01.07.2003
-
Statul ar putea vinde mai mult de 51% din Petrom
Ziua SNP
___
Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, considera ca pachetul de 51% din actiuni care va fi scos la vanzare in cazul privatizarii Petrom ar putea fi majorat. 'Sunt pentru privatizare. Nu sunt fanul cifrei de 51%, ea poate fi si mai mare', a declarat ieri Popescu, intr-o conferinta de presa.
El a spus ca termenele de privatizare se vor respecta, pana la publicarea anuntului continuandu-se discutiile cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Mondiala si Fondul Monetar International. Potrivit ministrului Dan Ioan Popescu, nu este inca destul de clar daca pachetul de 10% care ar urma sa fie vandut salariatilor face parte din cele 51 de procente ce vor fi scoase la privatizare sau se adauga la acestea.
In context, Dan Ioan Popescu s-a intrebat daca cineva ar mai fi interesat sa cumpere doar 41% din actiunile Petrom. El a mentionat ca, in cursul discutiilor pe care le-a purtat cu conducerea Citibank, a iesit in evidenta necesitatea unor asocieri ale unor societati din domeniul petrolului, citand nume precum Moll sau OMV. Ministrul Economiei si Comertului a precizat ca derularea investitiilor la Petrom dupa terminarea privatizarii va fi urmarita cu foarte mare atentie, deoarece are influenta si asupra statului roman.
Sursa: Ziua, 1 iulie 2003.' -
Obligatiunile Timisoara au fost subscrise in totalitate
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Vanzarea obligatiunilor municipale emise de Primaria Timisoara s-a incheiat cu succes. Obligatiunile in valoare de 100 miliarde lei au fost cumparate de 50 de investitori dintre care: doua societati de investitii financiare, doua companii de asigurari, un fond strain de investitii, opt fonduri mutuale si doua banci. Durata emisiunii este de 2 ani, prima rata a dobanzii fiind de 18%.
In curand, obligatiunile municipale Timisoara vor fi inscrise la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Bursa, 1 iulie 2003
-
Societatea Aro Campulung - pasuita din nou de statul roman
Adevarul
___
Executivul a prelungit pentru a doua oara, pana la sfarsitul acestui an, termenul pana la care societatea Aro Campulung trebuie sa livreze Ministerului de Interne un numar de 103 vehicule echipate cu grupuri motopropulsoare Toyota.
Data prevazuta initial in contract era 31 martie 2003 si a fost prelungita de Guvern, la inceputul lunii aprilie, pana la 30 iunie. Contractul a fost semnat anul trecut, iar Ministerul de Interne a fost autorizat sa acorde Aro Campulung un avans de 72,6 miliarde de lei.
In contrapartida, intreprinderea din Campulung trebuia sa livreze vehiculele, in caz contrar urmand sa suporte penalitati. Seful Autoritatii pentru Privatizare, Ovidiu Musetescu, a declarat, recent, ca societate Aro se afla in colaps financiar si va intra in lichidare judiciara, in cazul in care nu va fi privatizata in urmatoarele luni.
Anul trecut, ARO a raportat pierderi de aproape 30 milioane dolari, iar cifra de afaceri a scazut cu aproape trei milioane de dolari fata de 2001, ajungand la 18,7 milioane dolari. Compania a inregistrat, in primele patru luni ale acestui an, pierderi de 95 de miliarde de lei (circa 3 milioane dolari), la o cifra de afaceri de 229 de miliarde de lei (7,1 milioane dolari).
Sursa: Adevarul, 1 iulie 2003.
27.06.2003
-
European Drinks tinteste bursele internationale
Realitatea Romaneasca
___
In perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, nu este exclusa o eventuala listare a grupului de firme European Drinks la bursele internationale. European Drinks va investi 40 de milioane de euro intr-o fabrica de bere.
Grupul de firme European Drinks intentioneaza sa listeze compania la una dintre bursele internationale, un nume vehiculat fiind chiar Frankfurt. Pentru demararea procedurii de listare, grupul de firme este auditat de PricewaterhouseCoopers (PwC). „Cu cat ne apropiem mai mult de structurile europene, cu atat valoarea companiei ar putea sa creasca. De aceea este mai bine sa intram pe piata burselor mari“, a afirmat Viorel Micula, presedintele grupului.
Conducatorii companiei European Drinks si-au exprimat nemultumirea fata de instabilitatea legislativa din Romania. Aceasta este una dintre cauzele pentru care listarea ar putea sa fie amanata.
Reprezentantul PwC, Jean Pierre Vigrou, ne-a declarat ca, pentru listarea unei companii pe pietele internationale, sunt necesare doua conditii de baza: sa aiba un istoric si sa fie profitabila. „European Drinks are o istorie, zece ani de activitate, si este si profitabila, deci are toate sansele sa fie listata pe o bursa mare“, a conchis Vigrou.
European Drinks are peste 12.000 de angajati. European Drinks dispune de o retea de distributie cu peste 150 de filiale in intreaga tara, care asigura comercializarea a peste 200 de sortimente proprii de bauturi racoritoare, alcoolice si de produse alimentare. Grupul a deschis societati comerciale in Republica Moldova, Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia.
De asemenea, produsele sunt exportate in tari cum ar fi Rusia, Suedia sau Ungaria.
Grupul de firme European Drinks vrea sa-si extinda afacerile si in productia de bere. In acest sens, are in derulare un program de investitii de peste 40 de milioane de euro, care vizeaza construirea unei fabrici de bere, cu o capacitate anuala de un milion de hectolitri. „Constructia a demarat in primavara anului trecut. Costurile au fost mult micsorate datorita faptului ca multe dintre instalatiile de producere a bauturilor racoritoare si a apelor minerale pot fi folosite si pentru bere“, a precizat Viorel Micula.
Fabrica se afla in localitatea Draganesti, judetul Bihor, productia urmand sa inceapa in august, astfel incat in septembrie berea ar putea fi gasita pe piata. „Este o piata interesanta, cu posibilitati de crestere in viitor, desi in prezent consumul intern este inferior celui inregistrat in tarile vecine. Daca lucram la capacitatea maxima, am putea atinge o cota de piata de pana la 10%“, a afirmat Micula. Acesta sustine ca in cazul berii costurile de productie sunt mai mici, comparativ cu cele pentru bauturi racoritoare si apa minerala. „Va fi o bere populara, livrata la un pret accesibil consumatorului de rand“, a mentionat Micula, care a adaugat ca tipurile de bere care vor fi lansate urmeaza sa fie stabilite in functie de solicitarile pietei.
Pe data de 30 mai a.c., European Drinks si Transilvania General Import-Export, ambele patronate de fratii Micula, au platit aproximativ 423 miliarde lei datorii catre bugetul de stat. O alta companie din grup, Rieni Drinks a primit inlesniri la plata pentru datorii de aproximativ 157 miliarde lei. Cele trei societati ale grupului figureaza, in continuare, ca datornici la bugetul asigurarilor sociale, cu 44 miliarde lei.
Sursa: Realitatea Romaneasca, Bursa, 27 iunie 2003. -
Bursa de Valori Bucuresti va deveni societate pe actiuni
Gardianul
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va trebui sa isi schimbe statutul din asociatie in societate pe actiuni pentru a putea fuziona cu piata Rasdaq, a declarat, ieri, presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Gabriela Anghelache, in cadrul conferintei internationale 'Planul de actiune pe termen mediu pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania'.
Actiunile ar urma sa fie impartite cu titlu gratuit membrilor asociatiei Bursei. Presedintele CNVM a afirmat ca va trebui creat un depozitar central, organism independent, care sa verifice platile, decontarea si inregistrarea tranzactiilor, masura prevazuta in proiectul legii consolidate a pietelor de capital.
Gabriela Anghelache a precizat ca una din dificultatile procesului de fuziune cu Rasdaq o reprezinta foarte multe societati listate ale caror actiuni nu sunt tranzactionate. Potrivit datelor furnizate CNVM de catre Rasdaq, din cele 4.823 de societati listate pe aceasta piata la sfarsitul anului trecut, 18% nu au mai facut obiectul tranzactiilor de doi ani. De asemenea, exista companii care au fost listate in urma procesului de privatizare in masa si care nu au fost tranzactionate deloc pana in prezent.
In ceea ce priveste proiectul legii consolidate a pietelor de capital, Gabriela Anghelache a declarat ca acesta isi propune sa unifice prevederile legislative actuale referitoare la valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, precum si la instrumentele financiare derivate.
Sursa: Gardianul, 27 iunie 2003.' -
Dupa criticile lansate de FMI si Banca Mondiala, CNVM promite o supraveghere mai atenta a S.I.F.
___
Vom supraveghea mai atent Societatile de Investitii Financiare si vom adopta noi prevederi cu privire la tranzactiile acestora odata cu adoptarea noilor reglementari legislative din domeniul supravegherii pietei de capital, a declarat ieri presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Gabriela Anghelache, in cadrul conferintei de presa organizata cu ocazia seminarului international privind piata de capital din Romania.
'Vom analiza mai atent tranzactiile referitoare la structura portofoliului SIF-urilor. Sunt anumite aspecte ce vor fi corectate printr-o lege speciala, sau, ca o masura de siguranta, prin anumite prevederi generale, de principiu, ce vor fi incluse in proiectul legii pietelor de capital', a afirmat Anghelache. Oficialul CNVM nu a oferit mai multe detalii vizavi de controversatul subiect al supravegherii pietei de capital si respectiv a SIF-urilor, despre care analistii FMI si ai Bancii Mondiale afirmau - intr-un raport publicat in urma cu o luna de ziarul Adevarul - ca actioneaza intr-o atmosfera lipsita de transparenta, subminand increderea investitorilor.
SIF-urile, societati private nascute din darnicia guvernantilor (care le-au servit pe tava o portie grasa din activele societatilor de stat), administreaza astazi actiunile a peste 8 milioane de cetateni. Cu toata averea pe care o administreaza SIF-urile, de peste 10 ani ele nu au fost supuse nici unui control din partea organismelor de supraveghere specializate, in ciuda unor scandaluri financiare in care au aparut insistent numele unora dintre conducatorii acestora. Acelasi raport atragea atentia autoritatilor romane asupra slabei supravegheri a pietei de capital, despre care presedintele CNVM a dat asigurari ca, in curand, se va imbunatati.
'Supravegherea in timp real va fi pusa in practica in foarte scurt timp. Vom avea o alta modalitatea de a supraveghea piata de capital si de a lua masuri mai rapide cand apar semnale privind manipularea preturilor', spune Anghelache. Ea a anuntat ca s-au facut experimente si ca 'supravegherea on-line va putea fi facuta de la sfarsitul acestei veri'. Deocamdata, aceasta activitate se face in mare parte sub forma de raportari saptamanale. Oficialul CNVM a spus ca softul care va fi implementat pentru supravegherea pietei de capital a costat circa 350.000 de euro.
Sursa: Adevarul, 27 iunie 2003.'
26.06.2003
-
Petromidia vireaza spre petrochimie si reduce personalul cu 1.000 de angajati
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Schimburile de locuri din conducerea grupului petrolier privat Rompetrol, anuntate saptamana trecuta, corespund de fapt unei strategii pe care grupul o are in vedere in urmatorii doi ani. Eric Chis, fost director al rafinariei Petromidia, si-a incheiat rolul de a curati si restructura una dintre cele mai mari si complexe rafinarii din Romania, lasand-o din luna februarie pe 'profit sustenabil', obiectiv asumat in momentul preluarii conducerii rafinariei.
De acum, noul director, Sorin Potanc va trebui sa duca la bun sfarsit faza de automatizare a rafinariei, inceputa acum un an si s-o aduca la un cost de procesare pe tona de titei de 15$/tona, fata de 20$/tona in prezent.
In 2001, la preluarea rafinariei de catre grupul Rompetrol, aceasta inregistra un cost de procesare de 55$/tona, avand circa 3.600 de angajati. Dupa investitii de circa 100 mil.$ consumate in doi ani, Petromidia are 1.400 de angajati, in timp ce costul de procesare pe tona de titei a scazut de la 55$ la 20$, in conditiile in care rafinaria proceseaza preponderent titeiuri sulfuroase. In prezent, Petromidia este principalul furnizor de carburanti Euro 3 pentru companiile internationale de pe piata distributiei de carburanti, potrivit lui Chis.
Insa pentru a atinge standardele rafinariilor europene, noul management va trebui 'sa mai stranga surubul'. In 2005, cost va trebuie sa fie de 15 $/tona de titei procesat, iar in rafinarie nu vor mai lucra decat 400 de angajati. Pentru aceasta, sunt preconizate investitii de cel putin 50 mil. $ pe an. Pana la finele acestui an, capacitatea de prelucrare a rafinariei urmeaza sa fie de 3,8 mil tone.
“In urmatorii doi ani, am ca obiective tinta sa fac din petrochimie ceea ce am facut deja din Petromidia, cu Rompetrol producator si trader (n.red - casa de comert) de produse petrochimice in Balcani, apoi sa ma concentrez asupra expansiunii regionale”, a explicat pentru Ziarul Financiar tintele mandatului sau Eric Chis, noul vicepresedinte al grupului Rompetrol responsabil cu dezvoltarea si investitiile. Potrivit acestuia, cifra de afaceri a Rompetrol pe divizia de petrochimie se va tripla in doi ani la 120 mil. $, fata de 40 mil. $ in 2002.
“Afacerile din petrochimie sunt diferite de cele cu petrol si gaze. In petrochimie, poti sa ai o rata a profitului si de 40%, insa fluctuatiile sunt mari. La companiile mari din domeniu, se intampla frecvent sa piarda un miliard de dolari intr-o zi, pentru ca a doua zi sa castige doua miliarde de dolari”, spune Chis.
Cum isi va aplica acesta strategia in domeniul petrochimiei?
“Am ramas in continuare director general al Rompetrol Petrochemicals. Trebuie spus ca, dupa preluare, am constatat ca partea de petrochimie a complexului Petromidia nu putea depasi un grad de utilizare al capacitatii de 60%, pentru ca asa fusese proiectata. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de catre compania de engineering Stone and Webster. $.Pentru a fi profitabila, este necesara utilizarea a minim 92% din capacitate. Petrochimia de la Petromidia a fost pornita pentru perioade foarte scurte de timp, in 1989 si 1996. Initial, am crezut ca repornirea petrochimiei ne va costa 15-20 mil.$”, a mai spus Chis. Insa dupa ani de studii a reiesit ca investitiile necesare pentru repornirea unitatilor petrochimice de la Petromidia sunt de circa 70 mil. $. In 2005, aceste unitati vor avea un grad de utilizare al capacitatii de 95%.
De la 1 ianuarie a fost creata o noua societate, Rompetrol Petrochemicals, care administreaza toate activele din domeniul petrochimiei de la Petromidia. Actionar unic la Rompetrol Petrochemicals este compania Rompetrol Rafinare Complex Petromidia.
Pentru a-si pune in aplicare politica, Rompetrol intentioneaza sa importe polietilena si alte produse petrochimice din Orientul Mijlociu, folosind facilitatile oferite de portul Midia.
Miza in afacerea petrochimica este tocmai consumul redus de poliolefine din Romania, care se situeaza in acest moment la circa 7 kg/cap de locuitor, in timp ce in Ungaria este de 34 kg, iar in Germania de circa 42 kg, lasand teren unei cresteri potentiale a pietei.
Potrivit ultimelor informatii disponibile, la Petromidia este in functiune o instalatie de producere a polipropilenei, care a produs 65.000 tone in 2002. Pentru acest an, este prognozata o productie de 75.000 tone.
Investitiile preconizate, in suma de 70 mil. $, vor fi directionate pentru repornirea instalatiilor de piroliza si doua unitati de producere a polietilenei.
In conditiile in care vor fi repornite piroliza si cele doua unitati de producere polietilena, cifra de afaceri din activitati de petrochimie ar putea ajunge la 300 mil.$ anual incepand din 2006.
Pe segmentul de retail (distributie de carburanti prin depozite angro si statii de distributie), grupul Rompetrol isi va continua expansiunea pe piata interna si cea regionala. In strainatate, grupul Rompetrol este prezent pe pietele de retail din Republica Moldova si Bulgaria, urmand sa intre si pe alte piete din regiune.
Listata pe bursa electronica Rasdaq, Rompetrol Rafinare Complexul Petromidia SA are o capitalizare de piata de circa 90 mil. $, in conditiile in care ultimul pret al titlurilor rafinariei se tranzactionau cu aproximativ 40.000 lei/ actiune.
Pe primul trimestru, Rompetrol Rafinare -Complex Petromidia a realizat in primele trei luni o cifra de afaceri preliminata de 251 mil. dolari.
Grupul petrolier privat Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, a cumparat in 2001 pachetul majoritar de actiuni la Petromidia pentru 50 mil. $ platibil in 5 ani, asumandu-si obligatia de aface investitii pe aceeasi perioada in suma totala de 200 mil. $, potrivit contractului de privatizare.
A ramas insa problema datoriilor istorice ale rafinariei catre statul roman, care reprezentau 46% din cifra de afaceri a rafinariei pe 2002, de circa 912 mil. $.
Rompetrol a propus ca in contul acestor datorii, rafinaria sa livreze produse petroliere la rezerva de stat, iar statul sa devina actionar la Petromidia. Raspunsul din partea Finantelor se lasa asteptat insa. Din toamna anului trecut, grupul petrolier austriac OMV detine 25,1% din actiunile grupului Rompetrol, al doilea operator de pe piata petroliera interna.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 iunie 2003.' -
Ultima emisiune de obligatiuni, un succes
Gardianul
___
Investitorii s-au 'batut' pe bondurile romanesti
Acesta a mentionat ca valoarea emisiunii a fost mentinuta la 700 milioane de euro, desi nivelul subscrierilor a fost mai ridicat, intrucat Romania nu avea nevoie de mai multi bani. 'Aceasta suma este absolut suficienta pentru reintregirea rezervelor de valuta administrate de Banca Nationala a Romaniei si va juca un rol important si in finantarea deficitului de stat pentru acest an', a spus Mihai Tanasescu. Potrivit acestuia, 25% din eurobonduri au fost cumparate de investitori din Marea Britanie. Au mai subscris investitori din Grecia - 20%, Germania - 15%, Elvetia - 10%, Italia - 10%, Austria - 7%, SUA - 5%.
'Criza externa ne-a ajutat'
In ciuda declaratiilor oficiale, exista si unele voci care nu impartasesc acest entuziasm. Astfel, analistul economic Ilie Serbanescu sustine ca dobanda de 5,75% nu reprezinta neaparat un succes. Potrivit acestuia, scaderea de aproape trei puncte procentuale fata de dobanda la care s-a imprumutat anul trecut Romania se explica prin reducerea dobanzilor pe pietele internationale. 'La o dobanda de 5,75% sigur nu este un succes. Faptul ca emisiunea a fost suprasubscrisa nu este o surpriza. Acest lucru era de asteptat pentru ca pietele internationale nu ofera, in momentul de fata, variante mai eficiente de investitii', ne-a declarat Ilie Serbanescu.
'Contextul e favorabil'
Acest punct de vedere a fost impartasit si de analistul economic Ionut Popescu. El sustine ca scaderea pietelor bursiere internationale si perspectivele nu foarte optimiste privind o redresare rapida au determinat investitorii sa caute alte piete care sa le ofere castiguri relativ mari si, evident, relativ sigure. 'Oricum, este clar ca e de bine. Dupa summit-ul de la Salonic, cand UE a transmis clar mesajul ca, orice ar fi si oricate probleme am mai avea de rezolvat, integrarea noastra este indiscutabila, suntem altfel priviti. Investitorii sunt acum siguri ca banii lor sunt plasati intr-o economie care va face parte din Uniunea Europeana si, in consecinta, nu vor avea de pierdut. Este clar ca acest lucru se datoreaza si contextului favorabil in care se afla Romania', a ne-a declarat Ionut Popescu. Acesta sustine ca Romania s-ar putea imprumuta in continuare la o dobanda avantajoasa, avand in vedere cererea, care a depasit oferta. 'Acest fapt ar putea reprezenta o tentatie pentru Guvern, in contextul in care urmeaza un an electoral', a conchis Ionut Popescu.
Au crescut ratingurile
Faptul ca investitorii straini au facut o afacere profitabila cumparand obligatiunile romanesti este confirmat de cresterea ratingurilor acordate Romaniei de catre agentiile de evaluare financiara. Astfel, Standard & Poor's a acordat ratingul 'BB minus' emisiunii de euroobligatiuni romanesti in valoare de 700 milioane de euro. Acelasi calificativ a fost acordat si de Agentia Fitch Ratings, care sustine ca economia romaneasca continua sa inregistreze performante solide 'in contextul unui mediu international dificil'. Totusi, Fitch Ratings preconizeaza o usoara incetinire a ritmului de crestere a Produsului Intern Brut in acest an, de la 4,9% in 2002 la 4,5%, in vreme ce in privinta deficitului de cont curent anticipeaza o majorare pana la 4,5% din PIB. 'Marirea cu 43% a salariului minim incepand cu 1 ianuarie va complica obiectivul Guvernului privind un deficit bugetar de 2,65% din Produsul Intern Brut si o rata a inflatiei la sfarsitul anului de 14%, chiar daca ambele tinte ar putea fi totusi atinse', se mai arata in comunicatul Fitch.
Sursa: Gardianul, 26 iunie 2003.
' -
A doua emisiune de obligatiuni Alba Iulia
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Primaria municipiului Alba Iulia va realiza o noua emisiune de obligatiuni municipale, in valoare de 24 miliarde lei, acesta suma fiind destinata finantarii unor obiective de infrastructura
Dobanda este variabila si se stabileste trimestrial, calculandu-se ca medie aritmetica intre BUBID si BUBOR la trei luni, la care se adauga doua procente.
Scadenta emisiunii de obligatiuni este la data de 30 aprilie 2006, rambursarea imprumutului urmand sa se realizeze in patru rate semestriale, incepand cu 30 aprilie 2004.
Sursa: Bursa, 26 iunie 2003.
Referitor la prima emisiune de obligatiuni, momentan ne aflam la al patrulea cupon de obligatiuni ALB04, bonificat cu o dobanda de 18% (cu alte cuvinte, cei care vor detine la data de referinta 23 iulie a.c. obligatiuni ALB04, vor primi, pentru fiecare titlu detinut, o suma de 250000 lei si 18% din valoarea ramasa a principalului, 750000 lei).
25.06.2003
-
Cresterea euro urca profitul si actiunile Santierului Naval Orsova
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNO
___
Brokerii care spuneau la inceputul anului ca investitorii de la Bursa nu se vor imbogati anul acesta, ci vor castiga doar ceva in plus fata de dobanda bancara, s-au inselat. Cel putin in cazul actiunilor Santierului Naval Orsova, al caror pret s-a dublat in ultimele trei luni.
Dupa primele cinci luni ale anului, Santierul Naval inregistreaza un profit net de 35,3 miliarde de lei, in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut si cu 52% mai mare fata de prevederile bugetului de venituri si cheltuieli pentru aceasta perioada.
Cresterea profitului se datoreaza atat cresterii profitului din activitatea de baza, care a atins la finalul lunii mai 33,8 miliarde de lei, cu 56% mai mult fata de prevederile bugetului, cat si activitatii financiare, care a insemnat un profit de 9,3 miliarde de lei, fata de o pierdere de o pierdere de 1,3 miliarde de lei in perioada similara a anului trecut.
Bugetul de venituri si cheltuieli al companiei indica pentru acest an un profit net de 90 miliarde de lei, adica aproape un sfert din capitalizarea bursiera a companiei. Randamentul pe care investitorii de la Bursa spera sa il obtina este oricum mai mare fata de dobanzile bancare, iar brokerii spun ca din acest punct de vedere, crestere actiunilor ar putea continua.
Conducerea santierului spune ca prevederile bugetului ar putea fi depasite in acest an datorita navelor livrate in avans. “Am reusit sa devansam termenele de livrare, si pana la finalul anului ne asteptam sa livram doua nave in plus fata de ce ne-am propus la inceputul anului,” spune Constantin Badoiu, directorul santierului naval.
Toate navele produse in acest an sunt destinate exportului. Deprecierea in termeni reali a monedei nationale fata de euro a fost, de altfel, unul din factorii care au determinat cresterea profitabilitatii santierului. “Cresterea pretului la tabla pe piata interna a fost estompata de cresterea euro,” a declarat Badoiu.
Inca din primul trimestru al anului, santierul a reusit sa contracteze intreaga capacitate de productie pentru anul viitor. Navele sunt destinate in exlusivitate exportului, principalii partreneri fiind din Belgia, Olanda si Germania.
Cresterea concurentei din partea santierelor navale din China si Rusia, care practica preturi mai mici in domeniul navelor petru tansportul containerelor, a determinat santierul naval sa-si orienteze o parte din productie catre navele tanc de transport al produselor chimice. Cererea pentru acestea este in crestere pe piata europeana.
Actiunile Santierului Naval Orsova sunt cotate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, unde au inregistrat si anul trecut printre cele mai mari cresteri de pret, aproape 200%, fata de o crestere medie a cotatiilor de la Bursa de 110%. Ĩn ultimele saptamani, valoarea tranzactiilor a crescut semnificativ, iar brokerii spun ca ascensiunea pretului si rezultatele bune au atras investitori de talie mai mare. Numai luni, la Bursa s-au transferat pachete de actiuni reprezentand 1% din capitalul santierului.
“Santierul naval a raportat an de an rezultate in crestere, si este posibil ca unii din investitorii de la Bursa sa ia in considerare o investitie in actiunile acestuia pe un termen mai lung,” comenteaza Alin Brendea, director de operatiuni la societatatea de brokeraj Prime Transaction.
Actionarii principali ai companiei sunt SIF Transilvania, care detine 49,9% din actiuni si Rensen Beheer, firma olandeza care activeaza tot in domeniul constructiei si comercializarii navelor fluviale, cu 16,6%.
Compania a distribuit an de an o parte substantiala din profit sub forma de dividende, dar anul acesta situatia s-ar putea schimba. Conducerea ia in calcul alocarea unor fonduri suplimentare pentru dezvoltare si reducerea decalajului tehnologic fata de santierele concurente.
Compania are un capital social de 216 miliarde de lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de 25.000 de lei. Ultima cotatie de la Bursa este de 42.900 lei/actiune, la care capitalizarea bursiera a companiei depaseste 11 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 iunie 2003.
Pagina