21.06.2004
-
BERD avertizeaza: tranzitia nu s-a incheiat
Realitatea Romaneasca
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) considera ca procesul de tranzitie al Romaniei nu s-a incheiat, cu toate ca 'mediul de afaceri s-a imbunatatit in urma reformelor'. O delegatie a BERD formata din noua membri ai Consiliului de Administratie a vizitat Romania intr-o misiune de informare. Jean Louis Six, director in cadrul BERD, considera ca reformele trebuie continuate in ceea ce priveste sectorul bancar si restructurarea sectorului energetic. Directorul BERD crede ca eforturile Guvernului sunt vizibile in imbunatatirea mediului de afaceri si reforma administratiei publice, insa afirma ca 'este clar ca pentru Romania nu este un capat de drum'. Hildegard Gacek, directorul BERD pentru Romania, a declarat ca banca vrea sa depaseasca, in acest an, valoarea proiectelor din 2003, care au atins 385 de milioane de euro, in sectorul bancar, utilitati urbane si energie.
BERD a investit in Romania 2,34 miliarde de euro pana in mai 2004 si este cel mai mare investitor strain de la noi.
Sursa: Realitatea romaneasca, 21 iunie 2004.' -
Vanzarea primelor doua distributii de energie - o tranzactie care a multumit ambele parti
Adevarul
___
Saptamana trecuta, s-a consemnat finalizarea primei tranzactii de privatizare a unor societati din sectorul energetic. Este vorba de Electrica Banat si Electrica Dobrogea, pentru care compania italiana Enel va plati 112 milioane de euro. Din aceasta suma, 36 de milioane de euro reprezinta banii platiti pentru pachetul de 24,6% din actiunile celor doua societati, restul, 76 de milioane de euro, fiind alocati pentru majorarea de capital care sa aduca investitorul italian in posesia pachetului majoritar de actiuni. Protocolul incheiat intre Enel si Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie prevede semnarea contractului de privatizare pana la finele lunii in curs. 'Partea romana este multumita de tranzactie', afirma Doru Voicu, director Privatizare in cadrul societatii Electrica. Pana la semnarea contractului de vanzare-cumparare, reprezentanti ai Enel vor supraveghea activitatea celor doua societati, dupa care grupul italian va prelua controlul asupra managementului pana la finalizarea tranzactiei (sfarsitul anului 2004), mai spune directorul Electrica. Analistii sunt de parere ca pretul obtinut este unul foarte bun pentru Enel. 'Pretul este mai mic decat riscul afacerii, deci excelent pentru cumparator', argumenteaza Dan Barbulescu, director al Bucharest Equity Research Group (BERG). El sustine ca societatile au fost evaluate peste activul net, dar mult sub cifra de afaceri. Datele financiare arata ca cele doua companii au un activ net (capital propriu) cumulat de 8.000 de miliarde de lei si o cifra de afaceri cumulata de 13.200 miliarde de lei la o pierdere totala de 930 miliarde lei. Barbulescu considera ca pierderea este cauzata de schimbul datorii - actiuni la rau-platnici. Intrebarea pe care si-o pune oricine, avand in vedere ca este vorba de primele unitati de distributie a energiei privatizate, este daca trebuie sa ne asteptam in urmatoarea perioada la cresteri ale pretului la energia electrica furnizata. 'Privatizarea in sine nu poate duce la cresterea preturilor la energie', afirma categoric Ion Lungu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea Energiei (ANRE). El nu exclude insa eventuale majorari de tarife, dar nu ca efect al privatizarii, ci in functie de investitiile pe care le va efectua investitorul la cele doua filiale. 'Daca investitiile sunt substantial mai mari, vom opera o crestere la tariful de distributie, care reprezinta 20-25% din tariful la consumatorul final', precizeaza Lungu. De exemplu, daca tariful de distributie va creste cu 10%, pretul energiei electrice la consumatorul final va fi majorat cu doar 2%. De la 1 ianuarie 2005, ANRE va introduce noi metodologii de tarifare pentru transportul si distributia de energie electrica. 'Vom stabili un pret plafon pentru serviciul de distributie, valabil pentru doua perioade de reglementare (3 ani, respectiv 5 ani). Acest pret plafon se va aplica pentru toate societatile, de stat sau private, avandu-se in vedere programele de investitii, care vor fi aprobate de ANRE', mai aflam de la presedintele ANRE. Autoritatea va lua in calcul programele de investitii ale societatilor si le va recuoaste in pretul energiei pe durata de aplicare a noii metodologii.
Sursa: Adevarul, 21 iunie 2004.'
18.06.2004
-
Hyposwiss a pariat 33 mil. euro pe Romania
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii Danube Tiger, administrat de societatea elvetiana Hyposwiss a devenit in ultimele luni unul dintre cei mai mari investitori de portofoliu pe piata romaneasca cu o expunere totala de 33 milioane de euro pe active financiare romanesti, adica aproximativ o treime din activele totale ale fondului. Analistii Hyposwiss spun ca piata de capital din Romania ofera cele mai bune oportunitati din regiune si mizeaza pe cresterea valorii investitiilor odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Mizam pe cresterea pe care o va aduce aderarea la Uniunea Europeana la fel cum s-a intamplat in Italia, Grecia sau tarile care au aderat anul acesta. Consideram ca Romania este in prezent cea mai buna piata pentru investitii in actiuni. Fata de Bulgaria sau Croatia, piata este mai transparenta si mai lichida, in special datorita numarului mai mare de investitori mici, a declarat pentru Ziarul Financiar Stefan Jaggi, managerul fondului Danube Tiger.
Principala tinta a investitiilor fondului este Austria, care detine o pondere de 50% din plasamentele fondului. In afara de Romania si Austria fondul mai are plasamente de valori mai mici in Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Croatia si Bulgaria. Fondul functioneaza asemanator fondurilor mutuale romanesti, investitorii avand posibilitatea sa cumpere sau sa rascumpere oricand unitati de fond. Lansat in luna aprilie a anului trecut, activul net al Danube Tiger a ajuns in prezent la 101,8 milioane de euro. De la lansare fondul a adus investitorilor elvetieni un castig de 20% in euro in conditiile in care jumatate din plasamente sunt in investitii cu venit fix. Aproximativ 10% activul nostru reprezinta lichiditatile necesare pentru a putea acoperi cererile de rascumparare ale investitorilor. In plus avem o pondere mare de obligatiunile de stat austriece, care nu aduc randamente mari, dar au un grad redus de risc, reprezinta de asemenea o pondere importanta in activ. Portofoliul nostru de actiuni romanesti a avut pana acum o crestere de 36% in euro, spune Jaggi.
Printre primele achizitii ale fondului, in vara anului trecut s-au numarat obligatiunile municipale Timisoara si un pachet de 10% din capitalul producatorului de piese auto Compa Sibiu. Pachetul de actiuni Compa, cumparat cu 0,5 milioane de euro valoreaza acum pe piata un milion de euro. Cele mai importante detineri ale fondului cuprind un pachet de actiuni in valoare de 3 milioane de euro ale Petrom, un pachet de 2,1 milioane de euro la Banca Transilvania. In ultimele doua saptamani, fondul a cumparat cate 5% din Santierul Naval Orsova si Policolor Bucuresti. Valoarea celor doua pachete se ridica la 1,3 milioane de euro.
Danube Tiger s-a numarat si printre cei mai importanti cumparatori ai obligatiunilor emise de doua banci romanesti. Fondul detine in prezent obligatiuni Raiffeisen Bank in valoare de 5,6 milioane de euro si obligatiuni BRD SocGen de 1,2 milioane de euro. Obligatiunile emise pe piata internationala de statul roman sau de companii romanesti au fost si ele o tinta a achizitiilor. Danube Tiger detine euroobligatiuni Petrom cu scadenta in 2006 in valoare de 4 milioane de euro, euroobligatiuni CFR Marfa in valoare de 3,9 milioane de euro si euroobligatiuni emise de Ministerul de Finante in valoare de alte 2,1 milioane de euro.
Cu toata cresterea de peste 60% a preturilor actiunilor de la Bucuresti, fondul isi va continua plasamentele pe piata romaneasca, politica de plasament fiind una pe termen lung. Suntem in continuare optimisti in ceea ce priveste piata romaneasca. Este posibil sa crestem ponderea pe care investitiile in Romania. In orice caz, nu avem de gand sa scadem sub nivelul actual de 30%, astfel ca investitiile vor creste odata cu atragerea de noi fonduri, spune Jaggi.
Hyposwiss a facut parte pana anul trecut din UBS, cea mai mare banca elvetiana de investitii si avea la finalul anului trecut active totale in valoare de 400 milioane de euro. Tranzactiile Danube Tiger pe piata de capital de la Bucuresti sunt intermediate de Raiffeisen Capital & Investment, societatea de brokeraj a bancii austriece Raiffeisen.
Un alt fond care a intrat pe piata in ultimele luni este Gustavus Balkans, fond administrat de compania suedeza Gustavus Capital Asset Management AB. Cele mai importante actiuni romanesti detinute de fond, sunt cele ale Petrom, care reprezinta 8,4% din activ.
De la inceputul anului cresterea medie a preturilor de la Bursa de valori Bucuresti s-a ridicat la aproape 60%, iar valoarea investitiilor straine de portofoliu s-a dublat fata de perioada similara a anului trecut. Brokerii de pe piata spuneau inca de la inceputul anului ca tendinta de crestere a cotatiilor s-a datorat in mare parte intrarii mai puternice pe piata a investitorilor straini.
Sursa: Ziarul financiar, 18 iunie 2004.
-
Disputa comerciala intre Petrom si o firma britanica
Gardianul SNP
___
Ndovu Resources Ltd, o subsidiara a companiei britanice de Aminex a 'inceput masurile legale' pentru a incasa 3,5 milioane USD de la SNP Petrom, suma datorata in urma unui acord de explorare in comun a unor zacaminte petrolifere offshore din Tanzania, informeaza Mediafax. Petrom a semnat in 2002 cu Ndovu Resources Ltd un acord prin care s-a angajat sa suporte 50% din costurile totale de forare, pentru a obtine 30% din licenta de exploatare petroliera de la Nyuni/Tanzania. Acordul a fost pus in aplicare abia in noiembrie 2003, din cauza privatizarii Petrom, iar Ndovu a intampinat dificultati in obtinerea sumelor datorate, in baza acordului, de Petrom, sustine Aminex. Petrom a mai platit un milion USD, dar mai are de achitat 3,5 milioane USD pentru care termenul-limita a expirat, sustine Aminex. Reprezentantii Petrom afirma ca nu poate fi inca vorba de un proces. 'Ei nu au respectat o parte din prevederile tehnice ale contractului. Ne-au cerut niste sume pe care noi nu le recunoastem si am solicitat o auditare a cheltuielilor de foraj, pentru a vedea daca sunt intr-adevar cele reale', a declarat, pentru Mediafax, purtatorul de cuvant al Petrom.
Sursa: Gardianul, 18 iunie 2004.' -
Gazprom face echipa cu Marco International pentru a participa la privatizarea Distrigaz-urilor
Adevarul
___
Concernul rus Gazprom nu va mai participa impreuna cu societatea germana Wintershall la privatizarea societatilor de distributie a gazelor naturale - Distrigaz Nord si Distrigaz Sud. Conducerea Gazprom a decis sa colaboreze in acest proces cu grupul metalurgic Marco International, proprietarul holdingului Alro-Alprom Slatina. Anuntul a fost facut de directorul general al Gazprom Export, Aleksandr Medvedev, fiind preluat de cotidianul de afaceri rus 'Vedomosti'. Surse autorizate au declarat pentru acelasi cotidian ca Gazprom a renuntat la colaborarea cu Wintershall din cauza unui conflict de interese si ca intentioneaza sa creeze un consortiu impreuna cu Marco International. 'Companiile Gazprom si Wintershall au depus oferte distincte pentru preluarea Distrigaz Nord. In ce priveste Distrigaz Sud, nu ne intereseaza care este partenerul Gazprom atata timp cat acesta este viabil si oferta se va ridica la nivelul asteptarilor noastre', ne-au declarat surse autorizate din Ministerul Economiei si Comertului (MEC). Reprezentantii Gazprom au informat autoritatile romane despre intentia lor de a crea un consortiu, dar nu au oferit alte detalii, aflam de la aceleasi surse. Deocamdata, concernul rus nu a transmis oferta angajanta partii romane, aceasta fiind asteptata de MEC pana la finele lunii in curs. Pentru preluarea Distrigaz Nord au depus oferte companiile Gazprom, Wintershall si EON, Gas de France, Enel. In cazul Distrigaz Sud, firmele ofertante sunt: Gazprom, Gas de France si Enel. Cele doua companii de distributie a gazelor naturale au fost scoase la privatizare in luna decembrie a anului trecut, metoda aleasa fiind vanzarea directa a 30% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia urmand sa creasca pana la 51% printr-o majorare de capital.
Sursa: Adevarul, 18 iunie 2004.'
17.06.2004
-
Distribuitorul Ambipur si Kiwi are 7% din Siretul Pascani
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Evolutia actiunilor producatorului de perdele Siretul Pascani pe bursa, dar si perspectivele de dezvoltare ale companiei, au atras atentia oamenilor de afaceri din alte sectoare. Alin Dicu, actionarul majoritar la companiile aradene Safilar si Coturnix, care distribuie pe piata romaneasca bunurile de larg consum produse de compania americana Sara Lee, a devenit cel mai mare actionar al companiei Siretul, cu aproximativ 7% din actiuni.
Distribuitorii produselor Sara Lee (Ambipur, Kiwi, Douwe Egberts, Picwick) au realizat anul trecut o cifra de afaceri de peste 9 milioane euro.
Siretul Pascani a fost anul trecut una dintre cele mai profitabile actiuni de la Bursa, pretul crescand de mai multe ori dupa desfiintarea Asociatiei Salariatilor, fostul actionar majoritar. Siretul Pascani are o marca foarte cunoscuta atat in Romania cat si in strainatate. Ceea ce vom face este sa dezvoltam foarte bine si componenta legata de distributie , spune Dicu.
Alaturi de Dicu, pe lista actionarilor se mai afla in prezent cu pachete importante si cateva companii de brokeraj din Cluj, SSIF Broker si Target Capital, Banca Transilvania, dar si alte persoane fizice implicate in mediul de afaceri. La prima Adunare Generala, presedinte al Consiliului de Administratie a fost ales Petru Prunea, care este si presedintele societatii de valori mobliare SSIF Broker. La Adunarea Generala din luna aprilie cand capitalul social a fost majorat cu 60% prin acordarea de actiuni gratuite, iar valoarea nominala a actiunilor a fost divizata de la 2.500 de lei la 1.000 de lei. La ultima cotatie de la Bursa a actiunilor, Siretul valoreaza acum 7,4 milioane de dolari.
De ce au investit toti acestia intr-un producator de textile, in conditiile in care lohn-ul este, potrivit analistilor, 'pe duca' in Romania ? Disparitia lohn-ului nu afecteaza Siretul, pentru ca societatea noastra produce sub marca proprie. A produce sub marca proprie inseamna implicit si sa poti vinde sub marca proprie , este de parere Reta Sandu, directorul general al companiei. Ea estimeaza pentru acest an o cifra de faceri de 525 miliarde lei (aproape 13 milioane euro), in crestere in lei cu 16-17% fata de anul precedent. Am inceput dezvoltarea a unei retele de distributie care sa acopere toate zonele tarii. Estimam ca profitul anului acesta va avea o rata de crestere superioara cifrei de afaceri, avand in vedere ca avem in derulare un proiect de organizare a societatii pe centre de profit , adauga reprezentantul Siretul Pascani.
Cea mai mare parte a afacerilor companiei moldovene este reprezentata de productia de perdele, care sunt vandute pe piata romaneasca, cat si la export in tari precum Canada si Belgia. Perdelele reprezinta produsul cu cea mai mare valoare adaugata pentru producatorul roman, si de aceea, spun oficialii, toate investitiile se vor concentra in acest domeniu, mai ales pe pietele externe perdelele din apartament se schimbe chiar si de mai multe ori pe an. Siretul Pascani realizeaza si tapiterii pentru producatorii auto locali Dacia si Daewoo, fiind chiar furnizor al noului model Dacia Logan.
Sursa: Ziarul financiar, 17 iunie 2004.
' -
Navol Oltenita va emite obligatiuni in valoare de un milion de dolari
___
Actionarii Navol Oltenita au aprobat, la 7 iunie, lansarea unei emisiuni de obligatiuni nominative in lei convertibile in actiuni, reprezentand echivalentul a un milion de dolari, pentru a acoperi necesarul de capital de lucru al societatii. Cele 16 milioane de obligatiuni vor fi oferite actionarilor inregistrati la Regisco la data de 31 mai, prospectul de emisiune fiind publicat la 10 iunie. Valoarea nominala a unei obligatiuni este 2.100 de lei/titlu, identica cu pretul de vanzare. Perioada de subscriere va fi 6-27 iulie, iar perioada de rambursare este de 11 luni de la data ultimei subscrieri. Obligatiunile au o dobanda variabila, calculata ca medie a ratelor medii pentru depozitele atrase si plasate la sase luni pe piata interbancara plus patru puncte procentuale. In cazul conversiei in actiuni, detinatorii vor primi doua actiuni pentru fiecare obligatiune. Compania produce, repara si comercializeaza nave si echipamente navale si are un capital social de 206,98 miliarde de lei, impartit in actiuni cu o valoare nominala de 2.100 de lei.
Santierul naval a fost privatizat in anul 1999, cand Ioan Alexandru a cumparat de la Autoritatea pentru Privatizare 50,69 la suta din actiuni. Celalalt actionar semnificativ al companiei este SIF Muntenia. Recent, in cadrul unei operatiuni de majorare a capitalului social, SIF Muntenia a subscris aproximativ 49,6 miliarde de lei, aport care a majorat participatia pana la 49,771 la suta din actiunile companiei. In prezent, Ioan Alexandru detine un pachet de 30,542 la suta.
Sursa: Curierul national, 17 iunie 2004. -
Sapte societati din Aparare - scoase la vanzare in acest an
Adevarul AVIO
___
Sapte societati din industria de Aparare urmeaza sa fie privatizate in acest an, a decis Guvernul, aproband strategia de privatizare pe 2004, realizata de Ministerul Economiei si Comertului (MEC), sectiunea privind Apararea. Societatile comerciale in cauza sunt: Avioane Craiova, IOR Bucuresti, Santierul Naval Mangalia, Romaero, IAR Ghimbav, UM Orastie si UM Filiasi. Metodele de privatizare care vor fi aplicate variaza de la vanzarea de actiuni, majorarea capitalului social prin aport de capital, vanzarea activelor pana la participarea la constituirea de societati cu capital mixt. In ce priveste Compania Nationala Romarm, aceasta va parcurge in acest an, un proces de reorganizare, restructurare si privatizare. Investitorii care vor participa la privatizarea companiei si a filialelor acesteia vor fi obligati sa mentina obiectul de activitate si sa pastreze in functiune capacitatile de productie existente, se specifica in strategia de privatizare. Strategia aprobata de Guvern mai prevede ca sumele obtinute din vanzarea actiunilor si a partilor sociale detinute de Romarm la diferite societati mixte sau filiale vor fi utilizate pentru plata datoriilor companiei la buget, pentru investitii si protectia mediului. In prezent, Romarm parcurge un proces de reorganizare si restructurare.
Sursa: Adevarul, 17 iunie 2004.
16.06.2004
-
SIF Moldova executata cu inca 0,5 milioane de dolari
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF2
___
SIF Moldova a fost executata silit cu suma de 17,7 miliarde de lei (0,5 milioane de dolari) de catre lichidatorii Bankcoop, Pricewaterhouse Coopers si Moore Stephens (RVA) in contul unei garantii acordate de fostul Fond al Proprietatii Private II (FPP II). Fondul garantase rambursarea unui imprumut contractat de la banca de o alta persoana juridica. SIF Moldova a fost nevoita sa plateasca in ultimii doi ani si alte sume importante in contul unor garantii asemanatoare acordate de FPP II.
Executarea silita nu va afecta decat in mica masura profitul SIF Moldova pe acest an, care se va diminua cu doar 712 milioane de lei (20.000 de dolari). Restul sumei a fost trecuta de societate la capitolul cheltuieli inca de anul trecut sub forma de provizioane. La finalul lunii aprilie, profitul net al societatii se ridica la 75 miliarde de lei, (2,2 milioane de dolari).
Conform reprezentantilor SIF Moldova biletul la ordin pentru care FPP II acordase garantii face inca obiectul uni litigiu nefinalizat, biletul la ordin executat recent reprezentand ultimul aflat in litigiu cu lichidatorii Bankcoop. FPP II a mai acordat insa si garantii pentru efecte de comert care se afla acum in proprietatea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), iar SIF Moldova a incheiat anul trecut un protocol pentru plata esalonata pana in 2007 a sumei de 5,3 milioane de dolari reprezentand o parte a garantiilor acordate de FPP II pentru o serie de credite nerambursate.
Actiunile SIF Moldova se afla de mai multe luni pe o traiectorie ascendenta la Bursa la fel ca si celelalte patru SIF-uri. La inchiderea sedintei bursiere de ieri actiunile societatii au coborat cu aproape 1% pana la 5.850 lei/actiune.
Sursa: Ziarul financiar, 16 iunie 2004.
-
Impozit pe profit de doar 19% de anul viitor
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Impozitul pe profit va scadea, anul viitor, de la 25% la 19%, a anuntat ieri Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice. Noua cota de impozitare a fost o supriza pina si pentru oamenii de afaceri, care au negociat cu reprezentantii Finantelor modificarile Codului Fiscal. Afaceristii au salutat reducerea impozitarii profitului, dar au subliniat ca este o masura normala, in conditiile in care cele mai multe tari din regiune au facut, deja, pasi mari in scaderea fiscalitatii. 'Este un anunt venit la timp, iar noua cota de impozitare repune Romania pe o pozitie competitiva fata de tarile din regiune', spune Gilbert Wood, presedintele Consiliului Investitorilor Straini din Romania. La rindul sau, preseditele AmCham, Roberto Musneci, a declarat: 'Reducerea fiscalitatii va avea un impact pozitiv asupra companiilor cu strategii de dezvoltare pe pe termen lung'.
Scaderea impozitului pe profit a fost anuntata de mai multa vreme de oficiali ai Ministerului de Finante si era asteptata de mediul de afaceri. Ceea ce a suprins a fost amploarea reducerii, care pare sa fie o decizie de ultim moment a Executivului. 'Recunosc ca este o supriza si pentru noi', ne-a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). In urma cu citeva saptamini, oficiali ai Ministerului de Finante afirmau ca bugetul nu suporta decit o reducere pina la minimum 22-23% a impozitului pe profit. Oamenii de afaceri spun ca oficialii Finantelor nu au vorbit in cadrul negocierilor de scaderea impozitului pina la 19%. 'A fost ceva la care nu ne asteptam, pentru ca, pina acum, stiam de o scadere pina la 22-23%, ceea ce era oricum nesemnificativ. Este o decizie pe care o salutam si care reflecta faptul ca avem in vedere competitia pentru atragerea investitiilor straine', a spus reprezentantul AOAR.
'Felicit autoritatile pentru decizia de scadere a impozitului pe profit', spune, la rindul sau, Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante.
Scaderea impozitului pe profit pina la cota de 19% este in concordanta cu ceea ce solicitau investitorii straini. 'O masura pentru atragerea investitiilor, care ar trebui luata in considerare de catre Guvern, este accelerarea reducerii ratei impozitului pe profit, de la 25% la 20% sau mai putin', declara, in luna aprilie, pentru ziarul BURSA, Ruxandra Stan, director executiv al Consiliului Investitorilor Straini.
Scaderea pina la acest nivel pare sa fi fost anticipata de Adrian Nastase, care preciza, in luna martie, in raspunsul la o interpelare parlamentara, ca impozitul pe profit va fi redus la 20%.
Pe linga scaderea impozitului, companiile vor beneficia de extinderea deductibilitatilor, printre care reducerea perioadelor normate de functionare a mijloacelor fixe, ceea ce va duce la cresterea cheltuielilor cu amortizarea sau deducerea pierderilor din creante in proportie de 25% (fata de 20% in prezent).
Contributiile la asigurarile sociale vor scadea cu doua puncte procentuale, la 47,5% (angajator si angajat), de diminuare urmind sa benficieze numai angajatorul. Pina in 2005, cotele CAS sint progaramate sa scada la 42-43%, fata de 61% in anul 2000.
Trei transe si cote mai mici la impozitul pe venitul global
Finantele vor mentine impozitarea progresiva a venitului global, dar transele de venit vor fi reduse la trei, fata de cinci in prezent:
- pentru un venit impozabil de pina la 2.700.000 de lei, cota de impozit va fi de 14%
- pentru un venit impozabil intre 2.700.001 si 14.500.000 lei, impozitul va fi de 378.000 lei plus 26% pentru ceea ce depaseste 2.700.000 lei
- pentru veniturile impozabile mai mari de 14.500.001 lei, impozitul va fi de 3.446.000 lei plus 38% pentru ceea ce depaseste 14.500.000 lei.
Vor fi mentinute actualele deduceri economice (contributii la sistemele private de pensii si asigurari de sanatate, cheltuieli pentru confortul termic al locuintei).
Finantele mai poarta discutii cu oamenii de afaceri in ceea ce priveste eliminarea impozitului pe profitul reinvestit. 'Vom lua o decizie in maximum zece zile', a spus ministrul Tanasescu. Premierul a anuntat recent ca agentii economici vor putea sa opteze intre neimpozitarea profitului reinvestit sau amortizarea accelerata.
Propunerile Ministerului de Finante de modificare a Codului Fiscal vor fi prezentate Guvernului, aprobate prin ordonanta de urgenta si vor intra in dezbaterea Parlamentului dupa 1 septembrie.
Ce calcule si-au facut Finantele?
Ministrul de finante, Mihai Tanasescu, a afirmat ieri ca la o crestere economica de 5,2% prognozata pentru 2005, veniturile bugetare ar urma sa se majoreze, aplicind aceeasi legislatie fiscala, cu 94.000 de miliarde de lei (circa 3 miliarde de dolari). Finantele mizeaza pentru anul viitor de un plus de venituri de 14.000 miliarde de lei, ca urmare a cresterii accizelor, conform calendarului convenit cu Uniunea Europeana. De asemenea, Finantele estimeaza ca imbunatatirea colectarii va genera venituri de 14.000 de miliarde de lei. Intrarea celor zece tari in Uniunea Europeana va avea ca efect scaderea cu 5.000 de miliarde de lei a incasarilor din taxe vamale.
Scaderea impozitului pe profit va costa bugetul de stat 12.000 de miliarde de lei, iar reducerea numarului de transe si a cotelor de impozit pe venitul global vor reduce veniturile bugetare cu 7.300 miliarde de lei. Cheltuielile pentru sanatate, educatie, cercetare si invatamint vor fi suplimentate cu 1% din PIB, a spus Mihai Tanasescu.
Impozit mai mare pe dividende
Cotele de impozitare a dividendelor vor creste de la 5% la 10% pentru persoanele fizice si de la 10% la 15% pentru persoanele juridice.
Sursa: Bursa, 16 iunie 2004.'
Pagina