11.06.2004
-
Presedintele OMV, luni, la Bucuresti
Adevarul SNP
___
Surse din piata dau ca sigura privatizarea Petrom cu mult inainte de 15 iulie. S-ar parea nu numai ca negocierile decurg in termen, dar ca in realitate evenimentele se precipita. Luni este asteptat la Bucuresti, pentru discutiile cu oficialii Ministerului Economiei si Comertului, cu comisiile de negociere si, cu consultantul, chiar presedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfler.
Astfel, nu ar fi exclus ca partile sa se inteleaga, iar contractul de privatizare sa fie semnat pana in 30 iunie. Statul urmeaza sa vanda 33,34% din actiunile Petrom, investitorul urmand sa faca o majorare de capital pana la 51%.
Sursa: Adevarul, 11 iunie 2004.
10.06.2004
-
KPMG: Fuziunea e cea mai avantajoasa pentru BVB si RASDAQ
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Studiul de fezabilitate privind unificarea celor doua piete romanesti de capital, intocmit de societatea de consultanta KPMG indica fuziunea drept varianta cea mai avantajoasa de unificare, in detrimentul preluarii RASDAQ de catre Bursa de Valori (BVB), afirma surse din piata de capital. Concluzia studiului de fezabilitate nu este pe placul reprezentantilor Bursei de Valori, care ar fi preferat varianta preluarii, afirma sursele citate, dar decizia finala privind modalitatea de unificare a celor doua piete va apartine societatilor de brokeraj care vor aproba modalitatea de realizare a unificarii intr-o Adunare Generala de la finalul acestei luni.
Studiul de fezabilitate a fost comandat de cele doua piete in urma cu aproximativ o luna ca urmare a disputelor aparute intre brokeri dupa ce reprezentantii BVB au propus preluarea RASDAQ. Propunerea a fost contestata vehement de presedintele Bursei Electronice RASDAQ, Siminel Andrei, care sustinea varianta fuziunii. Aceasta varianta a stat inca de la inceput la baza planuruilor de unificare. RASDAQ, la fel ca si Bursa de Valori este detinuta direct de catre brokeri. Varianta preluarii presupunea, de fapt ca brokerii sa scoata bani dintr-un buzunar si sa ii bage in altul .
Procesul de unificarea celor doua piete va putea incepe doar dupa aprobarea legii consolidate a pietei de capital, care urmeaza sa fie dezbatuta in urmatoarele saptamani de Camera Deputatilor, dupa ce a fost aprobata saptamana aceasta de Senat.
Legea va permite transformarea Bursei de Valori din asociatie in societate pe actiuni, detinuta tot de brokeri, fapt care va permite fuziunea cu RASDAQ, organizata in prezent ca societate comerciala. Reprezentanti pietelor apreciaza ca procedurile de fuziune vor dura cel putin un an dupa adoptarea legii consolidate, ceea ce inseamna ca piata unificata de capital nu va putea functiona mai devreme de mijlocul anului 2005.
Capitalizarea bursiera a pietei unificate ar urma sa se situeze la peste 7 miliarde $. BVB are in prezent o capitalizare de 5,9 miliarde de $, iar capializarea RASDAQ este de 1,3 miliarde de $.
Sursa: Ziarul financiar, 10 iunie 2004.
-
Privatizarea Distrigaz, amanata pana in august
Gardianul
___
Termenul de finalizare a procesului de privatizare a societatilor Distrigaz Sud si Distrigaz Nord a fost prelungit cu doua luni. Potrivit unor surse din Ministerul Economiei, contractul de privatizare pentru cele doua societati de distributie a gazelor va fi semnat in luna august. 'Ofertele finele ale investitorilor sunt asteptate pana la mijlocul lunii iulie, iar noul termen de incheiere a contractului este luna august. Decizia de amanare a fost luata la solicitarea unora dintre companiile implicate, care ne-au cerut un timp suplimentar pentru a-si putea pregati ofertele', au precizat sursele din MEC, citate de Mediafax. Initial, autoritatile stabilisera ca privatizarea sa fie finalizata in primul trimestru al anului. Ulterior, termenul a fost prelungit pana la finele lunii iunie. Pentru societatea Distrigaz Nord au depus oferte preliminare companiile Gazprom din Rusia, Wintershall din Germania, Ruhrgas Germania, Gaz de France si Enel din Italia. Pentru preluarea Distrigaz Sud, au depus in luna martie oferte preliminare si neangajante firmele Gazprom, Ruhrgas si Gaz de France. Insa, potrivit strategiei de privatizare, pentru a nu se ajunge la o pozitie de monopol, cele doua societati de distributie a gazelor nu pot fi preluate de acelasi investitor.
Sursa: Gardianul, 10 iunie 2004.' -
BRD finanteaza Aeroportul International Henri Coanda
Cronica Romana BRD
___
Groupe Soci?t? G?n?rale si Aeroportul International Henri Coanda - Bucuresti au semnat astazi doua contracte de credit in va-loare totala de 23 de milioane de euro. Primul dintre creditele de investitii, acordat pe 5 ani, este in valoare de 7.264.892 euro si are ca destinatie modernizarea si dezvoltarea unor sisteme de inalta tehnologie pe Aeroportul International Henri Coanda - Bucuresti. Cel de-al doilea credit pentru investitii are ca obiect finantarea celei de-a doua faze a dezvoltarii si modernizarii aeroportului si este acordat pe o perioada de 7 ani. BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale este partenerul traditional al Aeroportului International Henri Coanda - Bucuresti. Colaborarea dateaza din anul 1992, in toata aceasta perioada banca finantand si alte proiecte de investitii ale AIHCB. Prezent la semnarea contractelor de credit, Directorul General al BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale, Patrick Gelin, a declarat: “BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale a reusit de-a lungul timpului sa construiasca o relatie de veritabil parteneriat impreuna cu clientii sai. AIHCB este un vechi client al BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale, un client pe care banca l-a insotit in dezvoltarea sa. Aceste credite vor contribui la modernizarea si dezvoltarea Aeroportului International Henri Coanda - Bucuresti, cea mai importanta poarta aeriana a Romaniei”. La randul sau, Directorul General al Aeroportului International Henri Coanda - Bucuresti, Gabriel }ara, a declarat: “Colaboram foarte bine cu BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale si apreciem calitatea ofertelor de creditare propuse de catre banca pentru continuarea programului de dezvoltare si mo-dernizare a AIHCB”. Activele BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale depasesc 2 miliarde de euro, iar banca a inregistrat in primele trei luni ale acestui an un profit net de 839 miliarde de lei, in crestere cu 136% fata de perioada similara a anului 2003.
Sursa: Cronica Romana, 10 iunie 2004.
09.06.2004
-
Bacau si Oradea vand simultan obligatiuni de 7 mil. dolari
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Doua oferte publice de obligatiuni municipale, cele ale municipiilor Oradea si Bacau, in valoare totala de 240 miliarde de lei (7 milioane de dolari) se vor desfasura simultan pe parcursul saptamanii viitoare. In urma cu doi ani emitentii de obligatiuni preferau sa nu riste sa incerce sa vanda obligatiunile simultan pentru ca investitorii erau greu de gasit, ceea ce nu mai e cazul acum.
Piata obligatiunilor municipale s-a dezvoltat. Acum un an era foarte greu sa vinzi simultan doua emisiuni de obligatiuni. In plus, emisiunea de obligatiuni Oradea este cea mai mare emisiune de obligatiuni municipale de pana acum, spune Simona Constantinescu, presedintele societatii de brokeraj BCR Securities, care intermediaza ambele emisiuni.
Oferta de obligatiuni a municipiului Bacau in valoare de 89,5 miliarde de lei a inceput luni, iar cea a municipiului Oradea va incepe pe 14 iunie, ambele oferte fiind programate sa se incheie pe 18 iunie. Oricare dintre oferte s-ar putea incheia insa mai devreme daca sumele subscrise acopera valoarea emisiunii. Cred ca emisiunea de obligatiuni Bacau se va incheia anticipat pentru ca am reusit deja sa vindem peste 70% din obligatiuni din prima zi, spune Simona Constantinescu.
Oferta de obligatiuni Oradea este cea de-a doua lansata de oras si stabileste doua noi recorduri: cea mai mare valoare a emisiunii si cea mai mare scadenta a imprumutului: sase ani. Municipiul Bacau vrea sa se imprumute pe patru ani.
In cazul ambelor emisiuni dobanda este indexata periodic in functie de cotatiile dobanzilor de pe piata interbancara la care se adauga 2 puncte procentuale in cazul Bacau si 3 puncte procentuale in cazul obligatiunilor Oradea. Dobanda pentru prima emisiune va fi platita semestrial iar Oradea va plati dobanda odata la trei luni.
Sursa: Ziarul financiar, 9 iunie 2004.
-
Romania furnizeaza unu la suta din necesarul mondial de rulmenti
Romania libera URUL
___
Cei sase producatori romani de rulmenti acopera unu la suta din consumul mondial al acestor produse. Pierderea pietelor traditionale dupa 1990 a condus la probleme grave atat pentru industria constructoare de masini, echipamente si componente, cat si pentru subsectorul ei producerea rulmentilor. Ministerul Economiei si Comertului preconizeaza ca, pe termen mediu, segmentul productiei de rulmenti va incepe sa creasca anual cu 2-3%. Marii producatori autohtoni de rulmenti, dintre care trei au fost privatizati cu firme internationale importante, se concentreaza in principal pe exporturi. Conform statisticilor oficiale, numarul rulmentilor produsi in Romania a crescut de la 78 milioane in 1998 la 91 milioane in 2001, cererea de otel sporind continuu.
Principalii jucatori de pe piata rulmentilor sunt uzinele de la Barlad, Ploiesti, Alexandria, Brasov, Suceava si Slatina. Rulmentul Barlad, privatizata in 2000 cu holdingul turcesc Kombassan, a consumat anul trecut 13 mii de tone de otel, iar in 2002 a avut o cifra de afaceri de 39 milioane de dolari SUA. Se preconizeaza ca vanzarile ei sa atinga 150 milioane de dolari SUA in 2006. Uzina producatoare de rulmenti grei din Ploiesti a fost cumparata de Timken, iar investitiile de anul trecut au atins 30 milioane de dolari SUA. In 2003 vanzarile au ajuns la 40 milioane de dolari SUA, de cinci ori mai mari decat in 1999. Uzina tinteste pietele din Rusia si Kazahstan. Uzina din Alexandria, detinuta de japonezii de la Koyo, produce rulmenti mici si mijlocii, dar a infiintat recent o societate cu capital mixt cu producatorul de componente auto Compa si Honeywell.
Sursa: Romania libera, 9 iunie 2004. -
Comisia de finante din Senat a propus cresterea pragului de detinere a actiunilor SIF
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Comisia pentru buget finante si banci din Senat a propus ca amendament la legea pietei de capital majorarea pragului de detinere al actiunilor SIF, de la 0,1 la 1% din capitalul social. Nici o persoana nu va mai putea sa detina la o societate de investitii financiare mai mult de 1% din actiunile SIF. Interdictia nu se aplica, insa, in cazul detinerilor rezultate dintr-o mostenire, fuziune sau ca urmare a majorarii numarului de actiuni aflate in circulatie, daca actionarii respectivi se incadreaza in interval de un an in limita de 1%.
Actionarii care ajung sa detina 1% din actiunile unui SIF nu inseamna ca au tot atitea drepturi de vot. Comisia de finante din Senatul propune limitarea lor prin stabilirea unui altgoritm de vot (de exemplu: fiecare actiune ce reprezinta pina in 0,1% din capital da dreptul la un vot, apoi fiecare pachet de 100 de actiuni detinut intre cota de 0,1% si 0,5% din capital da dreptul la un vot, urmind ca fiecare pachet de 1000 de actiuni detinut intre cota de 0,5 si 1% din capital sa dea dreptul la inca un vot).
Actionarii SIF care ajung sa aiba mai mult de 0,1%, 0,5% sau 1% vor trebui, conform propunerilor comisiei de buget finante, sa notifice aceste detineri. In cazul in care nu o fac, CNVM va dispune vinzarea excedentului in termen de trei luni. Interesant este ca, daca dupa expirarea acestui termen nu a avut loc vinzarea, CNVM va trebui sa dispuna anularea actiunilor respective, iar SIF sa emita alte actiuni, cu acelasi numar pe care sa le vinda si sa incaseze pretul in favoarea actionarului in cauza.
Propunerile comisiei din cadrul Senatului mai prevad ca, daca vinzarea nu poate avea loc din cauza lipsei de cumparatori, prin derogare de la Legea 31/1990, SIF va proceda la reducerea capitalului social cu actiunile ce au facut obiectul incercarii de vinzare. Raspunzatoare de indeplinirea acestor masuri va fi societatea ce va administra SIF, intrucit comisia de buget finante a propus ca SIF sa fie administrata de o societate independenta.
Propunerile din raportul comisiei pentru buget finante si banci din Senat sint dezbatute zilele acestea de catre plenul Senatului, urmind ca senatorii sa decida asupra textului final care va fi inaintat Camerei Deputatilor. Deputatii la rindul lor vor putea sa aduca propriile modificari la textul legii.
Sursa: Bursa, 9 iunie 2004.
08.06.2004
-
Doua oferte pentru Aversa
Realitatea Romaneasca
___
Compania italiana Termomecanica si un consortiu format din firmele romanesti Imsat si Anticoroziv au depus oferte pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni detinut de stat la societatea Aversa Bucuresti, dupa cum se arata intr-un comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Ofertantii trebuie sa faca dovada unei cifre de afaceri pe anul 2003 de cel putin 25 de milioane de dolari si experienta de 15 ani in activitatea principala a societatii bucurestene. Aversa produce pompe, agregate de pompare si piese de schimb pentru acestea. Prima tentativa esuata de privatizare a avut loc anul trecut.
Sursa: Realitatea romaneasca, 8 iunie 2004. -
Banca Comerciala Carpatica va limita expunerea pe un client la 10% din fondurile proprii
Gardianul BCC
___
Banca Comerciala Carpatica va reduce, pana in 2005, expunerea pe un singur client la 10% din fondurile proprii, prag pozitionat la jumatatea nivelului maxim stabilit de normele BNR. In anuntul de convocare a AGA se arata ca aceasta propunere are in vedere 'protejarea activelor bancii si folosirea mai eficienta a fondurilor gestionate'. In opinia conducerii bancii, modificarea va transmite in randul creditorilor, 'in special al celor internationali', imaginea unui management bazat pe prudentialitate. Din momentul aprobarii, banca va limita valoarea imprumuturilor catre un singur client la 12% din fondurile proprii, iar de la 1 ianuarie 2005, la 10%. Reglementarile BNR interzic, cu anumite exceptii, acordarea de finantari pentru un singur debitor, care depasesc 20% din fondurile proprii ale bancii. Actiunile Bancii Carpatica vor fi tranzactionate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), sub simbolul BCC. Carpatica are un capital social de 724,9 miliarde lei, impartit in 362,49 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 2.000 de lei. De asemenea, actionarii vor analiza si solicitarea conducerii privind rascumpararea de actiuni, in vederea 'regularizarii' cotatiilor. Conducerea BCC a propus actionarilor sa mandateze Consiliul de Administratie pentru emiterea de obligatiuni pe piata interna de capital. In acelasi timp, pe ordinea de zi a sedintei AGA din 3 iulie este inclusa si propunerea de majorare a capitalului social cu 190 miliarde de lei, reprezentand rezerve din profitul net si prime de capital.
Sursa: Gardianul, 8 iunie 2004.' -
Investitorii care cumpara actiuni in rate vor plati si dobanda
Adevarul
___
Suma solicitata in schimbul actiunilor societatilor din portofoliul Ministerului Economiei si Comertului care vor fi privatizate va include, in cazul in care pretul este platit in rate, o dobanda care va acoperi inflatia si devalorizarea monedei, au declarat agentiei Mediafax surse din minister. Astfel, pentru contractele de privatizare cu plata pretului in rate, se va aplica la cuantumul fiecarei rate, in cazul in care suma urmeaza sa fie achitata in lei, o dobanda care sa acopere rata inflatiei plus doua puncte procentuale. Pentru contractele care prevad ca ratele sa fie platite in valuta, la cuantumul fiecarei rate se va adauga dobanda LIBOR (rata medie a dobanzii interbancare pe piata londoneza) plus o marja negociata cu investitorul. Aceeasi procedura va fi aplicata si in cazul vanzarii activelor acestor societati. Sursele citate au mai precizat ca ministerul va rezerva o cota de pana la 20% din capitalul social al societatilor si companiilor nationale care urmeaza sa fie privatizate pentru despagubirea, prin titluri de valoare nominala sau actiuni, a proprietarilor ale caror imobile au fost preluate abuziv inainte de 1989. Potrivit Legii 10/2001 si HG 498/2003, proprietarii imobilelor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 vor fi despagubiti in natura. In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila, autoritatile trebuie sa ii despagubeasca pe proprietari prin 'masuri reparatorii prin echivalent', constand in acordarea de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau despagubiri banesti.
Sursa: Adevarul, 8 iunie 2004.'
Pagina