14.07.2004
-
Uzinele Sodice Govora, in vizorul Consiliului Concurentei
Curentul
___
Consiliul Concurentei a declansat o investigatie in privinta legalitatii si oportunitatii ajutorului de stat pentru Uzinele Sodice Govora (USG) Ramnicu Valcea, intrucat programul de restructurare sprijinit de stat ar putea distorsiona mediul concurential, se arata intr-un comunicat al institutiei. Autoritatea pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului (APAPS) a transmis Consiliului Concurentei notificarea ajutorului de stat ce se acorda la privatizarea societatii in vederea restructurarii si viabilizarii, in conformitate cu Legea 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Institutia de reglementare considera ca masurile sustinute prin ajutor de stat detin o cota foarte importanta, de circa 40%, in cadrul programului de viabilizare. De asemenea, aplicarea masurilor din program va determina cresterea cotei de piata a USG, ceea ce poate sa conduca la un dezechilibru competitional si sa contravina normelor reglementate si practicilor comunitare in domeniu, se precizeaza in comunicat.
In luna iunie a acestui an, Centrala Electrotermica Govora a devenit actionarul majoritar al USG, dupa ce datoriile societatii de produse chimice catre furnizorul de utilitati, in valoare de peste 426 miliarde de lei, au fost transformate in actiuni.
Participatia CET Govora este de 51,66%, in timp ce fostul proprietar, societatea Bega Com, mai controleaza un pachet reprezentand 39,29% din titluri. Directorul general al CET Govora, Mihai Balan, a afirmat, recent, ca actiunile vor fi transferate Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, care le va scoate la vanzare. Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei, a emis Ordinul nr. 180/08.07.2004, prin care s-a dispus deschiderea unei investigatii asupra legalitatii si oportunitatii ajutorului dispus, in conformitate cu prevederile art 8. alin (4) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sursa: Curentul, 14 iulie 2004. -
Gazprom - interesat numai de privatizarea Distrigaz Sud
Adevarul
___
'Imediat dupa intoarcerea noastra la Moscova, vom incheia oferta finala a Gazprom pentru a participa la licitatia pentru privatizarea Distrigaz Sud', a declarat, ieri, Alexey Miller, presedintele grupului rus, in urma intalnirii cu ministrul Economiei si Comertului (MEC), Dan Ioan Popescu. Gazprom participa la aceasta privatizare singur, fara a apela la un consortiu. Intrebat de ce nu a optat pentru Distrigaz Nord, Miller a raspuns: 'Este legat de prioritatile companiei noastre. Am tinut cont de faptul ca nu puteam castiga si la Distrigaz Nord si la Distrigaz Sud'. 'In cazul in care va deveni proprietarul Distrigaz Sud, Gazprom va incheia un parteneriat pe termen lung, care va asigura atat livrarea de gaze pentru acoperirea consumului Romaniei, cat si furnizarea de gaze pe piata spot a tarilor din sudul Romaniei', a afirmat presedintele grupului rus. El s-a declarat optimist in ce priveste rezultatul privatizarii si considera ca 'orice partener ales de autoritatile romane la Distrigaz Nord va fi convenabil pentru compania rusa'. La randul sau, ministrul Dan Ioan Popescu a subliniat faptul ca Gazprom vede Romania ca pe o tara inclusa in planurile de dezvoltare viitoare ale companiei. 'In politica Gazprom de dezvoltare a relatiilor cu Romania este prevazuta cresterea capacitatii de tranzit pe teritoriul tarii noastre, dar si folosirea gazelor din depozitele subterane pentru o serie de contracte spot ce pot aparea pe piata libera', a mentionat Dan Ioan Popescu. In conditiile in care necesarul de gaze in tara noastra va creste foarte mult, este foarte important ca Romania va juca un rol in dezvoltarea pietei gazelor din Europa, a adaugat el. Privatizarea celor doua societati de distributie a gazelor a atras interesul mai multor companii, si anume: Wintershall-Germania, Ruhrgas-Germania, Enel-Italia, care au depus oferte preliminare. Si compania Gaz de France va depune, joi, oferte angajante pentru preluarea celor doua societati. Ministrul Economiei s-a intalnit si cu presedintii companiilor Ruhrgas Germania si Gaz de France, urmand ca joi, 15 iulie, sa-l primeasca pe presedintele Wintershall. Distrigaz Nord si Distrigaz Sud au fost scoase la privatizare in luna decembrie a anului trecut, metoda aleasa fiind vanzarea directa a 30% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia urmand sa creasca pana la 51% printr-o majorare de capital. Termenul final pentru depunerea ofertelor angajante este 15 iulie.
Sursa: Adevarul, 14 iulie 2004.'
13.07.2004
-
In sase luni, investitii straine la Bursa cat in 2003
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Investitiile straine de la Bursa de Valori au toate sansele sa se dubleze si anul acesta fata de anul trecut la fel cu s-a intamplat in 2003 fata de 2002, in conditiile in care tendinta din prima jumatate a acestui an se va mentine si in al doilea semestru.
Investitiile straine nete in actiuni (valoarea actiunilor cumparate minus valoarea actiunilor vandute de straini) a insumat in primele sase luni ale anului 24,1 milioane de euro, fata de 21,5 milioane de euro pe parcursul intregului an 2003. In 2002 investitiile straine nete se ridicau la 12,3 milioane de euro.
Sursa: Ziarul financiar, 13 iulie 2004. -
Pretul mondial al ureei poate redresa industria de ingrasaminte
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI AMO
___
Pretul ureei a inregistrat, saptamana trecuta, la bursele internationale, nivelul maxim al ultimilor 13 ani, depasind 190 de dolari pe tona. Daca inainte de 1990, cotatia ureei era sub 100 de dolari pe tona, in 1991 a urmat o explozie a acesteia, ca urmare a sanctiunilor impuse Irakului pentru invadarea Kuweitului. Atunci, cresterea pretului s-a datorat inchiderii fabricilor din zona de conflict si din zonele adiacente.
Daca romanii nu stiau, explozia unui camion rasturnat la Mihailesti - care s-a soldat eu aproximativ 20 de morti si o gaura de 14 m diametru si citiva metri adincime -poate da o imagne a ceea ce inseamna explozia unui combinat in functiune. Specialistii aseamana consecintele cu explozia unei bombe atomice, minus radiatiile radioactive.
Pretul de 192 de dolari pe tona de uree, dupa ce in iarna atinsese una din cele mal mici cotatii din ultimii ani, de 122 de dolari, este o surpriza de proportii, dar si o oportunitate de redresare pentru producatorii din Romania. Din pacate, cu o singura exceptie - 'Azomures' - toti ceilalti producatori o duc de la rau la foarte rau. Combinatul de la Arad practic nu lucreaza de peste 10 ani, 'Romfosfochim' a fost trimis in cea mal mare parte la fler vechi, 'Turnu' SA din Turnu Magurele are o existenta invaluita in ceata, dupa ce majoritatea directorilor au fost arestati, judecati si condamnati pentru fraude, 'Doljchim' - care era practic in faliment, a fost preluata de catre 'Petrom' in contul datoriilor, iar 'Amonil' si 'Sofert' ii imbogatesc pe actionarii majoritari sau pe cei care detin controlul, 'Sofert' nu a avut nici un an cu profit dupa 1990, iar 'Amonil' nu a mai dat dividende din 1995, de cind actionari au devenit 'Eurotrading Chemicals' SRL si 'Romferchim'. Un an face pierderi, iar in anii foarte buni, cind pretul ureei creste foarte mult pe pietele externe, acopera pierderile din anii precedenti, total sau partial, dupa cum este cazul.
Aceasta este si explicatia pretului derizoriu la care s-au tranzactionat actiunile companiilor amintite in ultimii ani, Singurul detinator care dovedeste respect pentru micii actionari, parteneri in proprietate, este 'Transworld Fertilizers Holding' Luxemburg, actionar majoritar la 'Azomures', in situatia in care conjunctura este favorabila, profitul este de sute de miliarde de lei, iar daca este nefavorabila, de zeci de miliarde de lei, Explicatia consta in faptul ca in Luxemburg exista o alta educatie despre conducerea corporativa, pe de o parte, iar pe de alta parte, mai exista un actionar minoritar, dar semnificativ, si anume 'Broadhurst + Lindsell Enterprises' Ltd, care exercita un control profesionist si eficace. Daca producatorii de uree care fac export ar incasa integral pretul produsului, ar face profituri excelente, asa cum sigur se vor inregistra la 'Azomures'. Daca ureea va pleca la 'Interagro' sau la 'Eurotrading Chemicals', la pret de productie, si de acolo afara, profitul potential se va externaliza, iar societatile producatoare se vor balaci in aceeasi mizerie.
Sursa: Bursa, 13 iulie 2004.
' -
Petrom s-ar putea privatiza in maximum zece zile
Adevarul SNP
___
Inchiderea Capitolului 14 - Energia in ziua de 30 iunie, la Bruxelles, pare sa fie un stimul in incheierea negocierilor pentru privatizarile utilitatilor din domeniul petrolului, gazelor si al energiei electrice. In conferinta de presa de ieri din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, ministrul Dan Ioan Popescu a declarat in legatura cu inchiderea Capitolului Energia: 'Inchiderea capitolului 14 a fost posibila numai printr-un efort extraordinar din partea colectivului de specialisti din cadrul MEC si al unitatilor componente. S-a realizat o foaie de parcurs care a definit directiile de dezvoltare a energeticii romanesti, in urmatorii ani, a definit amploarea si ritmul proceselor de privatizare si ceea ce dorim sa devina sistemul energetic in viitorul apropiat. Marile privatizari sunt aproape de finalizare. Cand spun acest lucru, nu ma refer la semnarea propriu-zisa a documentelor, cat, mai ales, la procesul complex de pregatire a companiilor in acest pas major'. Intr-adevar, lucrurile par sa se precipite atat in privatizarea Electrica Dobrogea si Electrica Banat, Distrigaz Sud si Nord, cat mai ales in privatizarea SNP Petrom. Conform declaratiilor ministrului de stat Dan Ioan Popescu: 'In zece zile, dupa negocieri care au durat mai putin de un an, Petrom s-ar putea privatiza'. Iar contractul de privatizare a celor doua filiale Electrica se va semna in aceasta saptamana.
Liviu Luca si Wolfgang Ruttenstorfer, fata in fata
Una din problemele destul de spinoase, care trebuie perfect limpezita inainte de semnarea contractului de privatizare a Petrom, este cea a salariatilor companiei. Numarul acestora pare sa fie foarte mare - 57.000, comparativ cu cei ai OMV, 6.000. Aceasta, in contextul in care Petrom are o cifra de afaceri de 1,9 miliarde euro, iar OMV are vanzari de 7,6 miliarde euro. Cum principiul negocierilor a fost 'fara probleme postprivatizare', si problema salariatilor pare sa fie pusa la punct astazi intr-o intalnire dura intre Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere si Independente Petrom, si presedintele Consiliului de Administratie al OMV Grup, Wolfgang Ruttenstorfer. Vor fi prezenti la discutii ministrul de stat, Dan Ioan Popescu, dar si directorul general al SNP Petrom, Gheorghe Constantinescu. Nu ar fi exclus ca aceasta intalnire sa fie punctul cel mai fierbinte in negocierile pentru privatizarea Petrom. Ministrul Dan Ioan Popescu a fost extrem de zgarcit in declaratii fata de acest subiect: 'Deocamdata nu pot sa spun decat ca este o intalnire extrem de importanta. Practic, este un dialog pregatitor pentru semnarea contractului. Se vor clarifica ultimele aspecte legate de problematica salariatilor din Petrom. Acest lucru a fost cerut atat din partea domnului Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele OMV, cat si din partea domnului Liviu Luca, presedintele FSLI Petrom. Concret, se va discuta contractul de munca pe care il au sindicatele din companie, dar si alte aspecte care impun clarificari, inainte de semnarea contractului de privatizare a societatii'.
Contractul Electrica-Enel, semnat in aceasta saptamana
Dupa aproape doi ani de negocieri intre autoritatile romane si Enel, pentru vanzarea Electrica Banat si Dobrogea, s-ar parea ca in aceasta saptamana se va sparge gheata si se va semna primul contract de privatizare din sistemul energetic. 'Azi (ieri - n.r.), a aparut in Monitorul Oficial Hotararea de Guvern privind privatizarea celor doua distributii de energie electrica - Electrica Banat si Electrica Dobrogea. Prin aprobarea Guvernului, s-a realizat una din cele doua conditii pentru aceasta privatizare. Cea de-a doua conditie este legata de aprobarea din partea boardului Enel, aprobare despre care am fost informat ca s-a primit. Mai ramane acum sa stabilim ziua exacta pentru semnarea contractului intre cele doua parti. Cel mai probabil, acesta va fi semnat in aceasta saptamana.
15 iulie - ultima zi pentru scrisorile de intentie in distributiile de gaze
In linie dreapta au intrat si negocierile pentru privatizarea Distrigaz-Sud si Nord. Astazi, vine la Bucuresti Alexei Miller, presedintele Gazprom, pentru a discuta cu ministrul Dan Ioan Popescu aspecte privind privatizarea acestor doua societati. 'Intr-adevar, voi avea discutii si cu domnul Miller, presedintele Gazprom. Pana in prezent, am avut intalniri si discutii si cu presedintele Wintershall, cu al Gaz de France si cel al Ruhrgaz. Este normal sa existe discutii la nivelul conducerii acestor companii cu factorii de decizie din Ministerul Economiei si Comertului. Astept si eu cu mare interes scrisorile de intentie care se vor depune pana in data de 15 iulie pentru preluarea celor doua distributii de gaze', a mai declarat ministrul Dan Ioan Popescu.
Sursa: Adevarul, 13 iulie 2004.'
12.07.2004
-
BRD vrea sa crediteze mai mult si companiile de stat
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
BRD-Groupe Societe Generale, a doua mare banca de pe piata, ar vrea sa crediteze intr-o masura mai mare companii de stat, fata de o pondere de numai 7% din totalul creditelor in prezent. ' In mod traditional, ponderea creditelor acordate de BRD unor societati cu capital de stat este limitata la nivelul intregului portofoliu de credite. Vrem insa sa o majoram, desi greutatea BCR pe aceasta piata constituie o problema ', a declarat pentru ZF Patrick Gelin, directorul general al BRD.
Ponderea creditelor acordate de BRD clientilor privati se ridica la ceva mai mult de 30% din totalul portofoliului. ' Acest procentaj a cunoscut o crestere puternica in ultimii trei ai, iar tendinta trebuie sa continue ', spune Gelin. Pe ansamblu, cota BRD din piata creditului este de 17%. ' Exista insa anumite aspecte care determina particularitati importante : detinem un segment mediu din piata creditului imobiliar pentru ca noi am hotarat sa urmam o strategie prudenta in acelasi timp, oferim credite de consum in valuta numai in mod marginal. Avem in schimb o pozitie solida pe piata creditelor de consum in lei ', a declarat Gelin. El spune ca anul acesta ar trebui sa aduca o tendinta de ameliorare a cotelor de piata in ansamblu, pe seama initiativelor bancii de promovare comerciala a diferitelor produse si servicii.
Directorul BRD afirma ca este dificil de facut o judecata globala privind cotele de piata. ' Fiecare banca poate adopta politici diferite pentru anumite segmente de altfel, statisticile BNR sunt adesea insuficient de detaliate in aceasta privinta ', spune Patrick Gelin. Anul trecut, BRD a inregistrat un usor declin al ponderii detinute in totalul activelor din sistemul bancar. ' Nu sunt sigur ca activele constituie un bun element de referinta ar trebui analizata natura acestora, repartitia si valoarea reala ', afirma Gelin.
El crede ca structurarea cotelor de piata pe anumite produse si servicii este mult mai relevanta. ' Sigur ca intrarea pe piata a unor noi jucatori, precum si politica de cote de piata a anumitor banci au incidenta asupra repartizarii activelor intre concurenti ', afirma directorul BRD.
Banca tinde sa-si extinda constant aria de acoperire a segementelor potentiale neexploatate inca si unde cererea pentru anumite produse si servicii dedicate sau mai sofisticate trebuie construita de la zero. ' Anul acesta, BRD s-a lansat pe doua piete pe care noi le consideram foarte importante : private banking si piata tinerilor. Din considerente diferite, ambele sunt piete cu viitor ', a declarat Gelin.
La sfarsitul primaverii, BRD a deschis o agentie specializata in servicii dedicate clientilor de top, cu nevoi speciale de consiliere si support pentru administrarea banilor. Gelin estimeaza ca in 2004, cresterea activitatii bancii va veni probabil din zona clientilor persoane fizice, in special a creditarii acestora, in conditiile cresterii nivelului de trai al populatiei.
Directorul BRD nu este prea optimist in privinta tendintei de scadere a dobanzii la creditul in lei, si cu atat mai putin a marjelor dintre dobanzile la credite si cele la depozite, aflate la un nivel foarte ridicat, in medie de zece puncte procentuale. 'Tendinta ar trebui sa fie de scadere a marjelor, insa foarte moderata, tinand cont de costul ridicat al resurselor atrase de banci ', spune Patrick Gelin.
El crede ca este de asteptat continuarea primului pas facut de BNR in reducerea dobanzii de interventie. In opinia sa, preferinta neta a pietei pentru creditul in valuta, din cauza dobanzii ridicate la lei, induce un risc important in sistem, atat prin expunerea clientilor persoane fizice, dar si a companiilor fara activitati de export, dar care iau credite in valuta, mai ieftine, pentru a-si acoperi nevoi de finantare in lei.
BRD a fost prima banca de pe piata care a recurs, in luna aprilie, la o emisiune de obligatiuni, pe trei ani, pentru a-si asigura resurse de finantare certe, in concordanta cu tendinta de extindere a maturitatilor la creditele acordate. Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat emiterea de obligatiuni in limita unui plafon de 1.500 miliarde de lei, care nu a fost insa atins valoarea primei emisiuni fiind limitata la 500 miliarde de lei. ' Deocamdata, pe termen scurt, nu avem in vedere o a doua emisiune ', spune Gelin.
BRD a incheiat primul trimestru cu un profit net de 839 miliarde lei, cu 136,6% mai mult fata de perioada similara a anului 2003. Actiunile BRD sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, cursul inregistrat la inchiderea sedintei de tranzactionare de vineri fiind de 27.700 lei/titlu.
Guvernul a hotarat, la sfarsitul lunii martie, ca vanzarea actiunilor pe care statul le mai detine la BRD, reprezentand 7,32% din capitalul social, se va realiza catre unul sau mai multi investitori, persoane juridice, romane sau straine, prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile. Comisia de privatizare urmeaza sa selecteze o firma specializata care va intocmi raportul de evaluare.
De asemenea, AVAS va aproba la recomandarea comisiei de privatizare, procedura de selectare a firmei de specialitate, criteriile de evaluare a ofertelor si continutul minimal al raportului de evaluare si al dosarului de prezentare. Patrick Gelin spune ca eventualul interes al Societe Generale pentru pachetul de 7,32% tine de o decizie ' care apartine in totalitate actionarului nostru majoritar ' .
Sursa: Ziarul financiar, 12 iunie 2004.
' -
Sindicalistii de la Azomures au deschis un conflict de interese
Curentul
___
Liderii de sindicat din combinatul chimic Azomures au anuntat, intr-o conferinta de presa desfasurata la sfarsitul saptamanii trecute, ca au deschis conflictul de interese, dupa ce au esuat negocierile dintre patronat si sindicate referitoare la o majorare salariala, o solicitare in acest sens fiind inregistrata la Directia de Munca. Liderul sindicatului 'Alternativa 2002', Maria Dandarau, a spus ca, din punctul de vedere al sindicalistilor, contractul colectiv de munca la nivel de intreprindere a expirat in urma cu o saptamana, intrand in vigoare contractul pe ramura. 'Contractul colectiv pe ramura poate ramane in vigoare si un an, numai ca salariile trebuie negociate, iar legea spune ca acestea se obtin prin negociere', a declarat Dandarau, care a precizat ca ultima runda de negocieri a avut loc vineri dimineata, sindicatele cerand o majorare salariala de 25% si alte drepturi in vigoare din contractul pe ramura. Patronatul a oferit o majorare de 12%, cu conditia renuntarii la primele trimestriale.
'Ramane sa sondam parerea salariatilor si, in functie de raspunsul lor, vom vedea cum vom actiona', a spus liderul sindicatului 'Independent' din Azomures, Ioan Siderias. Potrivit sindicalistilor, Directia de Munca trebuie sa raspunda solicitarii lor in cel mult cinci zile, dupa care se va incerca reconcilierea partilor, iar daca aceasta esueaza, se va recurge, dupa caz, la arbitraj, mediere sau greva
Sursa: Curentul, 12 iunie 2004.' -
Privatizarea Petrom, pe ultima suta de metri
Adevarul SNP
___
Reformele din sistemul energetic cu termen final in lunile iunie-august 2004 continua sa fie o provocare pentru Guvernul Nastase. Aceasta cu atat mai mult cu cat, pe langa privatizarea primelor doua filiale din energia electrica si a Distrigaz-Sud si Nord, privatizarea SNP Petrom reprezinta o decizie economica, care implica o puternica sustinere politica. Desi analistii considera ca este dificil de luat decizii radicale in reformele economice intr-un an electoral, aprobarea in sedinta de guvern de joi a termenilor contractuali ai privatizarii Petrom, fapt care va permite privatizarea societatii cat de curand, a infirmat toate prognozele pesimiste legate de acest subiect. Ministerul Economiei si Comertului a selectat compania austriaca OMV ca unicul ofertant calificat pentru inceperea negocierilor finale. S-ar parea ca valoarea tranzactiei va fi de aproximativ 1,4 miliarde euro. Privatizarea Petrom este atat de importanta in perceptia institutiilor europene si internationale, incat aceasta reprezinta una din cele 10 prioritati economice pe doi ani, angajate de autoritatile romane in acordul cu FMI, dar tot de privatizarea SNP ar putea depinde si acordarea statutului economiei de piata pentru Romania.
Start fulminant
Dupa anuntul oficial al autoritatilor romane de privatizare a celei mai mari companii romanesti - SNP Petrom, in septembrie 2003, au fost depuse 15 expresii de interes. Numarul companiilor din Europa si SUA, dar si din Rusia a surprins prin numele si potenta lor: Alon Inc SUA, PKN Orlena Polonia, Hellenic Petroleum Grecia, MOL Ungaria, Occidental Oil SUA, TNK-BP consortiu ruso-britanic, Conoco Phillips, Marea Britanie, Kanooz Al Watan Oil Arabia Saudita, Gazprom Rusia, ENI Italia, Phoenix Oil Cipru, OMV Austria si Glencore Anglia. Prin strategia aprobata de MEC, Petrom urmeaza sa se vanda ca o companie integrata, incluzand extractia, rafinarea si distributia produselor petroliere. Conform analistilor, un punct forte al Petrom, pe langa actualele rezerve de titei, il reprezinta pozitionarea strategica a Romaniei la Marea Neagra, cu acces direct la rezervele de petrol din Marea Caspica. Statul roman, actionarul majoritar al Petrom si detinatorul a 93% din actiunile Petrom, ii vinde OMV, intr-o prima faza, un pachet de 33,34% din actiuni. OMV va majora apoi capitalul pentru a detine 51% din companie.
Cursa temperata
Dupa un debut cu adevarat fulminant in privatizarea Petrom, cu termene si etape care au constituit un calendar exact, procesul a intrat, apoi, intr-o etapa de vadita incetinire. Primele obstacole au survenit dintr-o intreaga lupta pentru atestarea certificatelor de proprietate, dar si datorita unui nivel al creantelor pe care compania le avea de recuperat. Dan Ioan Popescu, ministrul MEC, admitea in ianuarie 2004 ca in privatizarea Petrom situatia trebuie sa fie extrem de clara pentru a nu exista probleme postprivatizare. In plus, investitorii cereau o solutie care sa ii asigure ca isi vor mentine in permanenta participatia de 51% din capitalul Petrom. Oricum, in primul trimestru 2004, concomitent cu negocierile, Petrom a reusit sa-si limpezeasca problemele legate de proprietate. Totodata, printr-un OUG, s-a hotarat ca o parte din datoriile companiei sa fie sterse pentru a i se usura sarcina privatizarii. Cel mai interesant din cele trei companii ramase in cursa finala - MOL Ungaria, OMV Austria si Occidental Oil SUA, s-a dovedit a fi concernul austriac. Indiferent de cum ar fi decurs negocierile pentru preluarea Petrom, Grupul OMV intentiona sa investeasca, pana in 2005, 160 de milioane de dolari pentru extinderea retelei de benzinarii din Romania.
Un final previzibil
OMV s-a dovedit, in final, cel mai motivat si mai angajant din toti cei care si-ar fi dorit sa-si adjudece suprematia asupra SNP Petrom. Negocierile complexe au fost destul de dure pentru partea romana, aceasta aflandu-se, totusi, intr-un proces de initiere. Aceasta chiar daca privatizarea Petrom a succedat procesului de privatizare a Electrica Banat si Dobrogea. Totusi, autoritatile MEC - OPSPI au ajuns la un consens cu oficiali ai Grupului OMV, acestia acceptand conditionarile partii romane. In principal, acestea erau legate de pastrarea integrata a Petrom. Negocierile s-au purtat inclusiv intre casele de avocatura, austriecii fiind asistati de Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, iar romanii de consortiul format din Credit Suisse First Boston - ING Barings si casa de avocatura Linklaters Miculitii si Asociatii. Petrom are o cifra de afaceri de 1,9 miliarde euro si o capitalizare de 2,38 miliarde euro. In prezent are circa 57.000 de angajati si nu ar fi exclus ca acest numar mare sa fie o problema in contextul in care OMV are vanzari de 7,6 miliarde euro si o capitalizare de 4,2 miliarde euro, dar numai 6.000 de angajati.
Sursa: Adevarul, 12 iunie 2004.
09.07.2004
-
Profit de 316.000 euro la Unirea Shopping Center
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCDM
___
Centrul comercial Unirea Shopping Center a raportat la finele anului trecut un profit net de 11,7 miliarde lei(0,3 milioane euro), in crestere in lei cu 65% comparativ cu nivelul inregistrat in 2002, se arata in raportul administratorilor companiei.'In anul 2003, s-a continuat politica de rentabilizare a comertului propriu, prin inchiderea gestiunilor neprofitabile si inchirierea spatiilor eliberate', se precizeaza in raport.
Astfel, suprafata inchiriata a crescut, in 2003, cu 20% fata de anul anterior, iar numarul de magazine s-a majorat cu 27%. In acelasi timp, prin trecerea tarifelor la chirii in euro, veniturile companiei au crescut cu 42% in moneda nationala si cu 21% exprimate in euro. Cifra de afaceri a centrului comercial a avansat de la 379,1 miliarde lei(12,1 milioane euro) in 2002 la 393,8 miliarde lei (10,6 milioane euro) anul trecut. Veniturile din vanzarea marfurilor au scazut de la 34,7% in 2002 pina la 16,2% la finele anului trecut, in timp ce segmentul prestari servicii a crescut pina la 82,7%.
Unirea are o suprafata totala de aproximativ 84.000 de metri patrati, din care peste 32.000 de metri patrati reprezinta suprafata totala a corpului central, 25.000 de metri patrati corpul Calarasi si 26.000 metri patrati corpul Splai. Principalii concurenti pe piata de profil sunt complexul comercial Bucuresti Mall si magazinele Bucur-Obor si Cocor. Actionarii companiei sunt Nova Trade - 65,4%, Broadhurst Invest - 11,75% si SIF Muntenia - 9,06%. Actiunile Unirea Shopping Center sunt listate la Categoria de Baza a Bursei Electronice RASDAQ, aceste titluri castigand ieri in medie 6,8%. Tranzactiile de ieri s-au perfectat la preturi cuprinse inttre 680.000 lei si 750.000 lei/actiune, inchiderea facandu-se la pretul maxim. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 38,3 milioane euro.
Sursa: Ziarul financiar, 9 iulie 2004.' -
Privatizarea SNP Petrom
TVR SNP
___
Guvernul a aprobat joi hotararea privind privatizarea SNP Petrom, contractul urmand sa fie semnat pana la sfarsitul lunii iulie, a anuntat, la Palatul Victoria, purtatorul de cuvant al Guvernului, Despina Neagoe. Termenii contractului sunt confidentiali, a precizat Despina Neagoe.
OMV Austria este ofertantul care a fost ales de comisia de privatizare pentru a incepe negocierile directe pentru privatizarea SNP Petrom. OMV este principala companie petroliera din Austria, cu vanzari de peste 10 miliarde euro la sfarsitul anului trecut si un profit net de aproape 400 milioane euro. SNP Petrom estimeaza, pentru acest an, o cifra de afaceri de 80.404 miliarde lei /circa 2 miliarde euro/. Petrom opereaza o retea de circa 600 de statii de distributie a carburantilor si produce circa 6 milioane tone de titei si 6 miliarde metri cubi de gaze anual. SNP Petrom detine rafinariile Arpechim si Petrobrazi.
Sursa: TVR, 9 iulie 2004.
Pagina