04.02.2004
-
Conducta Nabucco va traversa Romania pe o distanta de 600 km
Romania libera TGN
___
Compania OMV a semnat o intelegere cu Compania Nationala Iraniana de Export de Gaz (NIGEC) prin care a fost stabilita participarea partii iraniene la proiectul european Nabucco, proiect care vizeaza construirea unei conducte de transport a gazelor naturale din zona Marii Caspice in Europa Centrala si de Vest. Compania Nationala Iraniana de Petrol (NIOC) intentioneaza, astfel, sa exporte in Europa gazul natural produs in Iran, prin intermediul filialei sale, NIGEC. Conducta Nabucco, cea care va lega Turcia de Austria, este un proiect comun al OMV Erdgas, filiala detinuta in intregime de OMV Aktiengesellschaft, si un consortiu format din companiile Transgaz (Romania), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si BOTAS (Turcia). Lungimea conductei va fi de 3.400 kilometri, cu o capacitate de transport de 30 de miliarde metri cubi pe an. Ea va traversa Romania pe o distanta de aproape 600 de kilometri. Valoarea proiectului este de 4,4 miliarde dolari, acesta urmand a se finaliza in perioada 2010-2011. Studiul tehnic pentru realizarea conductei de gaze trebuie contractat pana pe 25 februarie si ar urma sa fie finalizat in luna septembrie.
Liderul consortiului va fi OMV companie aleasa atat pentru cifra de afaceri, cat si pentru faptul ca provine dintr-o tara membra UE.
Conducta ar trebui sa transporte cei circa 30 miliarde metri cubi de gaze naturale din tari precum Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan sau, mai nou, Iran. Proiectul de construire a conductei a fost aprobat pe data de 15 iulie 2003 de Uniunea Europeana. Fiecare tara participanta la realizarea lui va avea dreptul de a-si retine cantitatea de gaze pe care va putea sa o asimileze, in functie de potentialii clienti pe care ii are.
Sursa: Romania libera, 4 februarie 2004. -
Sanse mici pentru Lukoil de a cumpara PETROM
Cotidianul SNP
___
In cursa pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA au ramas aceleasi sapte societati si asta pentru ca Petrom nu va fi vanduta pe bucati. Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului, a declarat, ieri, ca in contractul de vanzare-cumparare a Petrom se va introduce o clauza conform careia nu se vor putea instraina sau privatiza separat structurile ce se afla in componenta societatii.
'Nu vom lasa ca rafinariile sa fie achizitionate de cineva, iar structurile care se ocupa de distributie sa fie preluate de altcineva', a specificat Popescu. Aceasta problema a fost discutata de oficialii Ministerului Economiei si Comertului (MEC), ivindu-se in urma anuntului facut de firma Lukoil, interesata numai de una dintre structurile Petrom. Vagit Alekperov, presedintele Lukoil, a declarat recent, citat de Reuters, ca firma pe care o reprezinta este interesata numai de achizitionarea unor active ale companiei romanesti.
Prin anuntul facut, ieri, de Dan Ioan Popescu, Lukoil nu va mai putea participa, asa cum intentiona, la privatizarea Petrom. De altfel, daca ar intentiona sa intre intr-un consortiu cu una dintre companiile ramase in cursa si sa participe la cumpararea intregii societati, Lukoil ar putea intra sub incidenta Legii antimonopol.
Ofertele pentru participarea la privatizarea Petrom trebuie depuse pana in luna aprilie. Castigatorul acestei licitatii va putea sa-si majoreze participatia la 51% din actiunile Petrom. Cele sapte companii ramase in cursa pentru privatizarea Petrom sunt Occidental Oil and Gas, OMV, MOL, PKN-Orlen, Gazprom, Hellenic Petroleum si Glencore.
Sursa: Cotidianul, 4 februarie 2004.' -
Tractoare de la Brasov in rate
Adevarul
___
'Anul 2004 va reprezenta anul relansarii Uzinelor Tractorul Brasov, iar la finele acestei perioade, UTB va ocupa un loc important in lume intre producatorii de tehnica agricola', ne-a declarat Mauro Frola, reprezentantul Landini in Romania. Potrivit acestuia, producatorii agricoli vor fi sprijiniti pentru a cumpara tractoare produse la Brasov. 'Avem in lucru o formula de finantare a producatorilor agricoli prin care acestia sa poata achizitiona tractoare prin credite cu o dobanda extraordinar de mica, iar ratele vor fi platite dupa perioada de recoltare. Pana la sfarsitul lunii martie, vom alege banca comerciala cu care vom lucra', a precizat Frola. Reprezentantul Landini preconizeaza ca UTB va vinde in acest an minumum 6.000 de tractoare, jumatate dintre acestea urmand sa fie exportate. 'Avem semnale pozitive din tari cu traditie pentru exporturile UTB - Turcia, Iran, Canada, SUA, dar si din alte state precum Ungaria, Slovacia, Croatia, Bulgaria, sau din CSI', a subliniat Frola. 'Va fi necesar un efort extraordinar de mare pentru realizarea unui proces de productii care sa ne garanteze calitatea si fiabilitatea produselor noastre', a aratat oficialul Landini. La sfarsitul acestui an, inceputul anului 2005, UTB va lansa noi modele de tractoare, de capacitati de 100-130CP, care vor avea un 'pret competitiv'. Landini preconizeaza in acest an pentru UTB o cifra de afaceri de circa 70 milioane euro, 'valoare care nu este extraordinar de mare, dar care va da primul semnal de redresare si de pozitionare pe piata internationala a Uzinelor de la Brasov'. In acest an, planul de investitii cuprinde, printre altele, modernizarea intregii platforme de productie. In prezent, Landini asambleaza un tractor de 80 CP la uzina Romet Buzau, iar pe viitor, in aceasta locatie, cat si in orasul de sub poalele Tampei se vor produce subansamble pentru fabricile Landini din lume. La UTB lucreaza circa 3.300 de salariati, iar la semnarea contractului de privatizare, investitorul italian s-a angajat sa pastreze acelasi numar de personal timp de doi ani. 'Nici dupa aceasta perioada nu intentionam sa facem disponibilizari, daca totul merge cum ne-am propus', a spus Frola. Compania italiana Landini a cumparat in septembrie anul trecut pachetul majoritar de actiuni al UTB, pentru care a platit doar 250.000 de euro, preluand datorii si credite comerciale neachitate in valoare de 17 milioane euro. De asemenea, Landini s-a angajat, prin contract, ca va investi peste 28 milioane euro, ridicand, astfel, valoarea totala a tranzactiei la 45 milioane euro. In acest an, Ministerul Agriculturii a prevazut circa 600 miliarde lei pentru subventionarea achizitiilor de tehnica agricola.
Sursa: Adevarul, 4 februarie 2004.'
03.02.2004
-
Lukoil vrea sa preia reteaua de benzinarii din Europa centrala si de est
Curierul National
___
Grupul petrolier Lukoil intentioneaza sa se extinda in Europa centrala si de est. Astfel, compania va investi 150 de milioane de dolari pentru realizarea unei retele de 120 de statii de benzina in Ungaria, informeaza Bloomberg. Lukoil va furniza carburanti de la rafinaria Petrotel din Ploiesti. Acesta urmeaza sa isi reia productia in luna iulie. Pentru inceput, la Petrotel se vor rafina 220.000 de tone de combustibil lunar, a declarat Teodor Chirilescu, director la Lukoil. El a adaugat ca rafinaria din Ploiesti va alimenta retelele Lukoil din Romania, Ungaria si Moldova. Benzinariilor din Romania le vor fi alocate 25.000 de tone de carburanti lunar, cantitatea crescand, apoi, la 40.000 de tone. In Ungaria se vor duce intre 10.000 si 15.000 de tone, iar reteaua Lukoil din Moldova va primi 7.000 de tone de carburanti pe luna. La randul sau, Nicolae Ciornii, presedintele Lukoil Downstream SRL, aflat in Cuba, a confirmat ca productia Petrotel va fi de 220.000 de tone lunar, din care 70 la suta va fi destinata pietei romanesti.
Grupul poarta negocieri, in prezent, pentru cumpararea unor statii in Ungaria. “Probabil ca se va face o evaluare a unor retele independente de benzinarii, in vederea cumpararii acestora”, a precizat Chirilescu. Acesta a adaugat ca, in Romania continua programul de dezvoltare pentru a se ajunge la 300 de statii, pana la sfarsitul anului. Grupul Lukoil a preluat, anul trecut, pentru 121 de milioane de euro, activele societatii MV Properties SRL din Bucuresti. Este vorba despre 75 de benzinarii si sapte depozite de carburanti in Romania.
In felul acesta, Lukoil se apropie de numarul de benzinarii detinute de Petrom. Compania de stat are circa 600 de statii, in timp ce grupul Rompetrol are circa 180 de unitati.
In plus, Lukoil a anuntat ca negociaza cu una dintre companiile de pe lista scurta pentru privatizarea Petrom, pentru a prelua impreuna compania romaneasca.
Pentru preluarea Petrom au depus oferte preliminare si neangajante, in luna noiembrie 2003, companiile OMV Austria, ENI - Italia, MOL - Ungaria, PKN Orlen - Polonia, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Occidental Oil & Gas Holding Corporation - SUA si Glencore - Elvetia. Ulterior, grupul ENI a anuntat ca nu va participa la urmatoarele etape.
“Din activele Petrom, ne intereseaza prelucrarea si distributia, dar nu avem nici un interes pe partea de extractie”, a spus Ciornii.
Potrivit oficialului Lukoil, o eventuala colaborare cu respectiva companie va fi valabila doar in cazul in care aceasta castiga licitatia pentru privatizarea Petrom. El a aratat ca este vorba despre o companie care are interese regionale.
Sursa: Curierul national, 3 februarie 2004. -
InterAgro a vandut aproape 10% din Rafinaria Astra
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ASP
___
Un pachet de 9,99% din Rafinaria Astra Romana (ASP) a fost transferat ieri, printr-o tranzactie speciala la BVB. Numarul actiunilor transferate (de 113.500.000 de bucati) reprezinta limita maxima care ar putea fi tranzactionata pe piata fara ca vanzatorul sa lanseze oferta publica. Valoarea totala a tranzactiei a insumat 68,1 miliarde lei. Ioan Niculae, presedintele InterAgro, a declarat pentru ziarul Bursa ca pe pozitia vanzatorului a fost una dintre firmele pe care le controleaza, iar cumparatorul a fost o firma straina pe care nu a dorit sa o numeasca. Domnia sa a precizat ca actiunile Rafinariei Astra Romana i-au parvenit in urma contractului de privatizare a societatii. Conform structurii actionariatului, posibilii cumparatori ar putea fi Broadhurst Investments, care detine in prezent 17,74% din actiunile ASP sau Kreyton Limited, care controleaza 37,07% din actiunile rafinariei.
Ioan Niculae a declarat ca pe parcursul ultimului an si-a recuperat investitia impusa de contractul de privatizare, iar vanzarea pachetului de ieri i-a adus un profit de aproximativ 32%.
Compania InterAgro mai ramane, in urma tranzactiei de ieri, cu 6,55% din actiunile Rafinariei Astra Romana. Societatea Asirom, un alt actionar semnificativ al rafinariei, detinea, la 13 ianuarie, 21,86% din actiunile ASP. Brokerii sustin ca am putea asista in sedintele urmatoare la noi transferuri speciale cu pachete mari de actiuni ASP.
Sursa: Ziarul Bursa, 3 februarie 2004.
-
O crestere economica de 7-8% ar alimenta inflatia
Adevarul
___
O crestere economica de 7-8%, fata de 4-5% cat se urmareste in prezent, ar suprasolicita economia nationala si ar avea efecte negative asupra inflatiei sau a contului curent, a declarat, luni, Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). 'Sa nu creada cineva ca privatizarea utilitatilor ne va trimite imediat dintr-un cerc vicios, care dureaza de 14 ani, intr-un cerc virtuos, care ne va permite o crestere economica mai mare fara a afecta alti indicatori', a explicat Lazea. Oficialul BNR a aratat ca economia romaneasca are o serie de particularitati care nu permit un ritm de crestere mai ridicat fara aparitia unor dezechilibre ale contului curent sau reaprinderea inflatiei. 'In Romania ultimilor 14 ani, daca s-a fortat cresterea, am avut probleme ori cu inflatia ori cu deficitul extern', a adaugat Lazea. Pentru acest an, autoritatile estimeaza o crestere economica de 5,5%, ceea ce va aduce produsul intern brut la nivelul consemnat in1989. In ultimii 14 ani, perioadele de crestere economica au alternat cu cele de recesiune. Caderea a inceput dupa 1989, inregistrandu-se comprimari severe ale PIB, de 5,6% in 1990, 12,9% in 1991 si 8,8% in 1992. Perioada 1992 - 1996 a fost caracterizata de reveniri succesive ale productiei, cu o crestere mai putin sustinuta in 1996. Cel mai semnificativ avans a fost realizat in 1995, cand economia a urcat cu 7,1%. Ciclul de scaderi a insotit perioada 1997-1999, pe fondul unor politici de restructurare si liberalizare a preturilor. Dupa o criza care a adus in 1997 un PIB cu 6,1% mai mic decat in anul anterior, au urmat usoare ameliorari ale trendului descendent. Economia a regresat in 1998 cu 4,8% si cu 2,3% in 1999. Anul 2000 este momentul de revenire al economiei. Dupa un avans de numai 1,6%, PIB a urcat cu 5,3% in 2001 si 4,9% in 2002. Desi primele proiectii aratau pentru 2003 o crestere de 5,2%, autoritatile si-au revizuit tinta pentru 4,8%.
Sursa: Adevarul, 3 februarie 2004.'
02.02.2004
-
In defazaj cu UE: bursa nu este folosita deloc pentru finantare
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Companiile romanesti continua sa evite folosirea pietei de capital pentru finantare si se indreapta aproape in exclusivitate catre banci, in vreme ce in tarile Uniunii Europene tendinta este inversa: importanta bancilor traditionale este in scadere.
Capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti a depasit de curand nivelul de 4 miliarde de dolari, la care se adauga 2,5 miliarde de dolari, capitalizarea Bursei Electronice RASDAQ. Insa cresterea de anul trecut a capitalizarii BVB s-a datorat in exclusivitate cresterii cotatiilor actiunilor, nu si aparitiei pe piata a unor noi companii, asa cum s-a intamplat in 1999 si 2001.
Anul trecut a fost primul din ultimii cinci in care capitalizarea totala Bursei de Valori Bucuresti a crescut in termeni reali mai putin decat creditul neguvernamental. Valoarea actiunilor care pot fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a urcat anul trecut in termeni reali cu 17%, iar creditul neguvernamental s-a majorat in aceeasi perioada cu 41%, conform unui studiu prezentat vineri de directorul BVB, Stere Farmache.
In ciuda cresterii cererii din partea investitorilor, companiile romanesti sunt inca reticente sa se finanteze prin mecanismele pietei de capital, a apreciat Stere Farmache. La finalul anului trecut, capitalizarea BVB reprezenta 7% din PIB, in timp ce valoarea creditului neguvernamental reprezenta 16% din PIB. Una cauzele slabei dezvoltari a pietei de capital se numara puterea scazuta a investitorilor institutionali romani. Activele plasate pe piata de capital de fondurile mutuale sunt extrem de scazute, iar reforma sistemului de pensii este inca la inceput.
Nivelul redus al finantarii obtinute de pe piata de capital este caracteristic, de altfel, pietelor din taruce central si est-europene. Una din problemele Bursei din Praga este aceea ca nu serveste finantarii companiilor, iar acest fapt este caracteristic pietelor mici de capital. Anul trecut nu am avut nici o oferta publica initiala a declarat Pavel Hollman, secretarul general al Bursei din Praga. Oferta publica initiala este oferta de vanzare a actiunilor nou emise pe care o companie privata o desfasoara pe piata de capital in scopul obtinerii de fonduri necesare dezvoltarii, listandu-se astfel la b ursa.
In ultimii trei ani in Romania a avut loc o singura oferta de acest fel, cea a companiei Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa, la finalul anului trecut.
Pe de alta parte, in tarile Uniunii Europene, companiile au tendinta sa se indrepte din ce in ce mai mult catre piata de capital pentru a obtine finantare. In Uniunea Europeana importanta bancilor tradintionale in finantarea companiilor este in scadere. Totusi pietele europene de capilal sunt departe de cele americane in aceasta privinta , apreciaza Lito Ioannidou, vicepresedintele bursei din Atena.
Marea majoritate a companiilor de la Bursa din Bucuresti au fost aduse pe piata din necesitatea de a crea o piata de capital si nu pentru ca intentionau sa obtina finantare. Mai mult, statul detine o cota importanta din actiunile listate. Numai actiunile detinute de stat la cea mai mare companie de pe piata, Petrom, reprezinta 40% din capitalizarea bursiera totala.
In ultimele luni mai multe companii private romanesti si-au anuntat intentia de a-si lista actiunile la Bursa. Cu toate acestea, sperantele reprezentantilor Bursei privind dezvoltarea piatei romanesti de capital sunt legate de deciziile Guvernului de a lista companii de stat. Am convingerea ca este aproape imposibila dezvoltarea pietei de capital fara sprijinul Guvernului. Daca Executivul este receptiv, si cred ca intr-un an electoral va fi, este posibil sa vedem listate la Bursa societati cu capital majoritar de stat.' a declarat presedintele BVB, Sergiu Oprescu.
El a mai declarat ca imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europena, programata pentru 2007, se va putea pune problema participarii Bursei de la Bucuresti intr-o structura integrata cu alte piete europene, inclusiv o fuziune. Pietele de capital ale Uniunii Europene sunt in prezent in proces de integrare, reglementari noi in acest sens sa urmand fie emise pana in 2005.
Sursa: Ziarul financiar, 2 februarie 2004.' -
BVB va solicita includerea in indicele burselor central europene
Curierul National
___
Bursa de Valori Bucuresti va solicita, in cursul acestui an, includerea unor companii din Romania, in indicele burselor central europene CESI, care cuprinde bursele de valori din Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia, a declarat Sergiu Oprescu, presedintele BVB.
'Am facut demersuri similare si in urma cu doi ani, dar consider ca in prezent piata romaneasca are alte dimensiuni si este mult mai pregatita', a spus Oprescu.
Nu sunt excluse nici fuziunile
Prezenta BVB in indicele CESI ii va conferi o mai mare vizibilitate in randul investitorilor straini de portofoliu, reprezentand, totodata, un exercitiu in perspectiva integrarii burselor la nivel european. Sergiu Oprescu spune ca problema integrarii bursiere va deveni una dintre preocuparile majore imediat dupa aderarea Romaniei la UE.
'Din moment ce bursa va renunta la forma de organizare mutuala, vom putea opta pentru orice fel de cooperare, inclusiv pentru fuziuni', a explicat oficialul BVB.
In ceea ce priveste evolutia BVB pentru acest an, presedintele institutiei anticipeaza o crestere cu 30 - 35 la suta a valorii medii zilnice de tranzactionare, fara a avea in vedere ofertele publice de preluare, care au sustinut in mare parte, anul trecut, nivelul mediu al transferurilor .
Oprescu apreciaza ca dezvoltarea bursei este conditionata de listarea unor noi societati si vede sprijinul Guvernului ca absolut necesar pentru o piata de capital solida. 'Daca Executivul este receptiv, si cred ca intr-un an electoral va fi, este posibil sa vedem listate la bursa societati cu capital integral de stat. Am convingerea ca este aproape imposibila dezvoltarea pietei de capital fara sprijinul Guvernului', a adaugat Oprescu.
Sunt asteptate RomTelecom si BRD
Presedintele BVB s-a aratat optimist in privinta listarii la bursa, in 2004, a unui pachet de actiuni emise de operatorul de telefonie fixa RomTelecom. El atrage insa atentia ca un proces de listare se intinde pe o perioada de timp mai lunga, cuprinsa intre sase luni si un an.
In opinia lui Oprescu, introducerea la bursa a unor noi societati cu capital la stat va fi urmata de listarea unor companii private, care sunt deja in discutii cu societatile de intermediere.
Oficialul BVB considera ca anul 2004 poate fi unul al deschiderii pietei obligatiunilor corporative, mizand in primul rand pe interesul manifestat in acest sens de bancile comerciale.
'Cred ca, fiind o societate deschisa, BRD - Groupe Societe Generale va alege sa realizeze emisiunile de obligatiuni prin oferte publice', a adaugat Oprescu. Actionarii BRD au aprobat, de curand, realizarea unor emisiuni de obligatiuni, in 2004, in limita unui plafon de 1.500 de miliarde lei, cu o scadenta de 3 - 5 ani.
O decizie similara a fost adoptata, recent, si de catre actionarii Raiffesen Bank.
Referitor la unificarea BVB si a Bursei Electronice Rasdaq, Oprescu a aratat ca, pana la aprobarea legii consolidate a pietei de capital, se va incerca preluarea la cota bursei a unor companii listate in categoria I de pe piata Rasdaq.
Comisia Europeana n-a avut suficienti oameni ca sa studieze unificarea BVB-Rasdaq
'Pana vom avea noua lege vom trece la unificarea in fapt a celor doua piete, iar apoi o sa facem si demersurile necesare pentru unificarea formala', a mai spus Oprescu. Potrivit reprezentantilor Comisiei Europene la Bucuresti, proiectul legii consolidate a fost returnat Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare fara a avea obiectii majore.
'Expertii Comisiei Europene au transmis inapoi proiectul de lege, aratand ca nu au existat resursele umane suficiente pentru a intocmi un raport complet asupra noilor reglementari.
In aceasta perioada, institutia se concentreaza pe ultimele pregatiri legate de procesul de extindere a UE, de la 1 mai.
Comisia a specificat ca va raspunde punctual la orice solicitare de lamurire din partea CNVM', au declarat pentru Mediafax surse din cadrul delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti.
Potrivit calendarului de negocieri, Parlamentul trebuie sa aprobe noua lege consolidata a pietei de capital pana cel tarziu la sfarsitul primului trimestru din 2004.
Sursa: Curierul national, 2 februarie 2004.' -
Obligatiunile pe care le va emite Raiffeisen Bank vor fi listate la BVB
Adevarul
___
Adunarea Generala a Actionarilor Raiffeisen Bank a aprobat lansarea de obligatiuni pe parcursul anului 2004, in limitele a 75% din capitalul social, in una sau mai multe transe si avand scadente cuprinse intre doi si trei ani, informeaza un comunicat al bancii. Actionarii bancii au decis ca titlurile sa fie listate la Bursa de Valori Bucuresti. 'Mizam pe investitorii romani, care asteapta astfel de produse, insa un rol important il vor juca si investitorii institutionali straini. Un alt avantaj al emisiunilor de obligatiuni care vor fi lansate de Raiffeisen Bank in acest an consta in faptul ca ele vor putea fi listate la Bursa de Valori, iar acest lucru va duce la cresterea volumelor tranzactionate', a declarat James Stewart, vicepresedintele Diviziei Trezorerie din cadrul Raiffeisen Bank. Potrivit comunicatului, emisiunea de obligatiuni reprezinta solutia optima care sa asigure o mai buna echilibrare a resurselor atrase cu plasamentele efectuate de banca, avand in vedere cresterea activitatii din ultima perioada.
Sursa: Adevarul, 2 februarie 2004.'
30.01.2004
-
Banca Transilvania: crestere nominala, dar scadere in termeni reali
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania a incheiat anul 2003 cu un profit brut de 557 miliarde de lei, cu 3,5% mai mare decat profitul brut inregistrat in 2002 si cu 12% mai mare decat profitul bugetat initial. Conform datelor de la 31 decembrie 2003, activele totale ale Bancii Transilvania insumau 14.191,77 miliarde lei, inregistrandu-se astfel o crestere de 165% fata de anul precedent. Fondurile proprii se ridicau la valarea de 2.051,84 miliarde de lei. Banca precizeaza ca profitul net pe 2003 va fi dat publicitatii in momentul in care se vor clarifica ultimele aspecte privind aplicarea Legii 485 din decembrie 2003 de modificare a legii bancare.
Rezultatul final este cu atat mai spectaculos cu cat, dupa primele noua luni profitul era in scadere nominala cu 10% fata de rezultatul obtinut in perioada similara din 2002, explicatia oficialilor bancii fiind sacrificarea profitului in favoarea investitiilor si a cotei de piata.
Oficialii bancii tin sa arate ca profitul peste asteptari a fost obtinut in conditiile in care anul trecut au fost realizate investitii de aproape 400 de miliarde de lei, cu peste 77 % mai mari decat cele realizate in 2002. Investitiile au fost dirijate in special inspre extinderea retelei proprii de unitati si modernizarea sistemului IT al bancii. De asemenea, s-au realizat investiti de capital importante in companiile subsidiare bancii, in vederea consolidarii pozitiei Grupului Financiar BT - BT Leasing, BT Direct, BT Securities si SAR Transilvania.
'Rezultatele inregistrate pe anul 2003 ne indreptatesc sa fim optimisti fata de evolutia bancii din acest an', afima Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. 'Aceste rezultate sunt, in primul rand, un semn al imbunatatirii relatiei bancii cu clientii ei, atat persoane fizice cat si persoane juridice. A fost un an in care investitiile au fost prioritare. Am reusit sa extindem reteaua teritoriala de la 46 de unitati, cate erau la inceputul anului, la 71 de unitati, realizand si lucrari mari de modernizare la unitatile deja existente ', spune Rekkers. Conducerea Bancii Transilvania are planuri mari pentru acesta, in vederea extinderii in continuare a pozitiei pe piata de retail.
' Vom propune Adunarii Generale a Actionarilor ca si in 2004 sa continuam aceasta politica de investitii. Ne dorim ca anul acesta sa avem un buget de investitii de 8 milioane de EURO care va fi dirijat in special inspre deschiderea de noi unitati, astfel ca pana la sfarsitul lui 2004 sa reusim sa extindem reteaua la 100 de unitati', afirma directorul general al bancii
Cel mai mare actionar individual al Bancii Transilvania este BERD cu un pachet de 15% din actiuni. In ultimile luni, mai multe fonduri sau banci de investitii strane au cumparat aproximativ 10% din actiunile Bancii Transilvania, eforturile acestor investitori de a-si mari participatia la banca alimentand o serie de speculatii. In prezent, datorita statului de infiintare al Bancii Transilvania, nici un actionar in afara de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) nu poate detine mai mult de 5% din actiunile bancii. In afara de membrii fondatori ai bancii, singurii investitori care detin pachete apropiate de nivelul de 5% sunt SIF Banat - Crisana si SIF Oltenia. SIF Moldova detine, de asemenea, un pachet 2 - 3% din actiuni.
Anul trecut, Banca Transilvania a reusit sa-si intareasca pozitia pe piata creditelor retail (in special credite imobiliare/ipotecare si credite de consum), valoarea totala a creditelor fiind la data de 31 decembrie 2003 de 8.571,3 miliarde de lei, de asemenea in crestere fata de anul anterior. Depozitele atrase de la clienti se ridicau la 31 decembrie 2003 la valoarea de 10.080,19 miliarde de lei. In 2003, Banca Transilvania a incheiat contracte de finantare cu mai multe institutii financiare internationale, intre care FMO, BERD si DEG, in valoare de 1.100 miliarde de lei.
Sursa: Ziarul financiar, 30 ianuarie 2004.'
Pagina