile pe care le vom derula in urmatoarele luni sunt numai pe partea de mediu. Intentionam sa inlocuim toate conductele depasite moral sau cu defectiuni', a precizat Lupu.
Oil Terminal isi propune marirea sigurantei in exploatare a instalatiilor prin scoaterea treptata la suprafata a retelei de conducte ingropate, cat si prin inlocuirea pompelor vechi, de vehiculare a produselor, cu altele noi. Oil Terminal este cel mai mare operator via mare din Romania, avand ca obiect de activitate prestarea de servicii privind primirea, depozitarea, conditionarea si expedierea titeiului, a produselor petroliere si a produselor chimice lichide. Compania, care a fost declarata societate comerciala de interes strategic, opereaza rezervoarele, conductele de transport al titeiului si al produselor petroliere, statiile de pompare si alte instalatii aferente livrarilor de produse petroliere prin porturile de la Marea Neagra.
Principalul actionar al operatorului portuar este Ministerul Economiei si Comertului, cu o detinere de peste 69,6% din actiunile Oil Terminal. Restul capitalului social se afla in posesia actionarilor minoritari, cu detineri sub 5%. Compania este listata la Categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti. Ultimul pret de tranzactionare pentru actiunile Oil Terminal a fost de 0,262 lei/actiune. La acest nivel, capitalizarea bursiera a companiei este de 44,8 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 octombrie 2005.
' -
Tractorul Brasov va livra Statelor Unite 5.000 de tractoare
Cronica Romana
___
Directorul Tractorul SA, Titu Serban, s-a intors din SUA cu un contract semnat pentru livrarea a 5.000 de tractoare, informeaza corespondentul RomNET. Negocierile purtate cu dealerul american al uzinei, compania Montana, s-au finalizat cu un acord ferm de export pe cinci ani, de cel putin o mie de tractoare anual, cu posibilitatea prelungirii pe inca trei ani, in cazul in care se desfasoara potrivit planului de afaceri stabilit. Saltul este unul destul de mare, avand in vedere ca in 2004 societatea brasoveana a vandut in Statele Unite ale Americii doar 54 de tractoare. Acest contract este cel de-al doilea incheiat de actualul director general al societatii, dupa cel realizat cu Turcia. Uzina va exporta 1.200 de tractoare in aceasta tara, primele utilaje plecand luna trecuta.
Sursa: Cronica Romana, 12 octombrie 2005. -
Proiectul de lege privind obligatiunile ipotecare a trecut de Senat
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Proiectul de lege privind obligatiunile ipotecare a fost ieri adoptat de Senat. Prin acest proiect, Guvernul urmareste crearea unui cadru legal adecvat pentru finantarea operatiunilor de creditare ipotecara. Proiectul de lege defineste bancile ca emitenti de obligatiuni ipotecare.
Senatorul Varujan Vosganian ne-a declarat: 'Intr-un moment in care Bursa are un bun potential de incredere, dar un potential de crestere scazut, inclusiv in ce priveste numarul investitorilor activi, acest tip de valori mobiliare este binevenit'.
Acest pachet legislativ influenteaza pozitiv piata imobiliara, piata asigurarilor si cea de capital. Printre beneficiile aduse de noul pachet legislativ se numara asigurarea refinantarii institutiilor de credit, largirea pietei de capital, implicarea investitorilor institutionali, precum si dezvoltarea asigurarilor si ieftenirea creditului. Proiectul reprezinta o noutate, respectiv ca ipotecile vor fi transformate in instrumente financiare la Bursa, tranzactionabile pe piata de capital. Bancile de credit ipotecar vor putea actiona atit pe piata primara a creditului ipotecar, ca imprumutator, cit si pe piata secundara in calitatea de emitent de obligatiuni ipotecare.
Controlul institutional al organelor de specialitate (Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare) va fi combinat cu cel privat, prin intermediul unui agent al detinatorilor de obligatiuni ipotecare.
Varujan Vosganian, presedintele Comisie de Buget, Finante, Banci din Senat, ne-a declarat: 'Pachetul privind creditul ipotecar, cu deosebire in ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni ipotecare, inseamna o mare sansa pentru diversificarea ofertei pe aceasta piata'.
Domnia sa precizeaza ca obligatiunile ipotecare, garantate prin ipoteci, pot fi lansate fie prin negociere directe, cu investitori avizati, fie prin oferta publica, prin intermediul Bursei. 'Oferta publica este adresata unui public larg, iar instrumentele financiare de tipul obligatiunilor ipotecare sint atractive, avind un risc scazut si posibilitati de crestere a valorii tranzactionare', afirma presedintele Comisiei din Senat.
Pachetul legislativ nu este cu totul nou. Unul dintre proiectele de lege din pachetul legislativ se refera la modificarea legii din 1999. Celelalte trei proiecte se refera la teme noi, care nu se gaseau in legislatia din 1999, anume infiintarea bancilor de credit ipotecar, operatiunile cu obligatiuni ipotecare si securitizarea creantelor.
Sursa: Bursa, 12 octombrie 2005.'
11.10.2005
-
Investitorii de la BCR concureaza pentru a 18-a banca din regiune
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
BCR a urcat anul trecut de pe locul 19 pe 18 in clasamentul celor mai puternice banci din Europa Centrala si de Est dupa valoarea activelor, in conditiile in care sase din ocupantele unor pozitii mai avansate au fost in declin, potrivit unui studiu al grupului austriac Raiffeisen. Bancile de pe locurile 16-17 inregistrau la sfAcrsitul lui 2004 active de circa 6,5 miliarde de euro, fata de 5,9 miliarde in cazul BCR. La jumatatea acestui an, activele bancii romAcnesti crescusera pAcna la 7,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o premisa pentru continuarea ascensiunii in clasament.
In fruntea ierarhiei celor mai mari 20 de banci este plasata Sberbank, controlata de banca centrala a Rusiei, cu active de aproape 54 miliarde de euro, pe locul al doilea se afla PKO (21,6 mld. euro), din care o cota de 62% apartine statului polonez, iar de-abia pe pozitia a treia se gaseste o banca privata - CSOB (18,6 mld. euro), din Cehia, controlata de grupul belgian KBC, inscris in competitia pentru BCR. Austriecii de la Erste Bank, de asemenea candidati la preluarea BCR, sunt actionarul majoritar al celei de-a patra mari banci din regiune - Ceska Sporitelna (17,6 mld. euro).
Nici unul dintre ceilalti sapte investitori aflati in cursa privatizarii nu detine in Europa Centrala si de Est vreo banca mai puternica decAct BCR dupa valoarea activelor. In aceste conditii, preluarea BCR ar putea produce schimbari semnificative in clasamentul regional. Analistii de la Raiffeisen apreciaza insa ca miscari dramatice ale cotelor de piata vor fi generate mai ales in zona Europei de Sud-Est, adica acolo unde BCR detinea la sfAcrsitul lui 2004 o pondere de 7,4% din activele totale. Banca romAcneasca era astfel a cincea din zona amintita, foarte aproape de italienii de la Intesa, cu o pondere de 7,6% prin banca croata Zagrebacka. Intesa candideaza acum pentru preluarea BCR.
Prin cumul al cotelor de pe mai multe piete, primele trei grupuri bancare din Europa de Sud-Est sunt, in ordine, UniCredit (12,8%), Raiffeisen (12,4%) si HVB/BA-CA (8,2%), insa nici unul dintre acestea nu se afla in cursa pentru cea mai mare banca romAcneasca. Austriecii de la Raiffeisen intentioneaza totusi sa depuna o oferta pentru CEC, insa cota acesteia in zona era la sfAcrsitul lui 2004 de numai 1,6%, in curs de scadere. PAcna pe 17 octombrie, guvernul asteapta oferte pentru un pachet de 61,88% din actiunile BCR de la noua banci: Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank, Erste Bank, Dexia, KBC si BNP Paribas.
Dintre acestea, Fortis, Banco Comercial Portugues, Deutsche Bank, Dexia si BNP Paribas nu conteaza in regiunea Europei Centrale si de Est, ceea ce inseamna ca eventuala preluare a BCR le-ar aduce o pozitionare semnificativa pe aceasta piata, mai ales pe cea a Europei de Sud-Est. RamAcne de vazut in ce masura planurile de afaceri ale acestor investitori legate de cumpararea BCR au in vedere transformarea bancii romAcnesti intr-un centru de expansiune cel putin in zona Balcanilor sau inspre Est, considerAcnd ca piata Europei Centrale este deja foarte intens disputata.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 octombrie 2005.
-
Cumparatorul BCR trebuie sa listeze banca la bursa
Azi EBS
___
Conform unor surse din actionariatul BCR, cumparatorul celei mai mari banci comerciale din Romania va avea obligatia ca, in termen de trei ani de la preluarea acesteia sa o listeze la bursa si sa acorde dividende de minim 40% din profitul net, pe toata perioada precedenta acestui demers.
Prevederile fac parte dintr-un acord semnat de cele 5 SIF-uri si Comisia de privatizare a BCR si vor fi incluse in contractul de vanzare a pachetului majoritar. Listarea se va realiza prin oferta publica de vanzare.
In schimb, SIF-urile au fost de acord sa renunte la prevederea din statutul BCR privind adoptarea anumitor decizii cu o majoritate de cel putin 75% din voturi. Negocierile au inceput de mai multa vreme, cele cinci SIF-uri reusind sa se mentina solidare si sa-si protejeze interesele. Termenul de trei ani pentru listarea bancii reprezinta un compromis pentru ambele parti, propunerea actionarilor fiind introducerea pe bursa in maxim 2-3 ani. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), principalul actionar, si comisia de privatizare avansau un termen intre trei si cinci ani.
SIF-urile au recunoscut ca, din experienta internationala, rezulta ca, dupa preluarea si restructurarea unei mari banci, rezultatele apar in aproximativ trei ani. Conditia impusa de SIF-uri a fost ca pretul la care vor fi listate actiunile sa nu fie mai mic decat cel platit la privatizare. Cele cinci societati de investitii au adus in discutie si existenta unor oferte din partea investitorilor internationali pentru pachetul de 30,12% detinut de acestea. Pretul vehiculat de reprezentantii SIF pentru jumatate din pachetul pus in vanzare la privatizare plaseaza valoarea bancii la aproximativ 5 miliarde de euro, estimare care coincide cu cea realizata de banca americana de investitii Goldman Sachs, care a evaluat BCR, la cererea Erste Bank, intre 3,8 miliarde euro si 5,8 miliarde euro. In timpul discutiilor, reprezentantii autoritatilor ar fi raspuns ca pretul de la privatizare va duce valoarea bancii la peste 5 miliarde euro. In aceste conditii, listarea bancii reprezinta o veste foarte buna atat pentru salariatii cat si pentru pensionarii BCR, care au cumparat actiuni ale bancii, anul trecut, AVAS vanzand catre acestia un pachet de 8% la un pret de 10.305 lei/actiune (0,25 euro/actiune in 2004), valoarea tranzactiei ridicandu-se la aproape 17 milioane euro. Astfel, la o valoare de piata de 5 miliarde euro, valoarea pachetului detinut de salariati ar fi de 400 de milioane de euro, de peste 23 de ori mai mult decat suma platita.
In acelasi timp, un pret ridicat la privatizare va aduce un castig mult mai rapid BERD si IFC, care au platit anul trecut 222 de milioane de dolari pentru 25% plus doua actiuni BCR. La o vanzare corespunzatoare unei valori de piata pentru 100% din BCR de 5 miliarde euro, cele doua institutii internationale ar obtine un profit de peste jumatate de miliard de euro fiecare.
Recent, comisia de privatizare a anuntat ca pretul oferit va reprezenta 90% din grila de evaluare pentru departajarea competitorilor si numai 10% din punctaj va tine cont de criteriile tehnice. Pe baza punctajului aprobat, vor fi analizate ofertele angajante - al caror termen limita de depunere este 17 octombrie 2005 - si vor fi selectati doi investitori pentru negocierile finale.
In cursa pentru preluarea BCR se afla Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank, Erste Bank, Dexia, KBC si BNP Paribas. Bancile vor depune oferte pentru cumpararea a 61,8825% din actiunile institutiei de credit.
Sursa: Azi, 11 octombrie 2005. -
Flamingo se extinde in Balcani
Averea
___
Noua strategie a Flamingo International prevede realizarea de achizitii si fuziuni, care vor contribui la consolidarea industriilor IT si retail, atat din perspectiva locala, cat si regionala, a declarat, Dragos Cinca, presedintele companiei, informeaza Mediafax.
'Industria IT si, mai ales, de retail, au atins nivelul care permite consolidarea si ofera o oportunitate atat pentru noi, cat si pentru eventualele tinte de achizitie, iar din perspectiva altor concurenti, poate fi numita o amenintare strategica, pe o piata unde vor supravietui doar marile companii, cu capacitate financiara, de management, valori corporatiste, etc. ca nu doar sa reziste, ci sa se dezvolte in continuare', a spus Simion.
'Strategia de achizitii si fuziuni va conduce la cresterea puterii financiare a Flamingo International, ceea ce va contribui la dezvoltarea din viitor', a subliniat Dan Topala, vicepresedinte Flamingo International. Pana in prezent, Flamingo a deschis sapte magazine retail in Serbia si Bulgaria, iar obiectivul pentru urmatoarea perioada este de peste 20 de magazine.
'Investitiile in cadrul acestui proiect, numit Retail International, se vor ridica, pana la sfarsitul anului, la circa sase milioane de euro', a precizat Topala. El a adaugat ca, dupa pietele din Serbia-Muntenegru si Bulgaria, urmatoarele tinte vizate sunt Moldova, Croatia si Macedonia. Compania este prezenta pe segmentul de distributie si in Croatia, Olanda, Ungaria, Macedonia, Moldova.
Flamingo International are ca obiectiv, pentru perioada 2007-2008, o crestere de circa 2-3 ori a volumului de afaceri, a precizat Simion. In prima jumatate a anului, Flamingo a raportat o cifra de afaceri de 30,9 milioane de euro, in crestere cu 20% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior.
Sursa: Averea, 11 octombrie 2005.'
Pagina