Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

13.07.2005

  • AVAS a scos la privatizare 19 societati

    Curierul National   

    ___
    Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a lansat la privatizare, in luna iunie, 19 societati comerciale, statul fiind actionar majoritar la 14 dintre acestea.

    AVAS a oferit la privatizare in iunie 66,274 la suta din actiunile apartinand SC Aversa Bucuresti, 52,645 la suta din actiunile SC Baneasa (IPRS), 57,167 la suta din capitalul social al Vinalcool Bihor, 51,071 la suta din cel al societatii Ciprom Ploiesti, 96,972 la suta din cel al Apcom Select Targu Mures, 89,887 la suta din actiunile Cesar Campulung, 59,138 la suta din cele ale SC Constructii Caracal Draganesti, 50,949 la suta din actiunile SC Constructii Feroviare Moldova, 60,646 la suta din cele ale Icepal Bucuresti, 70,559 la suta din capitalul social al SC Prestari Servicii Bucuresti, 79,681 la suta din cel al SC Tehnomag Cug Cluj-Napoca si 63,395 la suta din cel al Agromec Chirpar, Sibiu. De asemenea, a fost scos la vanzare intreg pachetul de actiuni al societatilor Carpic Satu Mare si Straero Bucuresti. La SC Agroserv 3 Deva a fost oferit la vanzare un pachet de 45,902 actiuni, la Central Snacks Barlad - 48,375 la suta, la Sutrans Bailesti - 36,366 la suta, TAR 02 Special Agigea - 38,142 la suta si la Vitacom SF Gheorghe - 46,914 la suta. Capitalul social al societatilor lansate la privatizare in luna iunie este cuprins intre 189,399 miliarde lei vechi (Baneasa) si 44,5 milioane lei (Cesar).

    Incasari de 1.777.392 de dolari

    In saptamana 4-8 iulie 2005, la sediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului au fost organizate 11 licitatii, in urma carora au fost vandute active in valoare de 1.777.392 USD, apartinand debitorilor SC CIT SA, SC Contrasimex Industry SA, SC Romagroned SA, SC Silcom SA, SC Agroindustriala Nadlac, SC Latina Palstics SA, SC Sidermet SA, SC Flovar Prest Com SRL, PF Enache Ion, SA Agromec Viisoara, SC MGV SRL. In perioada mentionata, suma incasata din activitatea de executare silita a debitorilor a fost de peste 12,1 miliarde de lei vechi (ROL) sau 1,21 milioane lei noi (RON).

    Sursa: Curierul National, 13 iulie 2005.

    mai mult

  • 10% din actiunileTranselectrica si Transgaz listate la BVB in 2005

    Amos News   TEL  TGN

    ___
    Ministerul Economiei si Comertului a supus aprobarii Guvernului Romaniei, in sedinta de astazi, 12 iulie, propunerea de modificare a punctelor 1 si 2 din anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.329/2004.

    Modificarile propuse de MEC prevad cresterea numarului de actiuni care sa fie listate la BVB pentru companiile Transgaz si Transelectrica de la 5% la 10%.

    Potrivit prevederilor Strategiei guvernamentale de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul MEC, pentru Transelectrica si Transgaz se are in vedere listarea pe piata in anul 2005.

    Lista societatilor comerciale aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Comertului, care vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti prin promovarea unei oferte publice initiale primare, prevazuta in Anexa Hotararii de Guvern, cuprinde Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica Transilvania Nord si Electrica Muntenia Nord.

    Strategia guvernamentala de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul MEC pentru anul 2005 prevede efectuarea unei oferte publice initiale primare, oferindu-se spre subscriere prin metode specifice pietei de capital, pachete semnificative de actiuni de pana la 15% din actiunile societatii, prin actiuni nou-emise, rezultate in urma unei majorari de capital social din actiunile societatii, urmate de listarea la bursa.

    Sursa: Amos News, 12 iulie 2005.

    mai mult

12.07.2005

  • La Bursa din Sibiu, actiunile SIF marcate de incertitudinea majorarii pragului de detinere

    Curentul   

    ___
    Titlurile SIF 5 Oltenia au coborat, pentru luna septembrie, de la 1,38-1,3860 lei, la inceputul saptamanii trecute, la 1,27-1,3498 lei la finele ei, iar pentru decembrie, de la 1,45 la 1,4 lei. Evolutia emotionala a pietei de capital, care a reactionat la anuntul alegerilor anticipate, a influentat foarte mult si preturile futures ale derivatelor pe actiuni tranzactionate la Sibiu. Trendul de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost favorabil vanzatorilor din piata la termen, speculatori sau hedgeri, acestia din urma putand sa-si protejeze portofoliile de actiuni detinute pe piata spot.

    Actiunile Societatilor de Investitii Financiare (SIF) au inregistrat cele mai mari pierderi, din cauza incertitudinii privind momentul adoptarii legii prin care se majoreaza pragul de detinere de la 0,1 la 1%, ceea ce a generat o lichiditate importanta, 54% din totalul tranzactiilor. Preturile ar putea sa scada si mai mult in cazul in care investitorii de la BVB s-ar decide sa inceapa sa vanda si mai multe titluri SIF, reorientandu-se catre actiuni din domeniul bancar sau petrolier, apreciaza specialisti ai Bursei din Sibiu.

    SIF 2 Moldova a inceput saptamana cu preturi de 1,18-1,22 lei pentru luna septembrie, si 1,21 lei pentru decembrie. Urmatoarele zile au adus scaderi semnificative, vineri ele scazand la 1,11-1,1498 lei, respectiv pana la 1,15. Pana la scadenta din prima luna de toamna, cumparatorii de optiuni CALL mizeaza pe cresterea acestor actiuni peste pragul de rezistenta de la 1,25 lei.

    Sursa: Curentul, 12 iulie 2005.

    mai mult

  • Expertii straini spun ca PIB-ul Romaniei va creste mai incet

    Cotidianul   

    ___
    Cresterea economica din acest an a Romaniei va incetini, dupa avansul de 8,3% de anul precedent, pina la 5,5%, in timp ce deficitul bugetar va ajunge la 1% din PIB, reiese dintr-un studiu realizat de Institutul pentru Studii Economice Internationale din Viena (WIIW).

    Potrivit studiului citat, in primul trimestru al acestui an, economia romaneasca a crescut cu 5,9%, mai putin fata de perioada similara a anului trecut, cind majorarea a fost de 6,2%. Expertii WIIW apreciaza ca cea mai mare crestere economica se va inregistra in sectorul constructiilor si cel al comertului, in vreme ce recolta agricola va scadea.

    Studiul previzioneaza si o adincire a deficitului de cont curent, pina la sfirsitul anului, care va ajunge pina la 8,3% din PIB, fata de 7,75% cit s-au angajat autoritatile de la Bucuresti fata de FMI.

    In ceea ce priveste inflatia, documentul citat previzioneaza pentru acest an, o rata medie de 9%, nivelul convenit de Executiv cu expertii FMI fiind de 7,5% la sfirsitul anului. Pentru anul viitor, institutia din Viena previzioneaza pentru Romania o crestere economica de 5,5%, un deficit bugetar egal cu cel din acest an, de 1%, si un deficit de cont curent in scadere.

    Sursa: Cotidianul, 12 iulie 2005.

    mai mult

  • Bancile se bat pentru gestionarea euro-obligatiunilor municipale

    Adevarul   

    ___
    Bancile privesc cu interes maxim posibilitatea de a gestiona cei 500 milioane de euro pe care Primaria Generala a Capitalei i-a obtinut din emisiunea de euro-obligatiuni incheiata la finele lunii iunie. Numarul bancilor interesate se ridica la sapte, cu doua zile inainte de desfasurarea licitatiei, alte oferte urmand sa soseasca, probabil, in urmatoarele doua zile. Alegerea bancii la care vor fi depozitati cei 500 milioane de euro atrasi de primarie va avea loc joi. Oferta municipalitatii a fost subscrisa la finele lunii trecute intr-un timp record, de doar 37 de secunde, desi pentru derularea ei s-au luat in calcul doua saptamani. La o ora de la inchiderea ofertei, euro-obligatiunile erau deja tranzactionate pe pietele internationale de capital, cum ar fi bursele din Londra, Luxemburg si Frankfurt. Eurobondurile sunt tranzactionate in acest moment pe pietele internationale cu simbolul 'City of Bucharest'.

    Sursa: Adevarul, 12 iulie 2005.'

    mai mult

11.07.2005

  • Petrom va reduce personalul din explorare, productie si benzinarii

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   SNP

    ___
    Petrom, cea mai mare companie romaneasca - aflata in portofoliul austriecilor de la OMV, intentioneaza sa reduca substantial forta de munca din sectorul de explorare si productie, respectiv din zona benzinariilor, au spus pentru Ziarul Financiar surse apropiate companiei. Reprezentantii companiei petroliere au facut o prezentare a intentiilor de dezvoltare la Petrom pana in 2008 catre analisti si investitori, dupa modelul practicat deja de catre OMV si de alte companii petroliere.

    Petrom dispune in total de aproximativ 50.000 de angajati, din care 27.000 sunt concentrati pe segmental activitatilor de explorare si productie, in timp ce 13.000 de oameni lucreaza in benzinarii. Pentru a reduce personalul angajat in benzinarii, Petrom planuieste sa-i externalizeze prin schimbarea sistemului de distributie al carburantilor din sistemul 'compania detine benzinaria, compania opereaza' in cel asa-numit 'compania detine, dealerul opereaza'. In acest fel, o parte importanta a angajatilor Petrom poate fi externalizata din structura companiei, dupa modelul practicat deja de OMV si alti operatori din Occident.

    'Fara investitii majore in explorare si productie, in schimbarea sistemului de pompaj, automatizare, nu este posibil acest lucru (reducerea personalului in sectorul E&P - n.r.). In ceea ce priveste benzinariile, outsourcing-ul (externalizarea) si inchiderea unor depozite si a unor statii poate fi o solutie', a comentat pentru Ziarul Financiar Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) din Petrom. El sustine ca nu stie cati oameni ar dori OMV sa fie disponibilizati la Petrom.

    'Sa spun maine ca jumatate dintre angajatii Petrom vor fi dati afara ar fi o poezie. Asta tine de ce campuri petrolifere ai si la care dintre ele vrei sa renunti, la fel la benzinarii si asa mai departe. Banuiesc ca acum isi fac calculele', a mai spus liderul de sindicat. Petrom este una dintre cele mai supradimensionate companii petroliere din Europa. La circa 50.000 de angajati, compania are o cifra de afaceri anuala de circa 2 mld. euro, in timp ce OMV cu numai 6.495 de angajati a realizat anul trecut un profit net de 642 mil. euro la vanzari nete de 9 mld. euro. OMV a achizitionat la finele anului trecut un pachet de 51% din actiunile Petrom in cadrul unei tranzactii cu o valoare de 1,5 mld. euro.

    Austriecii au schimbat aproape integral conducerea companiei, pastrandu-l insa pe Gheorghe Constan-tinescu pe pozitia de director general executiv. OMV a schimbat la inceputul anului politica de preturi la pompa, pe care a facut-o flexibila la evolutia cotatiilor produselor petroliere de pe piata internationala. Recent, a luat decizia de a infiinta o divizie de gaze separata la Petrom, care se afla in coordonarea directa a directorului general executiv al companiei, dupa modelul OMV.

    Petrom a fost anul trecut cel mai mare producator de gaze din Romania, cu o productie de 6,4 miliarde metri cubi, depasind compania de stat Romgaz Medias. Petrom este unicul producator intern de titei, rezervele sale combinate de titei si gaze fiind estimate la circa un miliard de barili. Austriecii sunt acum in faza de a selecta un auditor independent pentru evaluarea rezervelor Petrom, ale carui concluzii sunt asteptate in termen de 12 - 18 luni. Petrom a inregistrat in 2004 o pierdere neta de circa 246 mil. euro, pe fondul constituirii masive de provizioane pentru daune de mediu si pensionarea unor angajati.

    Pe divizia E & P, Petrom a investit anul trecut 165 mil. euro. Petrom a produs 5,4 mil. tone titei, pe care l-a procesat in propriile rafinarii - Petrobrazi Ploiesti si Arpechim Pitesti, la care s-a adaugat o cantitate de 1,47 mil. tone de titei Siberian light din import. Divizia de petrochimie a Petrom a avut o cifra de afaceri de 240 mil. euro. Pe divizia de marketing si distributie, SNP are o retea de 112 depozite si 612 de benzinarii, cifra de afaceri a diviziei de downstream ajungand la 643 mil. euro.

    Pe plan international, Petrom vizeaza o expansiune a retelei de statii in Serbia, unde s-a decis sa construiasca 12 statii, alte tinte fiind Bulgaria si Turcia. In Republica Moldova, Petrom opereaza o retea de 68 de statii, fiind al doilea jucator dupa rusii de la LukOil. Petrom estimeaza pentru acest an un profit net de 256 mil. euro. Ultima cotatie a actiunilor Petrom a fost de 0,43 lei grei pe actiune, ceea ce inseamna o capitalizare bursiera de 6,7 mld. euro.

    Sursa: ZIarul Financiar, 11 iulie 2005.'

    mai mult

  • ThyssenKrupp si-a vandut partea dintr-un joint-venture cu Compa Sibiu

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   CMP

    ___
    Compania ThyssenKrupp Automotive, membra a grupului german ThyssenKrupp, a anuntat ca va vinde pachetele majoritare de actiuni la unitatile europene producatoare de arcuri de suspensie pentru camioane, printre care si uzina Compa Arcuri Sibiu, catre firma austriaca Styria Federn, din grupul Frauenthal. Compa Arcuri Sibiu este un joint-venture intre germani si producatorul roman de piese auto Compa, ThyssenKrupp detinand aproximativ trei sferturi din actiuni.

    'Stiam ca sunt in discutii pentru vanzare, dar nu stiam ca au finalizat negocierile', a declarat Ioan Deac, presedintele Compa. ThyssenKrupp mai este prezenta la Sibiu in cadrul unui alt joint-venture cu Compa - in domeniul amortizoarelor auto prin intermediu ThyssenKrupp Bilstein Compa.

    Potrivit unui comunicat al diviziei de componente auto a ThyssenKrupp, vanzarile anuale Compa Arcuri si a celeilalte unitati implicate in tranzactie, din Azambuja - Portugalia, se ridica la 45 de milioane de euro.Valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita. Cele doua uzine au 560 de angajati si produc in principal arcuri cu foi, parabolice si trapezoidale, utilizate la camioane.

    Cumparatorul, grupul Styria, este de asemenea specializat in productia de arcuri pentru camioane. Pe langa arcurile pe foi, firma mai produce bare stabilizatoare, avand 830 de angajati la sase unitati din Europa. Vanzarile anuale ale Styria Federn se ridica la 830 mil. euro, iar printre principalii clienti se numara MAN, Scania, DaimlerChrysler, Renault, Volvo, Mitsubishi, Isuzu.

    Styria Federn urmareste, prin achizitia fabricilor din Romania si Portugalia, sa isi consolideze pozitia pe piata europeana a arcurilor pentru camioane. Pe de alta parte, ThyssenKrupp Automotive vizeaza, in viitor, sa isi transfere activitatile de productie de arcuri catre divizia ThyssenKrupp Bilstein, specializata in fabricarea amortizoarelor pentru autovehicule. Masura are ca scop consolidarea pozitiei firmei pe piata furnizorilor de componente pentru autoturisme.

    ThyssenKrupp Automotive este unul dintre cei mai importanti furnizori mondiali de componente auto, cu peste 143.000 de angajati la 130 de fabrici din 17 tari, si vanzari de 7,3 mld. euro in anul fiscal 2003-2004. ThyssenKrupp este prezent in Romania prin toate cele cinci divizii ale grupului - metalurgie, auto, ascensoare, bunuri industriale si servicii. Concernul ThyssenKrupp este unul din cele mai mari grupuri producatoare de tehnologie la nivel mondial. Cu activitati in special in domeniile metalurgic, bunuri industriale si servicii, grupul a realizat in anul fiscal 2003-2004 o cifra de afaceri de peste 39 miliarde de euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 11 iulie 2005.
    '

    mai mult

  • Actionarii Alro au hotarat trimiterea in judecata a fostului presedinte

    Curierul National   ALR

    ___
    Actionarii producatorului de aluminiu Alro Slatina au decis recent introducerea unei actiuni in raspundere impotriva fostului presedinte al Consiliului de Administratie (CA) al companiei, Alexander Krasner, informeaza un raport remis Bursei de Valori Bucuresti.

    In cadrul aceleiasi adunari generale ordinare a actionarilor a fost aprobata mandatarea actualului presedinte al CA, Christian Wuest, si a vicepresedintelui CA, Marian Nastase, pentru exercitarea tuturor actelor si faptelor necesare in vederea inregistrarii actiunii mentionate. Cei doi reprezentanti ai companiei vor organiza, printre altele, si o expertiza contabila pentru confirmarea prejudiciului inregistrat de societate prin executarea contractelor incheiate in timpul mandatului lui Krasner.

    Reprezentantii companiei nu au dorit sa faca alte comentarii fata de cele prezentante in raportul remis Bursei.

    In luna mai, actionarii Alro au respins descarcarea de gestiune a lui Krasner si a fostului vicepresedinte Peter Braun. Cei doi au demisionat din functiile detinute in conducerea Alro la sfarsitul lunii octombrie 2004.

    Potrivit lui Braun, motivul demisiei l-a reprezentat dezacordul fata de politica impusa de actionarul majoritar, casa de comert americana Marco International. Braun a mai afirmat ca votul negativ pentru descarcarea de gestiune este legat de procesul care se deruleaza in prezent la Londra intre Alexander Krasner si actionarul majoritar.

    Sursa: Curierul National, 11 iulie 2005.

    mai mult

08.07.2005

  • Afaceri sub asteptari pentru Vrancart la cinci luni

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   VNC

    ___
    Producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud a realizat in primele cinci luni ale lui 2005 o cifra de afaceri de 21 de milioane de lei (5,7 milioane de euro), cu circa 27% mai scazuta decat nivelul prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli al societatii pentru 2005. Vrancart a obtinut insa un profit brut de 2,77 milioane de lei (0,75 milioane de euro), nivel apropiat de cel prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli. Veniturile totale ale societatii in perioada ianuarie-mai s-au ridicat la 21,7 milioane de lei (5,9 milioane de euro), in timp ce cheltuielile totale au insumat 18,9 milioane de lei (5,15 milioane de euro).

    Pentru acest an, compania estimeaza ca va obtine venituri din exploatare de aproximativ 20 de milioane de euro (71,8 milioane de lei) si un profit net de 1,6 milioane de euro (5,76 milioane de lei). In perioada urmatoare se asteapta ca actiunile Vrancart Adjud sa intre la tranzactionare pe Bursa de Valori, dupa ce comisia de listare a pietei a admis cererea companiei de admitere la cota Bursei. Vrancart a derulat in prima parte a lunii aprilie o oferta publica primara initiala (IPO) pentru a-si putea lista actiunile pe piata. Oferta, derulata prin intermediul IFB Finwest, a fost suprasubscrisa cu aproape 30%.

    Valoarea ofertei publice initiale Vrancart a fost de circa 4,8 milioane de euro (17,4 mil. lei). Societatea a oferit public 116 milioane de actiuni cu valoarea nominala de 1.000 lei, reprezentand 25% din capitalul social, pretul de subscriere fiind de 1.500 lei/actiune. Aproximativ un sfert din actiunile oferite au fost subscrise de fondul de investitii elvetian Hyposwiss Danube Tiger. Actionarul majoritar al societatii este SIF Banat-Crisana, care anterior ofertei detinea 96,6% din capitalul Vrancart.

    Sursa: Ziarul Financiar, 8 iulie 2005.

    mai mult

  • Parteneriat intre Ardaf si Xerox

    Curierul National   

    ___
    Xerox Romania si compania de asigurare Ardaf au incheiat un parteneriat prin care compania de asigurari va beneficia de servicii de management al documentelor pentru sediile din Cluj-Napoca, precum si pentru sucursala Ardaf Bucuresti, se arata pe portalul specializat 1asig.ro.

    In urma unui studiu realizat pentru Ardaf asupra mediului de birou, compania Xerox a creat o strategie moderna privind organizarea cat mai eficienta a acestui mediu in cadrul companiei de asigurari.

    Ca rezultat, Xerox va furniza companiei Ardaf, timp de patru ani, servicii complete, care cuprind instalarea, intretinerea si service-ul echipamentelor, precum si consumabilele necesare functionarii acestora.

    In premiera in Romania, Xerox va implementa, la ARDAF, o suita speciala de programe de management al serviciilor, Xerox Office Services Software Suit.

    Mai mult, va oferi companiei de asigurari posibilitatea de a controla costul productiei de documente, de a mari eficienta utilizarii si de a genera rapoarte care sa sprijine deciziile de management.

    Sursa: Curierul National, 8 iulie 2005.

    mai mult

Pagina

inchide