09.07.2004
-
Profit de 316.000 euro la Unirea Shopping Center
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCDM
___
Centrul comercial Unirea Shopping Center a raportat la finele anului trecut un profit net de 11,7 miliarde lei(0,3 milioane euro), in crestere in lei cu 65% comparativ cu nivelul inregistrat in 2002, se arata in raportul administratorilor companiei.'In anul 2003, s-a continuat politica de rentabilizare a comertului propriu, prin inchiderea gestiunilor neprofitabile si inchirierea spatiilor eliberate', se precizeaza in raport.
Astfel, suprafata inchiriata a crescut, in 2003, cu 20% fata de anul anterior, iar numarul de magazine s-a majorat cu 27%. In acelasi timp, prin trecerea tarifelor la chirii in euro, veniturile companiei au crescut cu 42% in moneda nationala si cu 21% exprimate in euro. Cifra de afaceri a centrului comercial a avansat de la 379,1 miliarde lei(12,1 milioane euro) in 2002 la 393,8 miliarde lei (10,6 milioane euro) anul trecut. Veniturile din vanzarea marfurilor au scazut de la 34,7% in 2002 pina la 16,2% la finele anului trecut, in timp ce segmentul prestari servicii a crescut pina la 82,7%.
Unirea are o suprafata totala de aproximativ 84.000 de metri patrati, din care peste 32.000 de metri patrati reprezinta suprafata totala a corpului central, 25.000 de metri patrati corpul Calarasi si 26.000 metri patrati corpul Splai. Principalii concurenti pe piata de profil sunt complexul comercial Bucuresti Mall si magazinele Bucur-Obor si Cocor. Actionarii companiei sunt Nova Trade - 65,4%, Broadhurst Invest - 11,75% si SIF Muntenia - 9,06%. Actiunile Unirea Shopping Center sunt listate la Categoria de Baza a Bursei Electronice RASDAQ, aceste titluri castigand ieri in medie 6,8%. Tranzactiile de ieri s-au perfectat la preturi cuprinse inttre 680.000 lei si 750.000 lei/actiune, inchiderea facandu-se la pretul maxim. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 38,3 milioane euro.
Sursa: Ziarul financiar, 9 iulie 2004.' -
Privatizarea SNP Petrom
TVR SNP
___
Guvernul a aprobat joi hotararea privind privatizarea SNP Petrom, contractul urmand sa fie semnat pana la sfarsitul lunii iulie, a anuntat, la Palatul Victoria, purtatorul de cuvant al Guvernului, Despina Neagoe. Termenii contractului sunt confidentiali, a precizat Despina Neagoe.
OMV Austria este ofertantul care a fost ales de comisia de privatizare pentru a incepe negocierile directe pentru privatizarea SNP Petrom. OMV este principala companie petroliera din Austria, cu vanzari de peste 10 miliarde euro la sfarsitul anului trecut si un profit net de aproape 400 milioane euro. SNP Petrom estimeaza, pentru acest an, o cifra de afaceri de 80.404 miliarde lei /circa 2 miliarde euro/. Petrom opereaza o retea de circa 600 de statii de distributie a carburantilor si produce circa 6 milioane tone de titei si 6 miliarde metri cubi de gaze anual. SNP Petrom detine rafinariile Arpechim si Petrobrazi.
Sursa: TVR, 9 iulie 2004. -
Eurocopter Romania isi extinde activitatile de pe piata civila
Adevarul
___
Eurocopter Romania a anuntat ca acordul care permite companiei sa acorde asistenta tehnica clientilor civili din Romania va fi extins, conform unui comunicat al firmei, difuzat de publicatia electronica specializata Rotorhub.com. Acordul incheiat in acest an cu autoritatile romane se refera numai la tipul de elicopter EC 135. Completarea documentului va permite companiei sa obtina certificatul de asistenta si pentru tipurile EC 120, EC 155, AS 350, AS 365, acoperind, astfel, intreg spectrul elicopterelor utilizate in Romania. Compania afirma ca si-a dezvoltat activitatile pentru a putea acoperi cerintele clientilor civili din Romania si din zona. In ceea ce priveste productia de aparare, compania a livrat, in aceasta saptamana, Ministerului britanic al Apararii, primul dintre cele patru elicoptere Puma modernizate.
Sursa: Adevarul, 9 iulie 2004.
08.07.2004
-
Profit de un milion de euro profit la Eurom Bank pe primul semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Eurom Bank, fosta banca Dacia Felix, a incheiat primul semestru al anului cu un profit de 40,6 miliarde de lei (1 milion de euro), de aproape patru ori mai mare fata de profitul pe care l-a inregistrat in primele trei luni ale anului. In primul trimestru profitul bancii se ridica la 11 miliarde de lei. Anul trecut banca a iesit pe profit doar datorita valorificarii unor active, activitatea bancara aducandu-i pierderi.
Activele bancii au ajuns dupa primul semestru la 3.337 miliarde de lei (82,2 milioane de dolari), in crestere in termeni nominali cu 31% fata de inceputul anului. Fondurile proprii ale bancii insumau la finalul lunii iunie 494 miliarde de lei (12,6 milioane de euro). Rezultatele au fost calculate conform standardelor romanesti de contabilitate (RAS). Cresterea de pe primul semestru al acestui an este o continuare a celei de anul trecut cand ne-am dublat activitatea, spune directorul bancii, Dorel Cotet. El spune ca Eurom detine in prezent o cota de piata de 0,43% din sistemul bancar romanesc, si isi propuna sa atinga o cota de 0,6% pana la finalul anului. Directorul bancii este insa precaut in privinta rezultatelor de la finalul anului. Eurom si-a propus pentru finalul anului un profit brut de 110 miliarde de lei, din care pe primul semestru era prognozat un profit de 28,8 miliarde de lei, nivel care a fost depasit cu 40%. Nu vreau sa ma pronunt in privinta posibilitatii de a depasi bugetul, spune directorul bancii. Sursele atrase de Eurom Bank au urcat cu 38% in termeni nominali pana la 2.754 miliarde de lei (67,8 milioane de euro) iar creditele acordate au atins 1.828 miliarde de lei (45 milioane de euro). Creditele acordate de banca au mers in principal catre intreprindile mici si mijlocii. Banca isi propune insa sa se concentreze incepand din a doua jumatate a anului si pe segmentul de clienti format din persoanele fizice. Eurom intentioneaza sa emita cadruri de debit si de credit in urmatoarele doua luni, dar si oferirea de servicii de tip online banking.
In prima jumatate a anului Eurom a deschis doua sucursale, in Drobeta Turnu Severin si Galati, planurile pentru a doua jumatate a anului incluzand deschiderea de noi unitati in Iasi, Timisoara si Bucuresti. Eurom Bank are in vizor si piata de capital unde propune sa devina un jucator activ. Desi bancile vor avea in curmand posibilitatea de a intra direct pe piata de capital, Eurom vrea sa infinteze o societate separata de brokeraj bursier. Oficialii bancii spun ca studiaza si posibilitatea de a emite obligatiuni pe piata de capital. Pana in prezent doua banci au emis obligatiuni, BRD si Raiffeisen in timp ce Banca Comerciala Carpatica si-a anuntat intentia de a emite astfel de titluri.
Actiunile Eurom sunt listate la Bursa Electronica RASDAQ incepand din luna aprilie, unde se tranzactioneaza in jurul pretului de 4.500 lei/actiune. La aceasta cotatie, capitalizarea bursiera a bancii este de 45 milioane de euro. Banca este detinuta in proportie de 89,5% de grupul israelian Kolal, un pachet de 4% este detinut de Blocul National Sindical, iar restul actiunuilor se afla in posesia a cateva mii de mici actionari. Grupul israelian a preluat in 2001 fosta Banca Dacia Felix, si de atunci a investit mai multe milioane de dolari - in majorari de capital, in implementarea unui nou sistem IT dar si in mutarea sediul central de la Cluj-Napoca in Bucuresti.
Sursa: Ziarul financiar, 8 iulie 2004. -
Bancile trebuie sa-si majoreze capitalul
___
Institutiile bancare vor avea nevoie de o majorare de capital o data cu implementarea in Romania a Programului Basel II, un nou standard in vederea stabilirii cerintelor minime de capital pentru banci, a declarat, ieri, Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. Aceasta intrucat, din momentul implementarii programului, la calcularea solvabilitatii unei banci, riscul plasamentelor de la Ministerul Finantelor si de la Banca Nationala a Romaniei va fi considerat 100%. In momentul de fata, plasamentele au risc zero. „Trebuie sa lucram cu Ministerul Finantelor Publice, pentru ca o sa avem o cerinta de capital mai mare“, a declarat Ghetea.
Implementarea Basel II este in momentul de fata o prioritate pentru institutiile bancare din Romania. Presedintele ARB sustine ca anumite principii ale Basel II „sunt periculoase“ daca nu se analizeaza cu atentie toate consecintele.
Ultima forma a Basel II a fost adoptata de curand de Uniunea Europeana, urmand sa se elaboreze o directiva cu prevederile acestui acord. De asemenea, urmeaza sa se stabileasca momentul exact cand statele in curs de aderare vor trebui sa implementeze prevederile Basel II.
Incepand cu 1 iulie anul curent, plafonul de garantare a depozitelor din sistemul bancar se va majora la echivalentul a 6000 de euro. De asemenea, incepand cu 1 ianuarie 2006, garantiile la depozite vor ajunge la 20.000 de euro. In momentul de fata, valoarea garantiilor la depozite se ridica la 3500 de euro.
Sursa: Cotidianul, 8 iulie 2004. -
Productia industriala a crescut cu 4,6%
Adevarul
___
Productia industriala a crescut, in luna mai, cu 5,2% in volum absolut, avansul inregistrat in primele cinci luni fiind de 4,6% fata de intervalul similar al anului anterior, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica. In conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare, cresterea a fost de 5,2% in luna mai si de 4,4% pe ansamblul primelor cinci luni. Firmele cu activitate principala in domeniul industrial au raportat, pentru primele patru luni, o cifra de afaceri totala (incluzand activitatile secundare) in crestere cu 10,5% fata de perioada corespunzatoare a anului 2003.
Sursa: Adevarul, 8 iulie 2004.
07.07.2004
-
Brokerii au respins un credit de 1,4 milioane de dolari
Ziua
___
Reprezentantii societatilor de servicii de investitii financiare in Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au respins o propunere privind contractarea unui imprumut in valoare de 1,4 milioane de dolari de la Banca Mondiala, credit destinat achizitionarii unor echipamente tehnice, informeaza Mediafax. 'Creditul ar fi fost insotit de fonduri nerambrusabile in suma de 280.000 de dolari pentru pregatire profesionala, consultanta legala si promovare', a declarat directorul general al BVB, Stere Farmache. Linia de finantare aprobata de Banca Mondiala avea o maturitate de cel putin sapte ani. O suma de un milion de dolari urma sa fie utilizata pentru imbunatatirea capacitatii tehnice a BVB, iar cu aproximativ 400.000 de dolari se intetiona montarea in centrul Capitalei a unui panou electronic pentru afisarea cotatiilor bursiere. Investitiile tehnice vizau cresterea capacitatii de tranzactionare si a sigurantei, precum si achizitionarea unui sistem alternativ de stocare si recuperare a datelor in caz de accident.
Oficialii institutiei bursiere considera insa ca toate aceste obiective vor putea fi realizate din surse proprii, chiar daca intr-o perioada mai lunga de timp. Ei estimeaza o crestere a veniturilor bursei o data cu majorarea valorii zilnice de tranzactionare, care se plaseaza in prezent la aproximativ doua milioane de euro.
Sursa: Ziua, 7 iulie 2004.' -
BRD a scontat facturi interne de 12 mil. euro in cinci luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Volumul operatiunilor derulate prin factoring intern la BRD - Groupe Societe Generale a depasit 12 milioane de euro in primele cinci luni ale acestui an. Factoringul intern, introdus in oferta de produse ale BRD de la inceputul acestui an, reprezinta combinatia intre o solutie de finantare prin credite pe termen scurt si degrevarea de efortul gestionarii creantelor unei societati comerciale. Astfel, produsul vine in sprijinul companiilor care au contracte sau comenzi ferme cu plata la termen ce au ca obiect vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii, furnizorul putand obtine imediat contravaloarea marfurilor livrate.
BRD ofera un pachet de servicii integrate, care include finantarea, administrarea si gestiunea creantelor si, dupa caz, preluarea riscului de neincasare datorat insolvabilitatii debitorilor. In acelasi timp, banca este cea care preia gestiunea facturilor furnizorului, acesta fiind degrevat de urmarirea incasarii lor.
In primele cinci luni ale acestui an, volumul operatiunilor derulate prin factoring intern a fost la BRD s-a ridicat la peste 12 milioane de euro. Sectoarele de activitate acoperite sunt industria chimica, de confectii, masini si echipamente, prelucrare a lemnului, textila, pielarie si incaltaminte, productie de mobilier, comert, celuloza si hartie, cauciuc si mase plastice, transporturi.
BRD a fost prima banca din Romania a devenit membra a organizatiei Factors Chain International. Pe piata factoringului extern, banca detine un avantaj competitiv important prin colaborarea cu Compagnie Generale d'Affacturage (CGA), filiala specializata a grupului Societe Generale.
Scaderea de anul trecut a dobanzilor la creditele in lei, dar mai ales perspectivele incurajatoare in acest domeniu, au dus la o accelerare a dezvoltarii serviciilor de factoring pe piata romaneasca, veniturile obtinute de banci din acest produs crescand in ultimii sase ani de peste zece ori. Potrivit unui studiu al Factors Chain International (FCI) - asociatia companiilor care ofera acest tip de pachet financiar, companiile romanesti au rulat anul trecut prin factoring contracte in valoare de 225 milioane de euro, comparativ cu doar 20 milioane de euro, de exemplu, in 1998.
Factoringul consta in posibilitatea pe care bancile o acorda agentilor economici de a le sconta efectele primite in schimbul marfurilor livrate. Acest serviciu a devenit atractiv odata cu scaderea ratei dobanzii, intrucat dobanda se scade din suma pe care comerciantul o are de incasat. Astfel, agentul economic isi asigura finantarea, urmarirea incasarii creantelor, precum si protectia impotriva riscurilor de neplata, cedand bancii, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele aparute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti. Banca realizeaza profit in masura in care reuseste sa recupereze sumele scontate.
La ora actuala, potrivit statisticii FCI, sase mari banci din Romania oferai produse de factoring, rulajele in 2003 fiind de 90 milioane de euro pentru piata interna si 135 mil. euro pentru piata externa. Intre cele sase se numara BCR, BRD, Romexterra si Unicredit.
In 1998 veniturile din factoring ale bancilor erau de numai 20 mil euro. Acestea au crescut anual, ajungand in anul 2003 la un volum cumulat de 225 mil euro. Ritmul rapid de crestere poate indica o intensificare a schimburilor si a nevoii de lichiditati a agentilor economici, confruntati cu o concurenta tot mai puternica. Tendinta este de crestere a factoringului atat pe plan intern cat si extern. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat insa pe piata interna, veniturile dublandu-se practic pe perioada 2002 – 2003.
Sursa: Ziarul financiar, 7 iulie 2004. -
Finantele, hotarate sa tranzactioneze pe bursa titlurile de stat
Curierul National
___
Media tranzactiilor zilnice realizate la BVB este de trei milioane de dolari, iar capitalizarea bursiera este de sapte miliarde de dolari.
Printr-o simpla comparatie cu alte piete emergente ca cele din Ungaria si Cehia, unde zilnic, se tranzactioneaza un volum de 30-35 de milioane de dolari, iar capitalizarea bursiera atinge 40 de miliarde de dolari, putem deduce nivelul de dezvoltare a pietei de capital autohtone.
Pe piata secundara a titlurilor cu venit fix, volumul tranzactiilor a depasit 55 de miliarde de lei, in conditiile in care, anul trecut, se tranzactionau cu greu 15 miliarde de lei. Saltul s-a produs datorita obligatiunilor emise de Raiffeissen Bank, in valoare de 1.380 miliarde de lei, de BRD - Soci?t? G?n?rale, cu 500 de miliarde de lei si de BCR Leasing, cu 75 miliarde de lei.
Stere Farmache considera ca emisiunile bancii Raiffeisen si ale BRD au fost apropiate de standardele internationale. „Daca vor continua aceste actiuni si daca emitentii vor avea aceeasi talie, piata secundara va da un raspuns bun“, sustine acesta, indicand ca si alte banci, cum ar fi Banca Carpatica, se pregatesc sa emita obligatiuni. Directorul BVB apreciaza ca semnalul de scadere a dobanzilor dat de BNR va impulsiona bancile in vanzarea de obligatiuni.
Nu avem agentii specializate de rating
Piata obligatiunilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti este dominata de titlurile municipale, in timp ce titlurile de stat lipsesc cu desavarsire. In Ungaria, de exemplu, unde piata secundara a titlurilor cu venit fix este de sase ori mai mare decat cea romaneasca, 50 la suta din PIB este finantat prin titluri de stat.
„Lipsa titlurilor de stat de pe piata de capital tine de particularitatile economiei romanesti. Institutiile pietei de capital au aparut mai tarziu, iar climatul economic a ramas mai mult timp sub influenta ratei ridicate a inflatiei“, explica Farmache aceasta stare de fapt. Investitorii considera nerentabila o astfel de achizitie, iar absenta unor agentii specializate de rating care sa garanteze ca emitentul este capabil sa-si indeplineasca obligatiile financiare in momentul in care termenul expira, este un motiv in plus de reticenta.
Cu toate acestea, Farmache considera ca „exista un potential imens de crestere a pietei obligatiunilor din Romania“, care ar putea fi stimulata de predictibilitatea cursului de schimb, masurile de liberalizare a contului de capital si diferentialul de dobanda. Mai mult, pana la sfarsitul acestui an, Ministerul Finantelor Publice ar putea lansa cateva emisiuni de titluri de stat prin intermediul BVB, a informat acesta.
James Stewart, vicepresedintele Raiffeisen Bank, a declarat ca prima conditie pentru cresterea pietei secundare este dezvoltarea societatilor de asigurari si pensii private, principalii investitori. Stewart sustine ca numai cand vor circula mai multi bani in fondurile de pensii, va exista o cerere reala de obligatiuni.
O data cu intrarea in vigoare a sistemului privat de pensii vor intra pe piata fluxuri importante de capital, care vor cauta plasamente pe termen lung, prognozeaza acesta.
Pe de alta parte, Mircea Flore, reprezentantul Clubului Roman de Afaceri, avertizeaza ca piata titlurilor de valoare este accesibila numai companiilor foarte mari, capabile sa emita obligatiuni consistente. La Bursa de Valori din Budapesta, obligatiunile corporatiste au valoarea minima de cinci milioane de dolari.
Membrii BVB si Rasdaq au decis unificarea celor doua institutii prin fuziune
Unificarea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) cu Bursa Electronica Rasdaq (BER) se va realiza prin fuziune, au decis, ieri, membrii celor doua institutii, care vor stabili ulterior daca operatiunea va avea loc prin comasare sau absorbtia societatii Rasdaq.
Consolidarea pietei de capital va fi coodonata de Comitetul Comun de Dezvoltare condus de doi copresedinti: vicepresedinte BVB, Septimiu Stoica, si presedintele Rasdaq, Siminel Andrei. Pentru a fi aplicabile la nivelul celor doua institutii, deciziile Comitetului Comun trebuie sa indeplineasca o tripla majoritate.
Astfel, o hotarare devine obligatorie doar in cazul in care a primit votul majoritatii membrilor reprezentanti ai BVB si majoritatii reprezentantilor BER. Bursa de Valori Bucuresti a prevazut cheltuieli pentru unificare de 15 miliarde lei, in timp ce Bursa Electronica Rasdaq a alocat 3,3 miliarde de lei.
Daca pentru inceput actionarii vor fi numai actualii membrii ai BVB, statutul societatii va permite, cel mai probabil, instrainarea actiunilor catre alte institutii, dar numai daca acestea activeaza in domeniul financiar. Finalizarea proiectului privind actul constitutiv al societatii este prevazuta pentru aceasta saptamina.
Inregistrarea societatii la Registrul Comertului este previzionata pentru mijlocul lunii septembrie. Societatea va pastra numele si sigla actuala.
Sursa: Curierul national, 7 iulie 2004. -
Despagubiri pentru investitori in cazul falimentului unei SSIF
Cotidianul
___
Investitorii din piata de capital vor putea fi despagubiti, incepand din 2005, in cazul incapacitatii de plata a societatilor de brokeraj sau a firmelor de administrare a portofoliilor individuale ale clientilor, plafonul de garantare urmand sa creasca treptat pana la 20.000 euro pentru un investitor, in 2011. Potrivit unui proiect de regulament elaborat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), toate societatile de valori mobiliare si societatile de administrare a investitiilor care au ca obiect de activitate administrarea portofoliilor individuale ale clientilor sunt obligate sa participe la fondul de compensare a investitiilor. In perioada 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2005, plafonul maxim de compensare se va ridica la 2000 de euro. Suma maxima acoperita de la fond se va majora anual, la 4500 de euro in 2006 la 7000 de euro in 2007. Daca, in 2009, plafonul va atinge 11.000 de euro, suma va urca, un an mai tarziu, pana la 15.000 de euro. Incepand cu 1 ianuarie 2011, investitorii pe piata de capital vor avea certitudinea ca fondul de compensare poate acoperi un prejudiciu de cel mult 20.000 de euro. In actuala forma a regulamentului, fondul de compensare se va constitui ca societate comerciala, iar capitalul social va fi varsat prin contributia membrilor acestuia, adica societatile de brokeraj sau firme de administrare. CNVM va sanctiona companiile care nu-si platesc contributia obligatorie si va avea posibilitatea sa interzica societatilor de intermediere sa lucreze in contul clientilor. Intermediarii si administratorii vor putea alege, insa, alte scheme de acoperire a riscului, dar vor fi obligati sa asigure o protectie cel putin egala cu cea oferita de fondul de compensare.
Sursa: Cotidianul, 7 iulie 2004.
Pagina