06.04.2004
-
Furnizorii de medicamente se tem de monopolul statului
Cotidianul
___
Centralizarea la Ministerul Sanatatii a licitatiilor privind achizitiile de medicamente si produse medicale va provoca falimentul a aproximativ 300 de companii mici si mijlocii care furnizeaza astfel de produse catre spitale, au avertizat, ieri, reprezentantii Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM). „Este practic un atac direct la adresa acestui segment reprezentat de IMM-urile care furnizeaza materiale sanitare si reactivi de laborator, pentru ca aceste societati, desi s-au dovedit a fi foarte eficiente in anii trecuti, nu vor avea acum forta financiara sa indeplineasca conditiile restrictive impuse de caietele de sarcini. De pilda, in unele cazuri, se solicita depunerea unei garantii in valoare de 40 de miliarde de lei, suma pe care companiile mici si medii nu au de unde sa o plateasca“, ne-a declarat Ion Ciceala, directorul executiv al AFPR. Acesta a apreciat ca, astfel, principiul liberei concurente pe piata este grav incalcat, falimentul celor 300 de IMM-uri va duce la concedierea a aproximativ 10.000 de oameni, iar sistemul centralizat va genera intr-un final preturi mai mari de achizitie pentru produsele medicale.
„Dupa cum stim, atat din teorie, cat si din practica, lipsa de competitie sau competitia intre putini ofertanti conduce la preturi mari si la instaurarea monopolului pe piata, ceea ce va avea ca rezultat servicii si produse de mai slaba calitate la preturi mai mari, fapt ce va accentua diminuarea puterii de cumparare a spitalelor si criza din sistem“, afirma conducerea AFPM intr-un comunicat dat publicitatii in cursul zilei de ieri.
Conducerea AFPM considera, pe de alta parte, ca decizia de a abilita Ministerul Sanatatii sa organizeze licitatii in numele unitatilor sanitare nu a fost un rezultat al dorintei autoritatilor de a rezolva criza din sistemul sanitar, ci a fost dictata de alte interese, pentru ca monopolul care va fi instaurat, astfel, in domeniul achizitiilor de produse medicale va fi controlat de stat. „Investitiile masive care se fac in mod curent la Unifarm, societate falimentara pana acum patru-cinci luni, indica o actiune premeditata impotriva furnizorilor de produse medicale“, se arata in comunicatul remis, ieri, de conducerea AFPM.
Reprezentantii furnizorilor de produse medicale sustin ca, in cele din urma, piata achizitiilor de medicamente va fi dominata de Unifarm - companie cu capital de stat - si de alte cateva mari companii, care vor fi favorizate sa castige licitatiile nationale organizate in sistem centralizat de Ministerul Sanatatii. Surse din sistemul medical ne-au declarat ca, in ultimele luni, nu au fost facute nici un fel de investitii la Unifarm, compania fiind „un dezastru de sus pana jos“. Bugetul Unifarm pe anul 2004 mentioneaza la capitolul Surse financiare pentru investitii, suma de 1300 de milioane din veniturile proprii ale societatii, la care se adauga credite interne in valoare de 20 de miliarde de lei.
Compania Nationala Unifarm SA functioneaza, in prezent, sub autoritatea MS si se afla de mai multi ani intr-o grava criza financiara, dar acest lucru nu a dus pana acum la desfiintarea societatii. In urma cu doi ani, Curtea de Conturi a descoperit, in urma unui control la aceasta companie, ca rezervele strategice de medicamente care se aflau in administrarea Unifarm contineau foarte multe produse care erau deja expirate. Anul trecut, Guvernul a incercat sa impuna compania Unifarm, la propunerea prim-ministrului Adrian Nastase, ca institutia care sa se ocupe de organizarea licitatiilor de medicamente si produse medicale in sistem centralizat. Ideea a intampinat o puternica opozitie si a fost abandonata dupa cateva luni, postura de organizator al licitatiilor revenind astfel Ministerului Sanatatii.
Reprezentantii furnizorilor de produse medicale apreciaza ca, prin introducerea licitatiilor centralizate, se angreneaza mecanisme foarte periculoase pentru insasi fundamentul economiei de piata libera, pentru ca se accentueaza gradul de centralizare a deciziei in sistem, iar liberul acces pe piata al tuturor ofertantilor este ingradit drastic. „Existenta acestui sistem centralizat nu se justifica atata vreme cat exista deja, din 2002, un sistem de licitatii electronice ce asigura o transparenta totala si functioneaza bine in general, cu exceptia unor neajunsuri ce pot fi rezolvate printr-o aplicare mai buna a legii si printr-o finantare mai buna a spitalelor“, a mai precizat directorul AFPM, Ion Ciceala.
Sursa: Cotidianul, 6 aprilie 2004.
05.04.2004
-
BRD isi incearca puterile cu o emisiune proprie de obligatiuni in lei
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
BRD-Groupe Societe Generale, cea de-a doua banca din sistemul bancar romanesc, va sparge incepand de saptamana aceasta gheata pe piata obligatiunilor, instrument consacrat pe pietele dezvoltate dar inca intr-un stadiu incipient la noi.
Istoricul pietei romanesti la capitolul obligatiuni este legat in acest moment doar de cele emise de municipalitati si cateva companii (in jur de 30), aceste instrumente -poate si in lipsa altor alternative de plasament - fiind primite foarte bine.
Astfel, persoanele fizice si juridice care doresc sa-si diversifice portofoliile de investitii vor putea cumpara incepand de joi obligatiuni emise de BRD cu scadenta peste trei ani. Dobanda, actualizata semestrial, va fi calculata in functie de evolutia dobanzii BUBOR pe sase luni. In acest moment BUBOR pe sase luni este de 21,25%.
Valoarea nominala a unei obligatiuni va fi de 25 de milioane de lei, banca urmand sa emita 20.000 de obligatiuni. In cazul in care cererea va fi mai mare decat oferta, BRD va mai suplimenta emisiunea cu alte 3.000 de obligatiuni. Valoarea totala a emisiunii de acum - 500 miliarde de lei - reprezinta insa doar o treime din plafonul maxim aprobat de conducerea bancii pentru emiterea de obligatiuni. Persoanele fizice vor putea subscrie obligatiuni doar in limita a 30% din valoarea totala a emisiunii, restul titlurilor fiind oferite persoanelor juridice. Titlurile vor putea fi cumparare in perioada 8-29 aprilie 2004 si vor fi distribuite prin reteaua teritoriala a BRD-Groupe Societe Generale.
Pana acum, desi vorbesc de mai multe luni, nici una dintre bancile romanesti nu a mai emis obligatiuni in lei. BCR, cea mai mare banca romaneasca, isi mentine, cel putin in acest moment, inclinatia spre euroobligatiuni - oficialii bancii reiterand ideea emiterii, pe pietele externe, de obligatiuni denominate in euro undeva in toamna acestui an.
Un alt jucator important din sistemul bancar romanesc - Raiffeisen Bank si-a anuntat deja intentia de a emite obligatiuni in lei, dar cu exceptia faptului ca se va incerca penerarea segmentului de retail destul de adanc, cel mai probabil prin pretul platit si prin conditiile de emitere, nu se cunosc prea multe detalii.
Emiterea de obligatiuni de catre banci, fie ca sunt in lei sau in valuta, vine in contextul in care prelungirea maturitatilor la sursele atrase devine o prioritate. Si asta mai ales in cazul bancilor cu expunere foarte mare pe piata creditarii, unde scadentele incep sa fie impinse treptat spre scadente medii si mungi. Mentinerea economiilor din banci la nivele destul de mici, si mai ales reticenta fata de scadentele lungi, obliga acum bancile sa gaseasca alte surse pentru a-si asigura lichiditatile pe termene mai lungi. De la credite externe, la imprumuturi de la bancile mame si pana la obligatiuni.
Simplist vorbind diferenta, din punctul de vedere al bancilor, dintre un depozit bancar clasic pe o perioada mai lunga si obligatiuni consta in faptul ca daca in cazul primei variante banii pot fi retrasi si inainte de scadenta, si deci banca nu se poate baza pe ei pe intreaga perioada, in cazul obligatiunilor posibilitatea rascumparii inainte de termen costa mult mai mult.
Sursa: Ziarul financiar, 5 aprilie 2004. -
Datoriile bugetare ale Petrom, sterse inainte de privatizare
Gardianul SNP
___
SNP Petrom este 'curatata' de datorii pentru a deveni atractiva pentru investitori, potrivit unei ordonante de urgenta elaborate de Ministerul Economiei si Comertului (MEC) si aprobata de Guvern in ultima sedinta. Astfel, datoriile acestei companii la bugetul de stat, cel al asigurarilor sociale si de sanatate, la fondul de somaj si la fondurile speciale, respectiv penalitatile si majorarile de intarziere vor fi anulate, potrivit documentului mentionat. O alta masura care va imbunatati situatia financiara a Petrom pentru ca aceasta sa fie cat mai atractiva pentru potentialii investitori vizeaza esalonarea platilor aferente dividendelor datorate statului roman pentru anii 2000 si 2001 pe o perioada de cel mult cinci ani. Totodata, vor fi sterse si majorarile de intarziere percepute pentru neplata acestor dividende. De asemenea, ordonanta prevede incetarea tuturor procedurilor de executare silita incepute de creditorii bugetari, precum si a demersurilor pentru instituirea unor astfel de masuri.
Serviciu contra serviciu
Aceste masuri considerate 'extraordinare' de catre initiatorii proiectului de act normativ sunt justificate, in primul rand, de continuarea procesului de privatizare deoarece 'Directia Generala de administrare a marilor contribuabili si directiile generale ale finantelor publice judetene au calculat pe seama SNP Petrom o suma considerabila constand in debite, penalitati si majorari de intarziere'. Pe de alta parte, se precizeaza ca Petrom, in urma programelor aprobate de Guvern pentru perioadele toamna-iarna si pentru sustinerea sectoarelor de activitate prioritare, a asigurat combustibili si gaze naturale necesare termocentralelor, societatilor de distributie a gazelor, institutiilor publice, producatorilor de ingrasaminte chimice, 'inregistrand mari creante, unele incasate partial si cu mari intarzieri'.
Specialistii MEC precizeaza ca, in pofida acestor dificultati, Petrom a achitat la bugetul consolidat sume importante in ultimii trei ani.
Termenul de depunere a ofertelor finale pentru Petrom este 16 aprilie. In cursa pentru preluarea companiei au ramas OMV - Austria, PKN - Orlen - Polonia, MOL - Ungaria, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Occidental Oil&Gas Holding Corporation - SUA si Glencore - Elvetia.
Sursa: Gardianul, 5 aprilie 2004.' -
Privatizarea Electrica Banat si Dobrogea - finalizata pana in iunie
Adevarul
___
Privatizarea filialelor de distributie a energiei electrice Electrica Banat si Electrica Dobrogea se va incheia in primul semestru al acestui an, a declarat, directorul general al Electrica, Lucian Boghiu. 'Investitorul italian Enel a depus, in luna martie, o oferta ferma pentru cele doua filiale si se preconizeaza ca tranzactia sa fie finalizata in prima jumatate a acestui an', a precizat Boghiu. Initial, termenul-limita pentru transferul de propietate a fost fixat pentru sfarsitul lunii martie. Pentru alte doua filiale Electrica, Moldova si Oltenia, a fost organizata licitatia pentru selectarea consultantului, castigator fiind un consortiu de consultanti condus de Bank of America Securities.
Sursa: Adevarul, 5 aprilie 2004.'
02.04.2004
-
BRD a extins perioada creditelor pentru nevoi personale
Ziua BRD
___
BRD - Groupe Societe Generale a prelungit, incepand de ieri, de la trei la patru ani, termenul de rambursare a creditelor pentru nevoi personale si a celor pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata, se arata intr-un comunicat al bancii. Pentru creditele pentru nevoi personale, dobanda variabila este de 28% pe an, iar cea fixa de 26% pe an. In cazul creditelor pentru bunuri de consum, valoarea acestora se incadreaza intre 5 si 140 de milioane de lei. Pentru aceste credite nu se solicita avans sau giranti, in cazul unei bonitati corespunzatoare si a unei valori a creditului care nu depaseste echivalentul a 2000 de euro. Nivelul dobanzii este de 28% pe an, cand imprumuturile sunt contractate de la banca, si de 23% pe an, in situatia in care contractul de creditare este incheiat in magazinele cu care BRD are conventii. Totodata, BRD a lansat patru tipuri de credite pentru nevoi personale nominalizate, prin care sunt finantate vacante in tara si strainatate, studii in Romania, participarea la simpozioane sau conferinte in afara granitelor, precum si diverse tratamente medicale. Imprumuturile sunt acordate pentru o durata de patru ani, cu o dobanda variabila de 26% pe an. Valoarea creditului se situeaza intre 6 si 140 de milioane de lei, in functie de capacitatea de rambursare a solicitantului. Noile credite se acorda fara avans si fara girant in conditiile unei bonitati corespunzatoare.
Sursa: Ziua, 2 aprilie 2004. -
Greva de avertisment la IAR Brasov
Ziua IARV
___
Angajatii de la Intreprinderea de Aeronautica Romana (IAR) din Brasov au organizat ieri, intre orele 9.00 si 11.00, o greva de avertisment, nemultumiti ca negocierea contractului colectiv de munca a fost blocata pentru ca nu s-a ajuns la un acord privind majorarea salariilor. Arpad Suba, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Aeronautica si lider al sindicatului din IAR, a declarat ca sindicalistii au cerut majorarea salariilor cu 43%, dar ca administratia a oferit cresteri de cate 5%, in trei etape, in cursul anului, in schimbul concedierii a 90 de persoane. Potrivit lui Arpad Suba, salariul mediu brut al unui angajat al IAR Brasov este de aproximativ zece milioane de lei lunar. 'Cererile noastre sunt justificate pentru ca, in 2003, atat productivitatea muncii, cat si cifra de afaceri au crescut fata de 2002, fiecare cu peste 6%. Din cifra de afaceri, cheltuielile cu personalul au fost de 15,45%, in 2003', a sustinut Suba. Liderul sindical a declarat ca majorarea salariilor cu 43% va duce la o crestere a cheltuielilor salariale cu doar 3%, adica la 18,2% din totalul cheltuielilor. Sindicalistii mai cer ca orice decizie privind concedierile - colective sau individuale - sa fie luata dupa consultarea sindicatului. Daca in urma grevei de avertisment nu vor fi aprobate cererile sindicalistilor, acestia ar putea declansa greva generala.
Sursa: Ziua, 2 aprilie 2004.' -
Termenul pentru depunerea ofertelor finale la Petrom a fost prelungit
Adevarul SNP
___
Termenul de depunere a ofertelor finale pentru privatizarea SNP Petrom, stabilit initial pentru 7 aprilie, a fost prelungit pana la 16 aprilie, la solicitarea unor potentiali investitori ramasi in cursa. 'O parte din investitorii selectionati care participa la procesul de privatizare al SNP Petrom au solicitat, la 30 martie, o extindere a termenului de depunere a ofertei finale, pentru a permite o mai buna prelucrare a documentelor in vederea prezentarii unei oferte bine fundamentate', se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului. Potrivit sursei citate, solicitarea a fost adresata autoritatilor 'tinand cont de complexitatea procesului de analiza si decizie, precum si de mecanismele interne ale investitorilor' privind aprobarea prezentarii ofertei finale. Consultantul care asista autoritatile in acest proces, Credit Suisse First Boston, a fost de acord cu prelungirea termenului. 'Acest punct de vedere este sustinut si de Banca Mondiala, Fondul Monetar International si Delegatia Uniunii Europene la Bucuresti, cu care se conlucreaza in acest proces de privatizare', se mai arata in comunicat. Companiile ramase in cursa pentru preluarea Petrom sunt OMV - Austria, PKN - Orlen - Polonia, MOL - Ungaria, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Occidental OilGas Holding Corporation - SUA si Glencore - Elvetia.
Sursa: Adevarul, 2 aprilie 2004.'
01.04.2004
-
APAPS sustine ca negocierea directa este mai eficienta decat Bursa in cazul BRD
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Decizia de vanzare pe baza de negociere directa, si nu printr-o oferta pe Bursa de Valori, a pachetului de actiuni (7,3% din capital) detinut de statul roman la Banca Romana pentru Dezvoltare a fost luata pe baza unor criterii de eficienta a procesului de vanzare, printre care si posibilitatea de a incasa banii intr-o singura transa, a explicat pentru ZF Autoritatea pentru Privatizare (APAPS).
BRD este listata la Bursa de Valori iar investitorii si brokerii asteaptau ca APAPS sa vanda pachetul rezidual de 7,3% prin oferta publica, metoda care ar fi marit lichiditatea si atractivitatea actiunilor. Guvernul a luat insa o alta decizie, hotarand de curand sa vanda actiunile in afara pietei de capital, prin negociere directa cu potentialii ofertanti, persoane juridice romane sau straine.
In contextul in care actiunile BRD sunt printre vedetele bursei, tranzactionandu-se la preturi maxim istorice, decizia a dezamagit participatii la piata, conducerea Bursei de Valori si a surprins chiar si pe presedintele BRD - Bogdan Baltazar.
'S-a plecat de la premisa oferita de experienta anterioara a unei oferte publice prin care abia s-a putut vinde un sfert din pachetul ofertat. Cum pretul pietei este dictat de cerere si oferta, in mod evident aruncand pe piata un numar fara precedent de actiuni pretul acestora va scade dramatic daca statul doreste sa vanda intreg pachetul intr-un timp foarte scurt. Alternativa ar fi putut fi vanzarea unor pachete de 0,5-1% pe parcursul a 18 - 24 de luni, cu costuri importante legate de intermedierea acestor tranzactii', spune APAPS.
In prezent, la cotatia bursiera de ieri a actiunilor BRD - 26.300 lei/actiune, pachetul detinut de APAPS valoreaza circa 80 milioane de dolari.
BRD a fost listata pe Bursa de Valori in 2001, cand APAPS a scos la vanzare prin oferta publica pachetul de 9,87% din actiuni pe care il mai detinea dupa ce Societe Generale a devenit actionar majoritar iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si salariatii BRD au cumparat circa 13% din actiuni.
Oferta a fost lansata insa intr-o perioada foarte proasta pentru Bursa de Valori, care suferea de lipsa investitorilor straini din cauza climatului economic general. Din acesta cauza, oferta APAPS nu a fost subsrisa decat in proportie 25,74% (numai 2% din actiunile bancii), fiind considerata un semiesec.
In ultimii trei ani insa, datorita stabilizarii economiei si apropierii aderarii al UE, Bursa a explodat: preturile s-au triplat iar valoarea zilnica a tranzactiilor a crescut de zece ori. Ascensiunea s-a datorat in special investitorilor straini, care au cumparat in special actiuni ale companiilor si bancilor mari, printre care si BRD.
Anul acesta, datorita interesului investitorilor straini, actiunile BRD au crescut cu circa 35% in numai trei luni, ordine mari de cumparare neputand fi executate datorita concentrarii pachetelor de actiuni. Datorita cresterii actiunilor la Bursa, BRD are in prezent o capitalizare bursiera de 1,2 miliarde dolari, in conditiile in care a fost evaluata la privatizare, in 1998, la 400 de milioane de dolari. In acest context, analistii estimau ca primavara acestui an ar fi putut fi un moment foarte bun pentru ca APAPS sa lanseze o alta oferta publica pentru actiunile detinute la BRD.
Reprezentantii APAPS au fost insa de parere ca bursa, chiar si in actualele conditii favorabile, nu ar fi putut inghiti' nici de data aceasta tot pachetul de actiuni. Autoritatea afirma ca vanzarea directa prin negociere nu reprezinta nici un impediment pentru cei care vroiau oricum sa cumpere actiuni in cazul unei oferte publice pe Bursa.
'In contextul in care in conformitate cu prevederile Legii 83/1998 se doreste incasarea pretului intr-o singura transa, modalitatea optima de a obtine intregul pret pe pachetul detinut de stat, fara ca in acelasi timp sa existe costuri semnificative pentru intermedierea tranzactiei, este aceea de a vinde prin negociere, catre unul sau mai multi investitori, persoane juridice, romane sau straine. Ca urmare toti investitorii institutionali straini sau romani pot achizitiona pachetele dorite, direct de la APAPS', spune autoritatea.
O alta prevedere contestata a Hotararii de Guvern prin care s-a stabilit modalitatea de vanzare a actiunilor BRD este cea de intocmire a unui studiu de evaluare pentru banca. Reprezentantii pietei de capital au sustinut ca acest studiu este inutil din moment ce actiunile BRD au deja un pret pe Bursa.
Vanzarea actiunilor detinute de APAPS la un pret mai mic decat cel de pe Bursa, in cadrul procesului de vanzare prin negociere directa, poate afecta evolutia actiunilor la Bursa. 'Raportul de evaluare reprezinta o cerinta a legislatiei care guverneaza procesul de privatizare a institutiilor bancare', afirma APAPS.
In afara de Societe Generale si BERD, actionarii importanti ai BRD sunt cele cinci Societati de Investitii Financiare (SIF), fiecare cu pachete de peste 5% din capital. BERD detine 4,99% din actiuni, restul titlurilor (circa 10%) fiind libere la tranzactionare.
Sursa: Ziarul financiar, 1 aprilie 2004.' -
Majorarea tarifelor la utilitati impiedica dezvoltarea exporturilor
Gardianul
___
Romania a ajuns la un statut 'primordial' de piata de desfacere fata de partenerii sai, printre motivele care au generat aceasta situatie fiind cresterea preturilor productiei industriale intr-un ritm mult mai accelerat decat cel din statele din jur.
Fruntasi la scumpiri, codasi la competitivitate
'In termeni nominali, preturile productiei industriale au crescut in Romania intr-un ritm 'de invidiat' in comparatie cu cele cinci state care adera la UE la 1 mai a.c. si Bulgaria, a declarat ieri, in cadrul unei conferinte organizate de Finmedia, Eugen Dijmarescu, ministrul delegat pentru comert. El a exemplificat, spunand ca, in timp ce in toate celelalte state, preturile productiei industriale s-au majorat cu maximum 9% (exclusiv Bulgaria, care a inregistrat cresteri de 12,8% in 2003), in Romania, cresterea acestora s-a aflat 'permanent' la peste 20%, cu un varf de 50,3% in 2000. Cresterea anuala a tarifelor la energia electrica si la gazele naturale se situeaza, de asemenea, tot in termeni relativi, peste nivelurile inregistrate de concurenti, ceea ce conduce la reducerea competitivitatii de pret a produselor autohtone. Reducerea competitivitatii prin pret explica de ce unii producatori au preferat sa se aprovizioneze din import, a mai amintit Dijmarescu.
Accesul greu si scump la finantare
Astfel ca la deteriorarea balantei comerciale au contribuit atat scaderea continua a competitivitatii, cat si lipsa fondurilor de retehnologizare si a unei politici de curs valutar care sa incurajeze exporturile. 'Simuland comportamentul comertului exterior in conditiile unei devalorizari a cursului leului inspre valoarea de echilibru a dolarului, am fi avut in 2003, fata de 2002, o crestere cu 11% a exporturilor si o reducere cu 0,5% a importurilor, ceea ce ar fi rezultat intr-o alta configuratie a balantei comerciale si a contului curent', a explicat Dijmarescu. Nivelul de la care exportatorii incep sa piarda din competitivitate incepe de la un curs de schimb de 1,15 dolari pentru un euro. Accesul 'greu si scump' al exportatorilor romani la resursele de euro de pe piata valutara este o alta problema semnalata, la care se adauga faptul ca multinationalele care activeaza in Romania obtin mult mai repede fonduri in valuta. 'In conditiile mentinerii constante a aprecierii fata de euro, se explica de ce aceste entitati considera mult mai avantajos sa importe, ceea ce a si facut ca ele sa contribuie substantial la deficitul comercial al anului 2003', a aratat oficialul Guvernului. La randul lor, reprezentantii Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR) au atras atentia asupra pericolelor care planeaza asupra viitorului exporturilor autohtone, mai ales in conditiile in care doar 10% din marfurile exportate prezinta un grad ridicat de prelucrare. La aceasta se adauga si lipsa unei stabilitati in structura exporturilor de la an la an si inexistenta unor marci definitorii, autentice romanesti. Directiile de actiune pentru sprijinirea comertului exterior al Romaniei vor fi elaborate de consiliul pentru export, organism care va fi constituit sub forma unui parteneriat public-privat.
Adrian Vasilescu: 'Investitiile sunt vitale pentru Romania'
Romania are nevoie de un impozit redus pe profitul reinvestit, a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. 'In Romania se investeste foarte putin. In momentul de fata, Romania merge cu doua trenuri rapide, respectiv exportul si investitia. De asemenea, exista si o mocanita numita consum. Noi facem o economie fortata, acum banii sunt reci, iar ei sunt dusi la banca sa se mai incalzeasca putin', a explicat Vasilescu, in cadrul seminarului 'Profit reinvestit pentru un viitor mai bun', organizat de Fundatia Umanista. El mai spus ca salariul mediu pe economie de 140-150 de euro este foarte mic. 'Cu cat ne apropiem de UE, trebuie sa crestem salariul mediu pe economie. Deci, trebuie marita productivitatea', a mentionat consilierul BNR. In completare, Dan Voiculescu, presedintele Fundatiei Umaniste, a adaugat ca exista patru alternative de a dirija profitul. 'Mascarea profitului sau exportul de profit, folosirea pentru consumul propriu, depunerea lui intr-o banca si reinvestirea. Ultima este singura sansa pentru relansarea economiei romanesti, din care statul castiga', a conchis Voiculescu.
Sursa: Gardianul, 1 aprilie 2004.' -
Camera Deputatilor a adoptat Legea privatizarii Distrigaz Nord
Cronica Romana
___
Comisia pentru Politica Economica, Reforma si Privatizare a adoptat ieri proiectul de Lege privind unele masuri pentru derularea procesului de privatizare a Societatii Comerciale de Distributie a Gazelor Naturale Distrigaz Nord SA Targu Mures si a societatilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice. Potrivit deputatului PSD Lucia Cornelia Lepadatu, membrii comisiei din Camera Deputatilor au adus trei amendamente la forma adoptata de Senat. “Prin amendamentele propuse de comisia noastra, s-a introdus posibilitatea ca pe langa salariati, la privatizarea soceitatilor sa poata participa si membrii Consiliului de Administratie, precum si pensionarii cu ultimul loc de munca la aceste societati, acestia putand achizitiona pana la 10 la suta din capitalul social al Distrigaz si al filialelor Electrica”, a declarat Lucia Cornelia Lepadatu. Deputatul PSD a spus ca, prin aceste amendamente, categoriile mentionate sunt indreptatite sa participe la privatizarea societatilor vizate de proiectul de act normativ. Proiectul de Lege privind unele masuri pentru derularea procesului de privatizare a Societatii Comerciale de Distributie a Gazelor Naturale Distrigaz Nord SA Targu Mures si a societatilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice face obiectul Ordonantei de Guvern nr.31/2004, aprobata de Senat in sedinta din data de 24 febuarie 2004. Prezenta ordonata urmeaza sa fie supusa spre dezbatere Plenului Camerei Deputatilor.
Sursa: Cronica romana, 1 aprilie 2004.
Pagina