07.06.2004
-
IAR Ghimbav – divizare simetrica in trei societati
Azi IARV
___
IAR Ghimbav Brasov se va diviza in trei societati distincte, doua dintre acestea urmand sa produca si sa repare aeronave, iar cea de-a treia va avea ca obiect de activitate fabricarea de ferestre din PVC cu geam termopan. Potrivit lui Ion Dumitrescu, directorul economic si financiar al IAR, desprinderea celorlalte firme din actuala structura ar putea avea loc in urmatoarele 30 de zile. Separarea activitatilor va asigura un management performant, pe domenii specializate, in cadrul unei platforme industriale clar diferentiate, similar structurilor europene din industria aeronautica. Mentinerea actualei structuri scade semnificativ sansele privatizarii, mentine un nivel ridicat al cheltuielilor si ameninta cu inchiderea capacitatilor de fabricatie a planoarelor, avioanelor usoare si tamplariei PVC. Cele trei societati vor avea aceeasi structura a actionariatului ca actuala IAR: Ministerul Economiei si Comertului (64,8%) din capitalul social, in timp ce restul titlurilor vor fi in posesia actionarilor rezultati in urma programului de privatizare in masa. Cea mai mare parte a datoriei de 7,3 milioane dolari fata de AVAS va fi preluata aproape integral, in cote egale, de Constructii Aeronautice si Top Therm, si va fi cesionata MEC in vederea facilitarii privatizarii celor doua societati. IAR va prelua si restitui o datorie de 52.000 de dolari rezultata dintr-un contract de cesiune a creantei incheiat cu fosta Bancorex. Sursa: Azi, 7 iun -
Primaria Bacau va lansa obligatiuni de 89,5 miliarde lei
Adevarul
___
Primaria Bacau va lansa, in perioada 7-18 iunie, a doua emisiune de obligatiuni municipale pentru a atrage suma de 89,5 miliarde de lei, operatiune intermediata de BCR Securities. Obligatiunile pot fi achizitionate prin intermediul BCR Securities si prin sucursalele BCR din Bucuresti, judetele Bacau, Brasov, Iasi, Arad si Dolj. Fondurile obtinute vor fi folosite pentru modernizarea bazinului de inot din Bacau. Maturitatea titlurilor a fost stabilita la patru ani, iar principalul (valoarea nominala a unei obligatiuni) va fi rambursat in patru rate anuale egale. Dobanda - calculata ca rata medie a dobanzilor interbancare la sase luni plus doua puncte - va fi achitata semestrial. Pentru prima perioada, respectiv 19 iunie 2004-13 martie 2005, rata dobanzii va fi de 21% pe an. Primaria Bacau garanteaza plata integrala a principalului si a dobanzilor obligatiunilor cu o parte din creantele pe care le are de incasat si veniturile proprii.
Sursa: Adevarul, 7 iunie 2004.
04.06.2004
-
Cinci companii listate pe RASDAQ vor fi tranzactionate la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE ELMA SEVE UPET
___
Cinci companii listate la Bursa Electronica RASDAQ (BER), vor fi tranzactionate din aceasta luna prin sistemul tehnic al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), in cadrul unui programului pilot de cooperare intre cele doua piete organizate de capital. Este vorba de Electromagnetica Bucuresti, Aversa Bucuresti, Comcereal Alexandria, Upet Targoviste si Severnav Drobeta Turnu Severin. Dupa finalizarea programului pilot, pe sistemul de tranzactionare al Bursei ar urma sa intre si alte companii listate la BER.
Bursa si RASDAQ urmeaza sa fuzioneze iar aceasta colaborare reprezinta un nou pas spre fuziune. Unificarea pietelor nu se poate realiza insa pana la aparitia legii consolidate a pietei de capital.
Companiile vor ramane listate pe RASDAQ, iar tranzactiile vor fi raportate tot de aceeasta piata. Responsabilitatea BVB va fi legata doar de tranzactionare si decontare.
Companiile care vor constitui primul grup al programului pilot vor fi suspendate de la tranzactionare incepand cu 8 iunie. Reluarea tranzactionarii companiilor respective este prevazuta a avea loc in data de 21 iunie, pe platforma BVB, avand ca pret de referinta cotatia inregistrata in ultima tranzactie derulata la BER.
Tranzactiile cu actiunile celor cinci companii, care se vor derula pe doua segmente de piata distincte, RegularBER si DealBER, precum si operatiunile speciale in alte piete pe platforma BVB, raman parte integranta a Bursei Electronice RASDAQ, sub aspectul administrarii emitentilor, al supravegherii pietei si al regimului comisioanelor si se vor gasi in statisticile BER. Decontarea tranzactiilor se va efectua prin sistemele specializate ale BVB. Sistemul de tranzactionare de pe RASDAQ este unul care se bazeaza pe negociere intre brokeri, in timp ce BVB are un sistem de tranzactionare bazat pe ordine ferme de tranzactionare, acesta din urma fiind considerat de brokeri mai potrivit unor actiuni cu lichididate ridicata.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 iunie 2004 -
BRD distribuie dividende SIF Muntenia
Cronica Romana SIF4
___
Incepand de luni 7 iunie, prin BRD - Groupe Societe Generale se platesc dividendele SIF Muntenia aferente anului fiscal 2003. Pentru persoanele fizice, dividendul net este de 400 lei/actiune.
Actionarii SIF Muntenia care detin mai mult de 300 de actiuni si sunt in acelasi timp clienti BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale, cu cont curent sau cont de card emis de BRD, vor incasa dividendele cuvenite direct in contul curent sau in contul de card.
Actionarii SIF Muntenia care nu au conturi curente la BRD sau carduri emise de BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale sunt invitati sa incaseze dividendele SIF Muntenia in numerar, prin intermediul dispozitivului format din 69 unitati BRD - 22 in Bucuresti si 47 in provincie - dedicate acestei actiuni. Arondarea actionarilor la unitatile BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale s-a realizat in functie de domiciliu si prima litera a numelui, conform comunicatului transmis de catre SIF Muntenia la Bursa de Valori Bucuresti.
Acest comunicat a fost, de asemenea, publicat si in presa centrala si locala.
Dividendele neridicate, aferente anilor fiscali 2001 si 2002 pot fi ridicate numai de la sediul SIF Muntenia.
Sursa: Cronica Romana, 4 iunie 2004 -
Gaz de France va depune oferte de cumparare pentru Distrigaz Sud si Distrigaz Nord
Adevarul
___
Grupul Gaz de France intentioneaza sa depuna, pana pe 15 iulie, oferte pentru privatizarea Distrigaz Sud si Distrigaz Nord. 'Vom oferta pentru cele doua societati, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord. Cel mai probabil oferta o vom face singuri, ceea ce nu inseamna insa ca nu am putea intra, la un moment dat, intr-un parteneriat', a declarat Jean Abiteboul, vicepresedinte executiv al Gaz de France, adaugand ca 'nu vedem de ce nu am castiga una din cele doua companii Distrigaz'. Procedurile de licitatie permit competitorilor sa lanseze oferte pentru cele doua societati de gaze, insa in final vor avea dreptul sa achizitioneze doar una dintre acestea. Oficialul francez a mai aratat ca principalele motive pentru care Gaz de France este interesata sa investeasca in Romania tin de faptul ca tara noastra are o istorie indelungata in industria gazelor naturale, pentru dezvoltarea careia exista un mare potential, el punand accent si pe cooperarea intre cele doua state. Preconizata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si armonizarea legislativa in domeniul energiei sunt alte argumente care au determinat operatorul francez in sectorul industriei gazelor naturale sa aleaga tara noastra pentru a-si dezvolta afacerile. Jean Abiteboul a tinut sa precizeze, de asemenea, ca Franta a sustinut si sustine in continuare Romania in procesul de aderare la UE. 'Credem ca putem imbunatati calitatea si siguranta infrastructurii de gaze naturale si putem creste eficienta industriei energetice din Romania. Dam credit managementului local si vrem sa cream plus-valoare', a mai spus Jean Abiteboul. El a mai mentionat ca Gaz de France nu exclude posibilitatea implicarii, pe viitor, pe segmentul vanzarii de electricitate in tara noastra. Gaz de France, detinuta in proportie de 100% de statul francez, isi va schimba in cateva luni statutul, astfel incat un pachet de actiuni va putea fi listat pe piata bursiera, statul pastrandu-si pachetul de control. Grupul, care detine 25% din societatea romano-franceza Politub, controleaza 25% din piata distributiei de gaze naturale din Ungaria, unde a cumparat in 1995 doua companii regionale de distributie, una la Gyor si cealalta la Szeged. Gaz de France a avut in 2003 o cifra de afaceri de 16,5 miliarde euro.
Sursa: Adevarul, 4 iunie 2004'
03.06.2004
-
Dinu Patriciu - Ovidiu Tender a incercat sa ma santajeze
Mediafax RRC
___
Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, a declarat, miercuri, ca Ovidiu Tender, patronul grupului de firme Tender, si Marian Iancu, administratorul VGB, grup care asigura managementul Rafo Onesti, au incercat sa-l santajeze prin dezvaluirea unor informatii despre Rompetrol si privatizarea Petromidia.
'Am fost amenintati ca daca nu cedez controlul Rompetrol prin fuziune cu Rafo as fi avut multe greutati. Ne-au amenintat cu publicarea unui memorandum (privind privatizarea Petromidia si situatia actuala a companiei, n.r.) si cu o serie de anchete si dezvaluiri publice care vor duce la distrugerea Rompetrol in urmatoarele trei luni', a spus Patriciu intr-o conferinta de presa.
El a adaugat ca nu a exclus, in discutiile purtate cu cei doi la inceputul lunii martie, posibilitatea fuziunii.
'La propunerea lor am reactionat spunindu-le ca orice este posibil cu conditia sa se adreseze bancii noastre de investitii si sa aiba toate documentele auditate. Era, evident, o incercare de a salva Rafo. Sub santaj nu putem accepta o astfel de solutie. Nu accept ideea presiunilor, mai ales ca sint facute avind in spate astfel de materiale securisto-politice', a spus Patriciu.
Presedintele Rompetrol a prezentat in conferinta de presa Memorandumul elaborat de Departamentul Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale, semnat de Paul Sirbu, consilier la acest departament, cu avizul lui Ioan Talpes, consilier prezindential pe probleme de aparare si siguranta nationala.
Documentul este 'un material calomnios', 'o minciuna de la un capat la altul', a spus Patriciu, mentionind ca, de altfel, elaborarea unui astfel de act nu este in atributiile Administratiei Prezidentiale.
El a mai spus ca documentul a fost preluat, partial, de o serie de cotidiene, de un saptaminal si de Parchetul National Anticoruptie (PNA), intr-un comunicat de presa.
Patriciu a amintit ca Ion Iliescu a declarat, in luna martie, ca documentul 'nu are nici o legatura cu Administratia Prezindetiala', presedintele afirmind ca Paul Sirbu este un fost consilier la Cotroceni.
'Se incearca acreditarea ideii ca nu a fost elaborat de Departamentul Securitatii Nationale', a adaugat Patriciu.
Potrivit acestuia, unele 'grupuri de interese economice' incearca sa foloseasca 'pozitia, capitalul de imagine si reputatia' presedintelui Iliescu. Patriciu a apreciat ca aceste grupuri nu au legatura cu culoarea politica a unor oameni, fiind mai degraba 'transpartidice'.
In opinia grupului Rompetrol, PNA este 'folosit si manevrat politic'.
Referitor la cele doua discutii avute cu Tender si Iancu, Patriciu a spus ca au avut loc 'tete-a-tete' si nu au fost inregistrate.
'Pot sa va spun, insa, ca am toate probele in cea ce priveste aceste afirmatii', a spus Patriciu, adaugind ca ar putea intenta celor doi o actiune in instanta sub acuzatia de santaj.
El a spus ca nu au avut loc amenintari fizice asupra sa, insa telefoanele ii sint urmarite si ascultate in permanenta.
'Ii anunt in acest moment pe cei care ma asculta ca folosesc telefoane cu cartela', a spus ironic Patriciu.
Presedintele Rompetrol a adaugat ca activitatea grupului si privatizarea Petromidia au fost in ultimii trei ani subiectul unor 'hartuieli continue' efectuate de autoritati prin foarte multe controale, cele mai multe dintre acestea soldindu-se cu rezultate pozitive pentru Rompetrol.
PNA a anuntat, recent, ca procurorii institutiei au dispus inceperea urmaririi penale 'in rem' (in linii generale, fara identificarea faptuitorilor - n.r.) pentru infractiuni de coruptie si conexe celor de coruptie in legatura si ca urmare a privatizarii Petromidia.
Potrivit PNA, valoarea reala a bunurilor societatii s-ar fi diminuat, in sensul ca, in interval de un an, pretul cu care au fost vindute actiunile ar fi fost scazut de cinci ori, operatiune nejustificata de situatia financiara din acea perioada.
De asemenea, conditiile generale de pret, de garantare a incasarii pretului si a realizarii angajamentelor au fost mult inferioare celor stipulate, in sensul ca garantia a fost formala si s-a vindut intregul pachet de actiuni fara a se pastra o actiune nominativa de control.
Conform anchetatorilor, prejudiciul stabilit pina in prezent este estimat la 300 de milioane de dolari reprezentind diferenta de active, si 450 de milioane de dolari reprezentind aporturi fictive la capitalul social.
Grupul Rompetrol a afirmat, marti, ca toate angajamentele asumate in contract au fost respectate, iar situatia financiara a rafinariei s-a imbunatatit dupa privatizare, capitalizarea bursiera a Petromidia crescind de peste 50 de ori din momentul privatizarii, pina la 355,2 milioane dolari la 30 aprilie 2004.
Patriciu a spus ca atacurile din presa la adresa grupului „au legatura cu disperarea celor care incep sa piarda posibilitatea imbogatirii rapide”, un alt obiectiv fiind „impiedicarea privatizarii SNP Petrom”.
Rompetrol va organiza, cu incepere de la mijlocul lunii iunie, o camera de date care sa puna la dispozitia anchetatorilor si a presei informatii legate de privatizarea Petromidia si de situatia economico-financiara a grupului.
Rafinaria a fost privatizata la sfirsitul anului 2000, cind fostul Fond al Proprietatii de Stat a vindut 69,99% din capitalul social grupului Rompetrol.
Pachetul majoritar de actiuni al rafinariei Rafo a fost achizitionat, in cotombrie 2001, de un consortiu format din Imperial Oil Bacau, firma detinuta de Corneliu Iacobov, si firma portugheza Canyon Servicos. Societatea Balkan Petroleum Ltd a devenit, in octombrie 2003, actionar principal la rafinaria din Onesti, in urma preluarii de la Canyon Servicos a unui pachet de 48,91% din actiunile rafinariei. Ulterior, participarea consortiului a atins 94,5%.
Balkan Petroleum are printre actionari firma VGB Invest Bucuresti, care face parte din grupul VGB, administratorul Rafo.
Potrivit lui Patriciu, actionarii Balkan Petroleum sint Corneliu Iacobov, Ovidiu Tender si Marian Iancu.
Sursa: Mediafax, 2 iunie 2004.' -
Ovidiu Tender - Fiind intr-o situatie nu tocmai placuta, Patriciu recurge la actiuni pe care nici el nu poate sa le explice
Curierul National RRC
___
Omul de afaceri Ovidiu Tender respinge acuzatiile presedintelui Rompetrol, Dinu Patriciu, privind santajul pentru preluarea Petromidia, considerand ca aceste afirmatii au ca scop sa dea o tenta politica verificarilor incepute de Parchetul National Anticoruptie. ”Eu cred ca de la o actiune penala, cu implicatii economice, se incearca o diversiune pentru a se da o tenta politica. Oricum, nu am aflat sa fi fost numit intr-o functie asa de importanta incat sa coordonez activitatea administratiei prezidentiale sau a PNA”, a declarat Tender. Omul de afaceri din Timisoara sustine ca, in ultimele luni, s-a intalnit o singura data cu Dinu Patriciu, pentru a discuta despre o licitatie din Irak la care participau impreuna firma de prospectiuni a grupului Tender si o companie din grupul Rompetrol. Tender neaga vreo legatura cu Rafo, desi presedintele Rompetrol l-a nominalizat printre actionarii firmei Balkan Petroleum, companie care a preluat controlul rafinariei din Onesti. El sustine ca relatiile cu Rafo au fost de scurta durata, precizand ca, de fapt, nici nu a preluat creanta de aproximativ 1.500 de miliarde lei detinuta de Petrom la aceasta societate. ”Ce sa salvez la Rafo, cand aceasta firma este in faliment, declarat in tribunal? E de la sine inteles ca aceste afirmatii sunt niste glume. Probabil ca, fiind o situatie nu tocmai placuta, Patriciu recurge la actiuni pe care nici el nu poate sa le explice”, a mai spus Tender.
Sursa: Curierul national, 3 iunie 2004. -
Dublarea impozitului pe dividende va conduce la ascunderea profiturilor
Adevarul
___
'In orice caz, prin modificarea Codului Fiscal nu va creste fiscalitatea', ne asigura, zilele trecute, un oficial al Ministerului Finantelor, dupa ce a anuntat propunerile privind modificarea unor impozite, incepand cu 2005. Majorarea impozitului pe dividende (la persoane fizice) de la 5% la 10%, concomitent cu reducerea impozitului pe profit cu numai doua-trei puncte procentuale (de la 25% la 22-23%), a starnit deja mari controverse, desi unii analisti economici sunt de parere ca este o masura normala si asteptata, in conditiile in care aceasta taxa este considerata destul de mica. Pentru o economie cum este cea a Romaniei, decizia dublarii impozitului pe dividende poate avea efecte negative atat in ceea ce priveste dezvoltarea activitatii firmelor, cat si asupra incasarilor bugetare. Astfel se obtine un efect contrar celui dorit de catre stat, sunt de parere actionarii companiilor care activeaza in Romania, la unison cu o mare parte a analistilor economici. 'Practic, un actionar la o firma este impozitat de doua ori, chiar daca nu este vorba neaparat de o dubla impozitare. Pe de o parte, profitul firmei sale este impozitat cu 25% sau 22%, iar apoi veniturile sale din dividende sunt impozitate cu 10%. Impozitarea ar trebui sa se faca global, pentru banii care intra in buzunar. Un antreprenor nu baga bani intr-o fabrica numai pentru ca nu are ce face cu ei sau doar pentru a crea locuri de munca. El doreste sa castige si, cand creste impozitul pe dividende, este clar ca veniturile sale se reduc', a declarat pentru Adevarul Dan Schwartz, partener al Scot&Company Consulting. El a precizat ca majorarea impozitului pe dividende ar trebui sa se faca in acelasi timp cu o reducere proportionala a impozitului pe profit, astfel incat, in final, antreprenorul sa nu piarda mai multi bani decat in prezent.
Aceeasi parere este impartasita si de catre reprezentantii IMM-urilor. 'In mod categoric acest mecanism de impozitare va duce la amplificarea fenomenului de ascundere a profitului si implicit a dividendelor. Este mare pacat pentru ca actionarii isi vor baga banii pe cheltuieli, in loc sa-i scoata la lumina si sa-i investeasca mai departe', ne-a declarat Florin Parvu, vicepresedinte al Consiliului National al IMM. El a adaugat ca in aceste conditii nu se poate crea o patura mare de societati solide care sa contribuie la dezvoltarea economiei. 'O astfel de masura nu are pur si simplu sens. Firmele vor gasi tot felul de metode sa minimizeze profitul. Cu cat fiscalitatea este mai accentuata, cu atat se va incerca evitarea platii taxelor', este de parere Matei Paun, analist financiar. El a spus ca reducerea cu numai doua-trei procente a impozitului pe profit este insuficienta pentru a schimba comportamentul contribuabililor. 'Guvernul ar trebui sa diminueze fiscalitatea, nu sa o creasca. Romania are nevoie de investitii ca de aer si nu au sens astfel de masuri. Daca printr-o reducere mai puternica a impozitului pe profit si pastrarea nivelului actual al dividendelor s-ar fi produs un gol bugetar, Guvernul l-ar fi putut acoperi printr-o majorare a taxelor de consum. Si asa ne plangem ca avem mari probleme cu deficitul de cont curent', a conchis Matei Paun. Variantele finale de modificare a Codului Fiscal sunt discutate in aceste zile de catre Finante cu reprezentantii caselor de consultanta, urmand ca proiectul final sa fie aprobat de catre Guvern printr-o ordonanta emisa pe perioada vacantei parlamentare, pana la sfarsitul acestei luni.
Sursa: Adevarul, 3 iunie 2004.'
02.06.2004
-
Electroputere creste, dar sub asteptari, spun managerii companiei
ZF RO - FONDURI MUTUALE EPT
___
Producatorul de motoare electrice si aparatura de inalta tensiune Electroputere Craiova a inregistrat o crestere usoara a cifrei de afaceri si a revenit pe profit in primul trimestru al acestui an. Ascensiunea celor doi indicatori este, totusi, sub asteptari, apreciaza managementul companiei.
Cifra de afaceri a ajuns la 461 de miliarde de lei (11,5 mil.euro), fata de 385 de miliarde de lei in aceeasi perioada a exercitiului precedent (11 mil.euro). Profitul net s-a ridicat la 25 de miliarde de lei (625.000 euro), comparativ cu o pierdere de 14 miliarde (400.000 euro) la sf?rsitul primului trimestru al anului trecut. 'Intr-adevar, cifra de afaceri a crescut, dar noi nu suntem foarte multumiti de aceasta crestere, av?nd in vedere ca avem un obiectiv anual pentru v?nzari) de 2.100 de miliarde de lei (52,5 mil.euro - n.red)', a spus Cornel Mondea, directorul Electroputere Craiova.
Anul trecut, compania a realizat o cifra de afaceri de 1.900 de miliarde de lei (50 mil.euro). 'Unele produse au un ciclu de fabricatie mai lung, de un an si jumatate, si acesta este unul din motivele cresterii cifrei de afaceri pe primul trimestreu al acestui an. Tot din acest motiv apar fluctuatii mari intre cifrele de afaceri trimestriale ale firmei', a adaugat el.
Electroputere Craiova are 3.830 de angajati.
Compania a reusit sa treaca pe profit la finalul celui de-al treilea trimestru al anului trecut, dupa aproape trei ani de pierderi. Electroputere a intrat anul trecut pe piata americana de motoare electrice si Mondea spune ca v?nzarile pe aceasta piata sunt in crestere. 'Ponderea exporturilor in total productie a crescut in ultimul an ajung?nd la circa 50%. Cel mai mult exportam in Grecia, dar si in Egipt si Siria', a adaugat el.
Pe piata Greciei compania vinde in principal transformatoare electrice.
Electroputere este compusa din patru fabrici: de transformatoare, locomotive, motoare electrice si aparataj de inalta tensiune. Compania mai are in derulare un contract incheiat cu General Motors pentru reabilitarea a 57 de locomotive pentru SN CFR Calatori, colaborare in care este implicata si compania japoneza Mitsui & Co. Ltd. Programul de modernizare a locomotivelor urmeaza sa fie finalizat p?na in 2005. 'Valoarea totala a contractului este de circa 100 de milioane de dolari, din care noua ne revin 21 de milioane de dolari', a mai spus Mondea. La modernizarea locomotivelor, General Motors va contribui cu componentele interne si tehnologia iar Electroputere Craiova cu lucrarile efective de imbunatatire. Contractul General Motors - CFR Calatori a revitalizat divizia de locomotive a Electroputere. Compania nu a mai produs nici o locomotiva de la inceputul anilor '90, cea mai mare parte a v?nzarilor reprezent?ndu-le transformatoarele electrice.
Principalul actionar al Electroputere este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), fosta APAPS, care detine 62,5% din actiuni. Cel mai important actionar minoritar al companiei este fondul de investitii Broadhurst, care detine aproape 6% din actiuni.
Compania a fost scoasa la privatizare si au fost primite mai multe scrisori de intentie dar nici una nu a vizat preluarea integrala a companiei. Compania americana General Motors a depus anul trecut o scrisoare de intentie in care isi afirma disponibilitatea de a prelua fabrica de locomotive a Electroputere. 'Compania trebuie v?nduta integral nu numai anumite divizii. Din acest motiv nici oferta General Motors si nici cea a Siemens nu au fost acceptate', a mai spus Mondea. Electroputere a fost scoasa la privatizare pentru prima data la finalul anului 2001, insa la termenul limita de depunere a ofertelor a fost inregistrata o singura participare, cea a unui consortiu format din General Motors Corporation si Karsdorfer Eisenbahngesellshaft. Autoritatea pentru Privatizare a prelungit termenul de valabilitate a ofertei de pret pina in iunie 2002, iar ulterior pina in septembrie. Si de aceasta data, singura oferta a venit din partea aceluiasi consortiu si a fost considerata drept nesatisfacatoare de catre APAPS.
Actiunile Electroputere sunt listate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti. Luna trecuta pretul actiunilor a atins maximul istoric de 1.570 de lei pe actiune. Ieri, pretul a fost de 1.480 de lei pe actiune, ceea ce inseamna o capitalizare de piata de circa 5,5 mil.$.
Sursa: Ziarul financiar, 2 iunie 2004.
' -
Banca Comerciala Carpatica acorda credite in valuta pentru IMM-uri
Romania libera BCC
___
Banca Comerciala Carpatica (BCC) va oferi intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) credite in valuta, in valoare de maximum 25.000 euro sau echivalentul in dolari, pe o durata de cel mult doi ani, informeaza un comunicat al bancii. Creditele vor fi acordate fie pentru finantarea activitatii curente, fie pentru finantarea mijloacelor de productie. Imprumuturile vor fi garantate doar cu bunuri sau imobile si dispun de o perioada de gratie de trei luni. Dobanda perceputa de BCC este variabila pe intreaga perioada de creditare. 'Produsul vine in completarea ofertei BCC adresate IMM-urilor prin programul de finantare pus la dispozitie de Fondul Romano-German si poate fi obtinut doar in unitatile in care banca nu pune la dispozitie credite KfW', se precizeaza in comunicatul BCC.
Sursa: Romania libera, 2 iunie 2004.'
Pagina