14.09.2004
-
Piata in crestere, inca foarte concentrata
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Primele cinci banci de pe piata romaneasca - BCR, BRD, Raiffeisen Bank, CEC si Banc Post - detineau la jumatatea acestui an peste 61% din totalul activelor bilantiere din sistem, respectiv 58,2% din soldul total al creditelor acordate, potrivit datelor BNR.
De asemenea, grupul celor cinci are in seifuri peste 61% din depozitele atrase de sistemul bancar si o cota de 58,4% din emisiunile de titluri de stat.
Gradul de concentrare a pietei ridicat se mentine astfel ridicat, desi doua din bancile aflate in primii cinci - BCR, dar mai ales CEC - inregistreaza diminuari constante ale cotelor de piata.
Dupa sapte luni din acest an, BCR detinea 27,5% din activele sistemului, in timp ce CEC a coborat pana la 6,1%. Din acest an, participatia statului la BCR a scazut la 33%, spre deosebire de CEC, unde nu a fost selectat inca un consultant pentru privatizare.
Ambele institutii controleaza segmente importante din piata economisirilor populatiei: BCR are o cota de 30,8%, aproape dubla fata de 15,8% in cazul CEC.
Impreuna, BCR si CEC strang 46,6% din depozitele persoanelor fizice.
La jumatatea lui 2004, bancile cu capital austriac continuau sa detina cea mai mare cota din activele sistemului, respectiv din totalul capitalului social: 33,5%, respectiv 22,8%.
Pe pozitia a doua si la o distanta considerabila se afla bancile elene, cu 15,2% din activele totale, urmate de Italia, cu 9,5%, si Olanda, cu o cota de piata apropiata de 9,2%.
Capitalul francez ocupa numai locul cinci, cu 8,6%. Participatia Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare la BCR, cu un pachet de 12,5% din actiuni, a ridicat aceasta institutie pe pozitia a sasea in topul sursei capitalurilor straine din bancile care opereaza pe piata romaneasca, cu o cota de 5,1%.
In top 10 mai intra, in ordine, SUA, IFC, Germania si Turcia.
In iunie 2004 functionau pe piata 31 de banci comerciale, dintre care doua cu capital majorita de stat - CEC si Eximbank. Restul de 29 au capital majoritar privat - sapte fiind banci cu capital autohton, iar celelalte 22 cu capital strain. De asemenea, sunt prezente opt sucursale ale unor grupuri straine, ceea ce duce la 39 numarul total al institutiilor de credit.
Bancile cu capital majoritar strain au ajuns sa detina o pondere de 60,4% din totalul activelor din sistem, fata de 32,3% in cazul bancilor private cu capital majoritar romanesc. De asemenea, bancile straine domina piata creditului neguvernamental, cu o cota de 67,4%, precum si pe cea a depozitelor, cu peste 55% din total.
Sursa: Ziarul financiar, 14 septembrie 2004. -
General Motors vrea Electroputere pe gratis
Realitatea Romaneasca EPT
___
Compania americana General Motors (GM) este singura care si-a manifestat intentia de a veni la privatizarea societatii Electroputere Craiova, iar restul anunturilor 'sunt mai mult tatonari in ideea ca uzina s-ar da de pomana', ne-a declarat ieri liderul sindical din societate, Aurel Bojenoiu.
Insa megaconcernul american nu vrea sa vina nici de data aceasta cu bani de acasa pentru a cumpara uzina. 'Americanii vor sa intre intr-un parteneriat cu salariatii. Ei vor sa cumparam noi actiunile si ei sa vina ulterior cu capitalul pentru investitii.
Au ceva reticente in a deveni actionari majoritari, pentru ca suntem depasiti tehnologic si avem probleme mari de mediu', a spus liderul sindical.
El a precizat insa ca americanii 'ar putea sa cumpere pachetul de actiuni, dar vor garantii pe linie de Guvern, adica garantii de comenzi pe zece ani', a afirmat Bojenoiu. 'Si firma Siemens a fost interesata, dar a venit tot cu pretentii. Au cerut contracte de 800 de milioane de euro cu calea ferata, in zece ani', a mai spus liderul sindical.
Precedentul 2002
Este a doua oara cand GM vrea sa cumpere Electroputere pe gratis. Daca prima data statul roman s-a opus privatizarii cu GM, acum doi ani, in momentul actual este greu de crezut ca va mai face acest lucru. In 2002, fosta Autoritate pentru Privatizare a negociat cu GM vanzarea societatii.
Nu s-a batut insa palma pentru ca, potrivit unor agentii de presa straine (Reuters si AP), pretul oferit de americani a fost considerat de romani prea mic - 11 milioane de dolari.
Asta coroborat cu o alta pretentie a americanilor: ei cumpara uzina doar daca aceasta primeste, inainte de semnarea privatizarii, un contract de 100 de milioane de dolari pentru modernizarea a 57 de locomotive electrice.
Americanii mai spusesera ca nu sunt interesati, in principiu, decat de sectorul de productie a locomotivelor si nu au garantat pastarea locurilor de munca. Partea romana nu a fost de acord si privatizarea a cazut. Asta se intampla in septembrie 2002.
Insa, la scurt timp dupa aceasta poveste, in ianuarie 2003, GM a primit contractul de modernizare a locomotivelor CFR, in valoare de 83 de milioane de euro, program pe care il deruleaza la Electroputere. Si, din cat se pare, l-a obtinut fara licitatie.
Conditiile s-au schimbat
Recent, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a lansat din nou la privatizare Electroputere. Este a patra tentativa.
Iar conditiile actuale par a fi mai bune pentru GM sau pentru Siemens, despre care se spunea luna trecuta ca ar dori si ea divizia de locomotive - la Electroputere s-au facut deja disponibilizari, iar presedintele AVAS, Mircea Ursache, a dat de inteles ca este de acord cu vanzarea pe bucati a societatii.
Privatizarea s-ar putea perfecta luna viitoare in cel mai fericit caz. Si, chiar daca se va bate palma cu GM chiar si cu acceptarea conditiilor acestuia, (paguboase pentru statul roman), salariatii s-au resemnat: 'Chiar daca s-ar putea sa nu-i mai vedem nici pe aia 11 milioane de dolari, cred ar fi bine daca s-ar opta pentru o forma de asociere cu americanii.
Suntem depasiti tehnologic', a spus Bojenoiu.
Sursa: Realitatea romaneasca, 14 septembrie 2004.' -
OMV are liber la preluarea Petrom
Evenimentul Zilei SNP
___
Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) urmeaza sa aprobe azi majorarea de capital care-i va permite grupului austriac OMV sa preia controlul Petrom ca actionar majoritar. Intilnirea nu va fi doar cea mai importanta de la crearea SNP, ci si una dintre cele mai tensionate. Actionarii vor discuta desprinderea din Petrom a anumitor activitati, decizie care pare sa nu fie pe placul salariatilor.
Un alt subiect important va fi rectificarea bugetului pe 2004, care revizuieste profitul estimat, in sensul cresterii cu aproape 30%.
Daca actionarii vor aproba majorarea de capital, Petrom va emite 18,7 miliarde de actiuni noi, care urmeaza sa fie cumparate de OMV, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si de micii actionari inregistrati pina pe 7 septembrie 2004.
Conform contractului de privatizare, semnat in luna iulie, OMV s-a angajat sa plateasca 669 de milioane de euro pentru achizitia directa a unui pachet de 33,34% din actiuni.
Ca sa poata prelua controlul dupa majorarea de capital, OMV a anuntat ca pune la bataie intre 723 si 855 de milioane de euro, suma achitata in final urmind sa fie stabilita in functie de numarul actiunilor nou emise care vor fi cumparate de micii actionari.
Ei detin deja 7% din actiunile Petrom si, daca vor sa-si pastreze aceasta cota, ar trebui sa investeasca, potrivit reprezentantului lor in AGA, 70 de milioane de dolari. Daca actionarii minoritari nu vor veni cu acesti bani, dupa majorarea de capital participarea lor va scadea sub 7%.
Sindicatul nu agreeaza desprinderea
La propunerea OMV, actionarii SNP trebuie sa se pronunte, tot astazi, si in privinta desprinderii combinatelor Arpechim si Doljchim, activitatilor de exploatare de la Suplacu de Barcau si a unor benzinarii. Acestea ar urma sa devina societati cu raspundere limitata detinute de Petrom-OMV.
Din datele financiare prezentate la semnarea contractului de privatizare, rezulta ca activitatile de rafinare si petrochimie nu sint foarte profitabile.
Decizia a stirnit deja controverse, liderul sindicatelor Petrom, Liviu Luca, afirmind recent ca “va vota impotriva transformarii Arpechim in SRL”, fara sa explice insa de ce adopta aceasta pozitie. Conform contractului de privatizare, salariatii Petrom vor putea cumpara un pachet de 8% din actiunile ramase in proprietatea statului. Pretul pe actiune va fi acelasi cu cel platit de OMV.
Sindicatul detine deja 0,5% din actiunile Petrom listate la Bursa.
Economii la fondul de salarii
Actionarii Petrom discuta astazi si rectificarea bugetului pe 2004. Cele mai importante estimari se refera la veniturile totale, prognozate sa creasca cu 9.000 de miliarde, in principal pe seama veniturilor din exploatare. Noul buget tine cont de cresterea pretului titeiului, inclusiv al petrolului autohton.
Potrivit bugetului rectificat, Petrom estimeaza un profit brut de peste 4.000 de miliarde lei, cu aproape 1.000 de miliarde mai mult decit bugetul aprobat la inceputul anului. Fondul de salarii brute ar urma sa scada cu circa 369 de miliarde, in conditiile in care cistigul mediu lunar pentru anul acesta va fi 13,9 milioane lei.
Sursa: Evenimentul zilei, 14 septembrie 2004.
13.09.2004
-
Unirea Iasi a raportat o crestere spectaculoasa a vanzarilor la semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de uleiuri comestibile Unirea Iasi detinut de gigantul american Bunge a raportat pe primele sase luni vanzari nete de 1.354 miliarde de lei (33 de milioane de euro), duble fata de cele din perioada similara a anului trecut cand s-a oprit la 666 miliarde de lei (aproape 18 milioane de euro). In raportul trimis pietei bursiere Rasdaq, compania nu a oferit detalii privind situatia contului de profit si pierderi.
Nivelul datoriilor a scazut cu 302 miliarde de lei, ajungind la jumatatea anului la 906 miliarde de lei. Investitiile realizate in primul semestru au fost 9,9 miliarde de lei , sursa de finantare fiind disponibilul companiei.
Actionarii au aprobat constituirea unor garantii sub forma de ipoteci si gaj asupra bunurilor imobile si mobile pina la concurenta sumei de 40 de milioane de dolari in favoarea imprumutatorului KBBV din Rotterdam - Olanda.
Actiunile Unirea Iasi sunt tranzactionate pe piata Rasdaq , la un pret de 1.280 lei/actiune .La acest pret , capitalizarea companiei se ridica la aproximativ 3 milioane de euro. Bunge detine 81% din actiuni. Bunge, care la nivel mondial are vinzari anuale de 14 miliarde de dolari, mai detine in Romania alti doi producatori de profil - Muntenia Bucuresti si Interoil Oradea.
Anul trecut , Bunge a raportat pentru piata romaneasca o cifra de afaceri consolidata de 58 de milioane de dolari, in crestere cu 12% fata de anul precedent, dar sub nivelul estimat de 65 de milioane de dolari. Planurile americanilor vizeaza cresterea cifrei de afaceri la 100 de milioane de dolari in urmatorii trei ani. Bunge isi doreste ca sa ajunga la o cota de 45-47% din piata uleiului, care la aceasta ora este destul de fragmentata.
Conform studiilor companiei de cercetare GfK, marcile grupului Bunge in Romania (Floriol, Unisol, Muntenia, Horea, Raza Soarelui ) au incheiat anul trecut cu o cota de piata de 36% fata de 27% la sfarsitul anului 2002, fiind liderii pietei.
In vara anului trecut grupul american a achizitionat pachetele majoritare la fabricile de ulei Muntenia Bucuresti si Interoil Oradea, pe care a platit circa 5,4 milioane de dolari. La momentul preluarii, analistii si reprezentantii industriei uleiului au comentat ca pretul pe care Bunge l-a platit pentru cele doua companii a fost prea mare, avand in vedere ca ambele se aflau intr-o situatie destul de proasta, din cauza lipsei de investitii ale vechiului actionar, lucru care a generat interuperi repetate in productie. La sfarsitul lui 2002, Bunge Romania a devenit actionarul majoritar al Unirea Iasi dupa ce a preluat la nivel international grupul olandez Cereol, care detinea fabrica ieseana in acel moment.
In Romania, Bunge are aproximativ 900 de angajati. Principalii sai concurenti pe piata uleiurilor sunt Argus Constanta cu 19%, Topway Craiova cu 17% si Ulvex Tandarei.
Intreaga piata a uleiului a fost estimata pentru anul trecut la 210.000 de tone, respectiv 300 de milioane de dolari, nivel similar cu cel din 2002. In prima parte a anului trecut piata a inregistrat o scadere de 10 procente fata de aceiasi perioada a lui 2002, pe care a recuperat-o in a doua parte a anului.
Capacitatea de productie din Romania este de fapt de 400.000 de tone, dar din cauza puterii scazute de cumparare nu se produce la intreaga capacitate. Pentru acest an estimarile merg catre o crestere usoara cu 3-4% fata de anul anterior.
Bunge are 24.000 angajati in toata lumea si operatiuni pe patru continente. Bunge este, in acest moment, lider mondial in procesarea semintelor oleaginoase si lider mondial in imbutelierea uleiurilor vegetale. Americanii s-au extins rapid in ultimii ani, prin achizitii in toata lumea, cele mai recente avand loc piata din Asia. In Europa de Est, compania este lider de piata in toate tarile unde este prezent, cu exceptia Rusiei, unde se situeaza pe locul al doilea.
Sursa: Ziarul financiar, 13 septembrie 2004.
-
Casirom Turda si-a dublat cifra de afaceri, dar a trecut pe pierderi
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de materiale de constructii Casirom Turda a realizat in primul semestru al acestui an o cifra de afaceri in valoare de 155 miliarde lei (3,8 mil. lei), aproape dubla in lei fata de perioada similara a anului trecut, insa a trecut pe pierderi.
Compania a inregistrat pierderi in valoare de 25,4 miliarde lei (626.000 euro) comparativ cu primul semestru al anului trecut, cand a realizat un profit net de 459 milioane lei (peste 12.500 euro).
Pierderile au fost provocate, conform raportului semestrial al societatii, datorita mai ales starii necorespunzatoare a utilajelor din dotare sau cheltuielilor cu reparatiile, un impact negativ avand, de asemenea, evolutia cursului de schimb leu/euro, scaderea comenzilor de caramizi refractare sau scumpirea energiei electrice.
'Pierderea inregistrata in rezultatul financiar este datorata in special dobanzi bancare si a diferentelor de curs valutar aferente creditului bancar de exploatare in euro angajat de societate', se arata in raportul Casirom. Compania a realizat in perioada mentionata venituri totale de peste 154 miliarde lei (3,8 mil. euro), mai mari cu 26% in lei fata de 2003. In euro, cresterea este de circa 13%.
Potrivit raportului, productia vanduta a crescut cu aproximativ 100% de la 80 miliarde lei in primul semestru din 2003 la 153 miliarde lei in acest an. Capitalurile proprii ale Casirom s-au redus in aceeasi perioada de aproape trei ori in lei pana la valoarea de 12,4 miliarde lei.
Actiunile societatii sunt listate pe Bursa Electronica Rasdaq, capitalizarea Casirom ajungand la 1,2 milioane euro la un pret de 1.800 lei pe actiune. Potrivit ultimelor date disponibile, Unimetal Spa (Italia) detine peste 24% din Casirom, Henko SRL - 19%, Francesco Andretta - 9,9%, Alseida SA - 11%, respectiv Metaloeuroest cu 5%.
Sursa: Ziarul financiar, 13 septembrie 2004.
' -
In august, rata inflatiei a atins 0,7%
Curentul
___
Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), rata medie lunara a inflatiei in perioada 1 ianuarie-31 august 2004 a fost de 0,7%, ceea ce inseamna, cumulat, o rata a inflatiei de 5,6%, pe primele opt luni ale anului.
In luna august, preturile de consum au inregistrat o crestere de 0,5%, potrivit INS. Cea mai scumpa luna a fost iulie, cand tarifele la marfurile alimentare si nealimentare, precum si la servicii au acumulat 1,3 procente de crestere.
Astfel, in luna august, preturile alimentelor s-au majorat cu 0,2%, cele mai mari cresteri fiind la carne, preparate si conserve din carne, precum si la zahar, produse zaharoase si miere de albine. Dintre acestea, in topul scumpirilor s-a aflat carnea de porc (3,4%) si zaharul (2,5%). In cosul zilnic, tuica si rachiurile au castigat 2,3 procente in plus in luna august.
Si preturile marfurilor nealimentare au avansat cu 0,6%, varful scumpirilor la aceasta categorie fiind atins de combustibili (1,8%), alaturi de tutun si tigari (1,1%). Totusi, cresterea a fost mai redusa comparativ cu luna iulie, cand marfurile nealimentare s-au majorat cu 2,1%. In schimb, populatia a platit mult mai mult pentru servicii (1,4%) in august, fata de iulie (0,3%). Tarifele postale au crescut cu 50%, serviciile de gospodarie comunala cu 3,4%, iar transportul CFR cu 3,1%.
Sursa: Curentul, 13 septembrie 2004.
10.09.2004
-
Investitori straini acuza birocratia si coruptia
Jurnalul National
___
Fluidizarea mecanismelor birocratice, eradicarea coruptiei si stabilitatea legislativa si financiara sunt problemele aduse din nou in discutie de investitorii straini in Romania.
Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) a recunoscut printr-un comunicat dat publicitatii ca vechile probleme cu care se confrunta investitorii straini din Romania au ramas inca de actualitate. Astfel birocratia, coruptia si instabilitatea legislativa si financiara reprezinta piedici in calea unor investitii masive in economia nationala.
OPTIMISM. Oficialii ARIS sunt insa optimisti. Acestia au de gand o reorientare a activitatii institutiei catre atragerea investitiilor de tip “greenfield”, elaborarea unui registru unic al investitiilor straine si abordarea directa a potentialilor investitori strategici. Conform datelor Bancii Nationale, investitiile straine in Romania s-au ridicat, in intervalul 1 ianuarie - 31 iunie 2004, la un volum total de 1,1 miliarde euro. Pentru sfarsitul acestui an se estimeaza un volum al investitiilor straine de aproximativ doua miliarde euro, in conditiile privatizarii SNP Petrom si a distributiilor de gaze si energie electrica. Chiar si in aceste conditii, nivelul investitiilor este cu mult sub cel al Ungariei, care acum trei ani de exemplu atragea investitii straine de aproape 4 miliarde de euro. Singurele capitole la care Romania este interesanta pentru investitorii straini reprezinta numarul mare de consumatori si mana de lucru ieftina.
Sursa: Jurnalul national, 10 septembrie 2004. -
BCR reduce, de astazi, dobanzile la creditele in lei
Gardianul
___
BCR reduce de astazi dobanzile pentru toate tipurile de credite in lei destinate populatiei cu pana la 3 puncte procentuale, cu exceptia creditelor ipotecare.
Creditele pentru persoane juridice vor scadea cu pana la 2 puncte procentuale. Astfel, dobanda la creditele pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata si pentru nevoi personale va fi de 23,9% pe termen scurt si de 24,9% pe termen mediu si lung. La creditele pentru imobile (creditul punte, creditul pentru reparatii, modernizari, consolidari si extinderi de locuinta si/sau viabilizare; creditul imobiliar pentru reparatii, modernizari, extinderi locuinte si/sau cumparare, construirea de locuinte/case de vacanta, cumpararea de terenuri aflate in intravilan), dobanda scade la 21%/an. BCR da o veste buna si depunatorilor, pentru ca dobanzile pe care le plateste banca vor ramane la acelasi nivel.
La creditele de nevoi personale garantate cu garantii reale, de maximum 20.000 euro, dobanda este de 19%/an, in cazul creditelor pe termen scurt, si de 20%/an, in cazul creditelor pe termen mediu si lung. BCR reduce dobanda si la cardurile de credit, care va fi de 28%/an. De asemenea, dobanzile aplicate la conturile de card de debit in lei pentru salarii cu descoperire de cont scad la 24%/an. In cazul creditelor cu dobanda fixa, aceasta variaza intre 18% si 22,9%, in functie de termenul pe care se acorda imprumutul.
Sursa: Gardianul, 10 septembrie 2004. -
Privatizarea Petrom aduce, indirect, profituri pentru speculatori
Curentul SNP
___
Tranzactiile de pe piata la termen au fost profitabile pentru investitori, dar si pentru speculatori, in special din cauza anuntarii achizitionarii SNP de catre OMV. Cu toate acestea, cotatiile la titlurile SNP pentru scandenta septembrie au coborat sub pretul de tranzactionare inregistrat la BVB.
La Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu s-au tranzactionat, in sedinta de miercuri, 290 contracte futures pe 11 din pietele la termen. Cotatiile la titlurile SNP pentru scadenta septembrie au coborat pentru prima data sub pretul de tranzactionare inregistrat la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), ceea ce reflecta o atitudine mai temperata a operatorilor.
De data aceasta, preturile futures nu au mai oscilat la valori mai mari cu 50-150 lei/actiune fata de cele cash, tranzactiile futures coborand pana la un minim de 2.300 lei, fata de 2.350 lei cotatia de la BVB. Aceasta piata s-a dovedit a fi profitabila, atat pentru investitorii care au executat arbitraj, cat si pentru speculatorii care au initiat pozitii de vanzare. Si aceasta, mai ales dupa anuntarea achizitionarii SNP de catre grupul OMV, perioada cand cotatiile pentru acest activ au atins valori maxime, 2.600 lei pe piata spot si 2.700 lei pe cea futures. Pe celelalte piete se mentin estimari optimiste. Pentru sfarsitul trimestrului al treilea, preturile contractelor incheiate au fost de 6.565lei/actiune - SIF2; 7.300/7.480 lei pentru SIF5 si actiunile TLV la 7.230/7.300 lei. Pentru scadenta decembrie s-au consemnat tranzactii pe actiunile SIF2 la 7.050/7.180 lei, SIF5 la 8.149 lei, AZO la 3.730 lei si ATB, 3.200 lei. Paritatea EUR/USD a continuat trendul descendent, pretul spot atingand nivelul de 1.2025. Cele 114 de contracte futures tranzactionate pe acest activ au marcat o scadere a cotatiei la 1.2170 EUR/USD pentru luna septembrie, cu 8 pips fata de sedinta anterioara.
Sursa: Curentul, 10 septembrie 2004.
09.09.2004
-
Actiunile Petrom pentru minoritari, putin mai ieftine ca la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Actionarii minoritari ai Petrom vor avea dreptul sa subscrie actiuni ale companie la un pret de 5,25 eurocenti/actiune in cadrul majorarii de capital prin care grupul OMV isi va majora participatia de la 33% la 51% din Petrom. Pretul pe actiune va fi transformat in lei la cursul leu-euro din 14 septembrie, cand actionarii vor aproba majorare de capital. La un curs de 41.000 lei pentru un euro minoritari vor putea subscrie la 2.152 lei/actiune. Pe piata de capital o actiune Petrom se situa ieri la 2.350 de lei.
Minoritarii detin in prezent aproximativ 7% din Petrom , pachete care valoreaza la Bursa 155 milioane de euro. Cei mai importanti minoritari sunt SIF Oltenia cu 1,2% din actiuni si sindicatul Petrom, care detin conform ultitimelor informatii de pe piata 0,5-1% din actiuni. De asemenea, pachete importante de actiuni detin sui cateva fonduri straine de investitii. Pentru SIF Oltenia si sindicatul Petrom sumele care terbuie alocate pentru aceasta operatiune sunt destul de mari. Spre exemplu, SIF Oltenia ar trebui sa scoata din buzunar cel putin 10 milioane de euro.
In conturile Petrom vor intra maximum 983 milioane de euro in urma majorarii, dar valoarea actiunilor care va putea fi cumparata de minoritari va fi mult mai mica. Cele mai multe dintre actiuni urmeaza sa fie cumpatare de austriecii de la OMV, conform contractului de privatizare a Petrom. Majorarea de capital va include si conversia in actiuni a unei datorii a Petrom catre Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in valoare de 73 milioane de dolari.
Datele majorarii de capital sunt printre cele mai asteptate informatii de investitorii de pe piata de capital, in conditiile in care majorarea poate insemna castiguri pe termen scurt pentru investitori.
Sursa: extras din Ziarul Financiar, 9 septembrie 2004.
Pagina