16.02.2004
-
Privatizarea Bancii Comerciale Romane, etapa a doua
Azi EBS
___
Asociatia Salariatilor poate cumpara 8 la suta din actiunile bancii
Comisia de privatizare a Bancii Comerciale Romane a luat decizia de a demara procedurile de desfasurare a tranzactiei cu Asociatia Salariatilor, in vederea vanzarii, prin negociere directa, a unui pachet de pana la 8% din actiunile bancii, informeaza Autoritatea pentru Privatizare. In acest sens, in prima parte a saptamanii, Comisia de Privatizare va adresa o scrisoare de invitatie Asociatiei Salariatilor in vederea initierii acestei proceduri. Potrivit autoritatilor, acest moment marcheaza trecerea in etapa a doua a procesului de privatizare a celei mai mari banci comerciale din Romania.
BCR a fost lansata la privatizare de doua ori pe parcursul anului 2003, in vederea vanzarii pachetului majoritar de actiuni. Vanzarea prin negociere directa, fara selectie de oferte, catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Corporatia Financiara Internationala (IFC) a unui pachet de 25% din actiunile bancii a constituit prima etapa in procesul de privatizare, ce a fost finalizata prin semnarea contractului in data de 4 noiembrie 2003.
Conform strategiei aprobate de Guvern, un pachet majoritar de cel putin 51% din capitalul social al BCR urmeaza sa fie vandut catre un investitor strategic, institutie financiar-bancara internationala reputata sau catre un grup de investitori strategici din care sa faca parte cel putin o institutie financiar-bancara cu reputatie.
Sursa: Azi, 16 februarie 2004.
13.02.2004
-
Antibiotice Iasi s-a retras din asocierea cu Pharma SA
Mediafax ATB
___
Ministerul Sanatatii si Antibiotice SA au hotarit, joi, in urma discutiilor de la sediul Autoritatii Nationale de Control, retragerea societatii din firma de distributie SC Pharma SA si organizarea unui sistem propriu de distributie care sa nu pericliteze activitatea de asistenta cu medicamente.
Conducerea Antibiotice SA a discutat, in cadrul intrunirii, rezultatele controlului efectuat la sediul societatii iesene privind activitatea desfasurata in perioada 2001-2003 si, in special, distributia produselor finite.
Cu o saptamina in urma, seful Autoritatii Nationale de Control, Ionel Blanculescu, recomandase Ministerului Sanatatii retragerea producatorului de medicamente din actionariatul 'firmei capusa' Pharma, distribuitor de medicamente. 'In urma controlului, am ajuns la concluzia ca operatiunea de infiintare a Pharma SA este criticabila din punct de vedere juridic. A fost o inginerie juridica si financiara foarte subtila, asa cum se regasesc in tot sistemul de sanatate', spus Blanculescu.
Desi Antibiotice livra prin Pharma mai mult de jumatate din productia de medicamente, in valoare anuala de aproximativ 500 de miliarde lei, pe parcursul anului 2002 doar 29 la suta din suma facturata a fost incasata. In acelasi timp, distribuitorul de medicamente a achitat datoriile catre ceilalti furnizori in proportie de 99 la suta, adica 386 miliarde lei, iar in contul Antibiotice a virat numai 121 miliarde lei.
Blanculescu a reclamat faptul ca in actionariatul Pharma, pe linga Antibiotice, care detine numai 30 la suta din capitalul social, se regasesc salariati sau fosti salariati ai producatorului de medicamente. 'Deciziile se iau de catre actionarii privati, desi 91 la suta din cifra de afaceri a companiei este acoperita de Antibiotice', a spus ministrul Controlului. El a precizat ca Antibiotice nu poate cere executarea silita a firmei de distributie, intrucit este actionar.
Mai mut, potrivit ministrului Controlului, Antiobiotice a incalcat, in iulie 2003, reglementarile care interziceau distributia prin propriile canale, inclusiv printr-o societate la care detine actiuni. La numai 20 de zile de la intrarea in vigoare a interdictiei, la 1 iulie 2003, Parlamentul a adus modicari legislatiei, oferind produatorilor posibilitatea sa reia distributia.
Antibiotice este listata la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, pachetul majoritar de actiuni fiind detinut de Ministerul Sanatatii, cu o participatie de 53,02 la suta din capitalul social. Printre actionarii semnificativi se numara Broadhurst - 7,68 la suta si SIF Oltenia, care si-a majorat participatia in 2003 la 9,8 la suta.
Sursa: Mediafax' -
Cel mai mic dolar din ultimii doi ani
Cotidianul
___
Dolarul a atins, ieri, cel mai redus nivel din ultimii doi ani, sub presiunea cererii de valuta in scadere pe piata interna si a aprecierii euro in raport cu moneda americana. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a calculat pentru dolar un curs de 31.787 lei, cotatie la care n-a mai coborat din 25 ianuarie 2002.
Dolarul a pierdut in ultimul timp statutul de principala moneda de referinta pentru romani, mai ales dupa ce BNR a anuntat, in februarie 2003, ca euro va fi deviza de raportare pentru cursul oficial. Cu toate acestea, nici un specialist n-a avut indrazneala sa anticipeze o evolutie a monedei americane pana la un nivel inferior celui de acum doi ani. Leul a pierdut, in 2002, putin peste 6% in raport cu dolarul, insa a recuperat, anul trecut, aproape 3%. In aceasta perioada, moneda europeana s-a apreciat cu 47,4% fata de leu, ascensiune sustinuta in primul rand de evolutia raportului euro/dolar.
Volatilitatea dolarului a fost amplificata si de decizia BNR de a modifica, incepand cu 1 ianuarie 2004, ponderea celor doua monede de referinta in structura cosului valutar. Astfel, influenta euro a crescut de la 60 la 75%. Deficitul de valuta de la sfarsitul anului trecut si din primele zile ale lui 2004 a fortat bancile sa tranzactioneze masiv euro, care a aparut in surplus o data cu calmarea cererii din partea clientilor, sesizata in ultima parte a lunii ianuarie. Echilibrarea relatiei cu clientela a orientat bancile spre pozitii de vanzare de valuta in piata interbancara. Cererea mai mica de devize din partea firmelor si a populatiei se explica si prin relativa depreciere a monedei europene in ultima perioada.
Vanzarile de valuta au fost consistente si in sedinta de joi, cand doua „valuri“ de tranzactii au coborat cotatiile de la 40.850 - 40.880 lei/euro pana la 40.770-40.800 lei/euro, apoi la un minim de 40.700-40.730 lei/euro. „Au fost vanzari violente, cu volume mari, care au dus cotatiile foarte repede in jos. Nimeni nu a indraznit, insa, o vanzare sub 40.700 lei/euro, pentru ca la acest nivel exista pericolul unei interventii a BNR“, a declarat dealerul unei banci. Reprezentantii departamentelor de arbitraj ale bancilor au adaugat ca in piata „s-a asternut linistea“ cand s-a ajuns la 40.700 lei/euro, in asteptarea interventiei bancii centrale.
Sursa: Cotidianul, 13 februarie 2004.
12.02.2004
-
Investitorii se calca pe picioare sa cumpere actiuni din Est
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Marii investitori internationali au inceput sa se 'se calce pe picioare' pentru a reusi sa cumpere la timp active din tarile ce se pregatesc sa adere la Uniunea Europeana. Cea mai buna dovada in acest sens este faptul ca toate marile burse din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, cresc sustinut de la inceputul acestui an, atingand saptamana aceasta maxime istorice.
Bursa de la Bucuresti a inregistrat deja din ianuarie o crestere de 16%, cea de la Varsovia - una de 12%, Praga este aproape cu un randament de 11,6%. Bursa din Budapesta este cu 6% mai sus comparativ cu inceputul anului, procentul fiind aproape similar si in cazul Rusiei. Cresterile din cele cateva saptamani sunt deja mult superioare randamentelor pe un an aduse de depozitele bancare sau titluri de stat in oricare din tarile mentionate.
'Pietele emergente au redevenit o optiune atractiva de investitii in ultimii doi ani: riscul nu mai este atat de mare iar oportunitatile de castig, ridicate. Administratorii de fonduri de investitii au inceput sa realoce din ce in ce mai mult capital catre aceste piete, in special ale tarilor din valul intai si doi de aderare la Uniunea Europeana. Accederea in UE este considerata deja o stampila 'de buna purtare' si toate tarile din cele doua valuri vor beneficia de pe urma ei. Cresterea burselor este o urmare fireasca', afirma Sergiu Oprescu, presedintele Bursei de Valori Bucuresti.
Cresterea sustinuta a pietelor de actiuni din Europa Centrala si de Est in acest an vine dupa un 2003 care a adus deja satisfactii importante investitorilor. Nici una din bursele Poloniei, Cehiei, Romaniei, Rusiei sau Ungariei nu a adus anul trecut un randament mai mic de 30%. Considerata normala in tari cu grad mai ridicat de emergenta, precum Romania sau Rusia, cresterea burselor din tarile valului intai de aderare este usor defazata, in viziunea analistilor.
'Cresterea burselor din tarile care intra anul acesta in UE este oarecum surprinzatoare. Normal, preturile actiunile ar trebui sa cuprinda deja premiumul adus de accederea la UE. Pietele din Europa Centrala si de Est, chiar si cele din primul val de aderare, sunt vazute insa in continuare de investitori ca avand un potential mare de crestere', spune Adriana Marin, seful departamentului de analiza al BRD Securities - Group Societe Generale, una din cele mai importante societati de brokeraj din Romania.
Bursa romaneasca a crescut puternic in ultimii doi ani, cand semnalele privind includerea Romaniei in valul doi de aderare devenisera din ce in ce mai clare. Astfel, din ce in ce mai multe fonduri de investitii straine au cumparat puternic actiuni ale unor companii reprezentative de la Bursa, precum Petrom, BRD, Banca Transilvania, Societatile de Investitii Financiare sau producatori de medicamente.
Astfel, Bursa de Valori Bucuresti s-a dublat in 2002, a crescut cu 36,7% in 2003 iar anul acesta a oferit deja un randament de 17%. Bursa romaneasca a mai reusit insa performante identice in perioada 1996 - 1998, dupa care s-a prabusit datorita iesirii investitorilor straini de pe pietele emergente.
Sergiu Oprescu estimeaza insa ca o repetare a evolutiei din perioada 1996 - 2000 nu va avea loc. 'Cred ca singurul lucru care ar putea opri cresterea Bursei de Valori este lipsa masei critice. Nu avem destule companii mari si lichide listate, ceea ce face ca numarul oportunitatilor interesante pentru investitori sa fie foarte mic'.
Sursa: Ziarul financiar, 12 februarie 2004.' -
Disponibilizatii de la Electroputere, nevoiti sa dea banii inapoi
Cronica Romana EPT
___
Aproximativ 600 din cei 800 de disponibilizati din 2003 de la S.C. Electroputere Craiova trebuie sa dea inapoi banii primiti din partea Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Dolj. Este vorba de o parte din salariile compensatorii primite, deoarece dintr-o eroare de calcul, actualii someri au primit mai mult, informeaza RomNET. Conform unui calcul al AJOFM, lunar, lor li se vor opri din venitul de completare sume cuprinse intre 100.000 si 1,5 milioane de lei, in functie de suma in plus primita. Disponibilizatii sunt nemultumiti deoarece trebuie sa suporte consecintele unei greseli de calcul despre care nici angajatii AJOFM si nici conducerea societatii Electroputere Craiova nu ofera prea multe detalii. “Credem ca a fost o ambiguitate in stabilirea corecta a sumelor si de aceea s-a ajuns aici. Nici AJOFM Dolj nu stia exact cum se stabilesc sumele, dar a inceput sa dea banii si abia dupa aceea a aflat - dupa ce a cerut agentiei nationale sa spuna cum este corect - ca este o problema”, a declarat Cornel Nica, directorul economic al Electroputere Craiova. Astfel, fostilor salariati de la Electroputere li se imputa suma totala de 1,5 miliarde de lei, dar cei vizati au declarat ca nu vor plati acesti bani si ca vor contesta decizia de imputare a AJOFM la Tribunalul Dolj.
Sursa: Cronica romana, 12 februarie 2004. -
Marian Sarbu, mediator la Azomures
Cronica Romana
___
Conflictul dintre patronatul si sindicatul Alternativa 2002 de la Azomures SA Targu Mures va fi mediat de ministrul secretar de stat in relatiile cu sindicatele si patronatele, Marian Sarbu. Vizita ministrului la Targu Mures, programata pentru zilele urmatoare, este strict legata de conflictul izbucnit in urma cu o saptamana la Azomures, cand patronatul combinatului a suspendat contractele de munca a trei dintre liderii Sindicatului Alternativa 2002, Maria Dandarau, presedintele sindicatului si doi vicepresedinti, Nicolae Dobrau si Nelu Marginean. Aceasta vizita a fost programata dupa ce Marius Petcu, liderul Confederatiei CNSLR Fratia a anuntat ca va internationaliza problema, apeland inclusiv la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Patronatul sustine ca suspendarea din functie a celor trei lideri sindicali ?este legala si conforma Codului Muncii, deoarece au fost depuse plangeri penale impotriva acestora?. Sursa: Cronica romana, 12 februar -
CS Resita, cumparat pe un euro de Sinara Handel
Adevarul
___
Compania Sinara Handel, distribuitor oficial al grupului rus TMK, a achizitionat ieri de la APAPS un pachet de actiuni reprezentand 90,5% din capitalul social al Combinatului Siderurgic Resita (CSR). Sinara Handel, inregistrata in Germania si detinuta de o firma din Spania, a achitat pentru pachetul de actiuni suma simbolica de un euro, obligandu-se sa aloce 10 milioane de dolari pentru investitii tehnologice si 3 milioane de dolari pentru rezolvarea problemelor de mediu.
Pentru capitalul de lucru al combinatului, noul proprietar s-a angajat sa asigure alte 6 milioane de dolari, obligandu-se in acelasi timp sa preia o parte a datoriilor CSR reprezentand aproximativ 10 milioane de euro. Restul datoriilor, aproximativ 37-38 milioane de dolari, vor fi sterse de stat printr-o lege speciala, iar datoria asumata de Sinara Handel va trebui platita esalonat, in urmatorii doi ani.
'Practic, am vandut o societate care avea, in momentul privatizarii, datorii de peste 50 milioane dolari si pierderi tot de aproximativ 50 milioane dolari. (...) Cumparatorul si-a asumat o afacere complicata, in conditii de risc', a declarat Ovidiu Musetescu, seful APAPS, dupa semnarea contractului.
Printre obligatiile asumate de cumparator se numara mentinerea obiectului de activitate pe o perioada de cinci ani, pastrarea unui numar maxim de 1.520 de salariati (pe o perioada de 3 ani), furnizarea in continuare de apa potabila pentru orasul Resita etc. Adrian Popescu, reprezentantul TMK Romania, a declarat ca, in cel mult trei ani, capacitatea de productie a CSR va ajunge la 450.000 tone de otel pe an, fata de mai putin de jumatate, in prezent. Iancu Muhu, liderul Sindicatului Vatra, a precizat ca noul proprietar a acceptat sa nu disponibilizeze nici un angajat timp de trei ani.
Sursa: Adevarul, 12 februarie 2004.'
11.02.2004
-
Din clasamentul brokerilor se vede piata: romanii au vandut, strainii au cumparat
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Statisticile privind cresterea investitiilor straine pe piata romaneasca de capital sunt confirmate si de clasamentul societatilor de brokeraj, unde primele locuri sunt impartite de societatile prin care realizeaza tranzactii pentru investitorii romani si cele care intermediaza tranzactiile strainilor.
La Bursa de Valori Bucuresti, SSIF Broker din Cluj-Napoca si Raiffeisen Capital & Investment au intermediat luna trecuta tranzactii in valoare de peste 250 miliarde de lei si au, fiecare, o cota de piata de aproximativ 11%. SSIF Broker s-a numarat in ultimii ani printre principalele societati de brokeraj care au preluat ordinelele de tranzactionare ale investitorilor romani, in timp ce Raiffeisen a reusit inca de anul trecut sa convinga mai multi investitori straini sa cumpere pachete de actiuni la Bursa din Bucuresti, una din primele tranzactii fiind preluarea unui pechat de 10% din Compa Sibiu de catre fondul Danube Tiger Luxemburg.
Cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa au fost luna trecuta cele ale BRD, iar analistii apreciaza ca cele mai multe dintre pachetele de actiuni ale bancii au fost transferate de la Broker la Raiffeisen. Urmatoarele doua pozitii in clasamentul brokerilor sunt ocupate de BRD Securities si ING Securities, alte societati care intermediaza tranzactiile strainilor. BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, care intermediaza mai ales tranzactii ale investitorilor romani ocupa locul al cinicea cu tranzactii in valoare de 100 miliarde de lei. Societatea a intermediat luna trecuta tranzactiile prin care Banca Transilvania a cumparat pachete actiuni ale Siretul Pascani si prin care banca a ajuns sa controleze peste 5% din capitalul acesteia.
La Bursa Electronica RASDAQ jocurile au fost facute de oferta de preluare grupului american Cargill pentru actiunile Comcereal Alexandria. Americanii au cumparat peste 90% din actiuni, in valoare de 26 milioane de dolari prin intermediul Rombell Securities, societate controlata de omul de afaceri Dan Voiculescu, iar principalii vanzatori, fondul american de investitii Broadhurst si SIF Oltenia au subscris prin intermediul Vanguard, respectiv Voltinvest. Marea majoritate a societatilor care activeaza la Bursa Electronica RASDAQ au intermediat oferte de preluare luna trecuta, cele mai multe dintre acestea fiind cele obligatorii pentru delistarea companiilor de pe piata de capital.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a retras la finalul anului trecut autorizatiile de agenti de valori mobiliare a mai mult de jumatate de pe piata romaneasca. Numarul persoanelor autorizate sa participe la intermedierea tranzactiilor de pe piata de capital a scazut astfel sub 500.
Sursa: Ziarul financiar, 11 februarie 2004. -
Majorare de capital la Hidroelectrica
Mediafax
___
Capitalul social al Hidroelectrica a fost majorat cu 4.626 de miliarde de lei, pana la 39.482 miliarde de lei. Fondul Special pentru Dezvoltarea Sistemului Energetic National a avut cea mai semnificativa contributie la majorare. ?Operatiunea a fost aprobata de Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor in luna august a anului trecut si a fost inregistrata la Registrul Comertului in ianuarie 2004?, a declarat pentru Mediafax seful Serviciului de Relatii Publice al Hidroelectrica, Nicolae Paunescu.
Sursa: Mediafax. -
Ritmul de crestere a productiei industriale s-a redus
Adevarul
___
Ritmul de crestere a productiei industriale s-a redus in 2003 comparativ cu anul precedent, cand acest indicator a avut o dinamica de 6% si a constituit unul dintre principalele motoare ale expansiunii economice. Potrivit Institutului National de Statistica, productia industrala a avansat anul trecut cu 3,2% in volum absolut si cu 3,4% in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Ca si in 2002, industria prelucratoare a fost principalul pilon de sustinere a demarajului productiei industriale, insa si in acest caz s-a asistat la o incetinire a ritmului de crestere pana la 3,9%, respectiv 4,1%. Spre comparatie, in 2002, industria prelucratoare s-a majorat cu 7,9%. O serie de economisti au avertizat ca o crestere mai lenta a productiei industriale romanesti si a exporturilor ar putea submina capacitatea autoritatilor de a indeplini tinta de crestere economica. Pentru 2003, acest obiectiv este de 4,8-4,9%, in vreme ce pentru 2004 Guvernul mizeaza pe o crestere economica de 5,5%.
Sursa: Adevarul, 11 februarie 2004.
Pagina