18.11.2003
-
Honeywell vrea sa-si mute in Romania unele capacitati de productie din vestul Europei
Curierul National
___
Compania americana Honeywell intentioneaza sa-si mute in Romania unele capacitati de productie din vestul Europei, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului (MEC), primit, ieri, la redactie. Vineri, Andrei Grigorescu, secretar de stat in cadrul MEC, a avut o intrevedere cu Jerry Walker, presedintele pentru Europa, Orientul Apropiat si Africa al companiei Honeywell. Conform strategiei de dezvoltare globala a companiei, tara noastra a fost aleasa pentru cresterea activitatii in domeniile cercetare si dezvoltare (engineering) pentru proiecte complexe din termocentrale si rafinarii din lume. In acest sens, se va mari numarul de specialisti romani care lucreaza la centrul de R&D si se va colabora mai intens cu institutele de cercetari si cu universitatile din Romania. Cu o cifra de afaceri de 23 miliarde dolari si peste 100.000 de angajati in 100 de tari, firma americana are, in Romania, o prezenta de peste 30 de ani in domeniul proiectelor industriale. Domeniile principale de activitate ale companiei Honeywell cuprind industria aeronautica, energie, automatizare si control al proceselor industriale, chimie si subansamble automobile. Honeywell este deja prezenta in Romania cu solutii complexe de automatizare in domeniul energiei si petrolului, precum si cu o puternica fabrica de turbocompresoare cu peste 500 de angajati, Honeywell Garret, fabrica realizata ca investitie completa pe platforma industriala Turbomecanica din Bucuresti.
Sursa: Curierul National, 18 noiembrie 2003. -
Evenimentul sfarsitului de an la Bursa - vanzarea ultimelor actiuni detinute de APAPS la BRD-SocGen
Adevarul BRD
___
Utilizarea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) de catre Autoritatea pentru Privatizare pentru vanzarea pachetului rezidual detinut de APAPS la Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale (BRD-SocGen) va conduce la consolidarea actiunilor BRD (simbolul bursier pentru actiunile emise de BRD-SocGen) la BVB. 'Tranzactiile vor atinge un volum mai mare, ducand totodata si la consolidarea BVB, pentru ca acest pachet are o semnificatie importanta in economia Bursei', ne-a declarat Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti.
'Nu cunoastem exact metoda prin care APAPS va vinde acest pachet. Se pot plasa ordine prin sistemul Bursei printr-un intermediar sau se poate vinde acest pachet inclusiv prin oferta publica', a spus Farmache. Analistii considera ca actiunile BRD sunt stabile si bine evaluate de investitori in acest moment. Titlurile BRD sunt printre cele aflate in atentia investitorilor pe piata de capital si au sanse sa fie pretuite aproape de valoarea lor reala (valoarea reala este un ecart intre valoarea unei companii si perceptia unei companii). In cazul BRD perceptia reflectata in pret este foarte aproape de realitate.
In legatura cu posibilitatea ca pretul actiunilor BRD sa creasca, analistii sunt de parere ca, in mod normal, daca procentul de actiuni liber transferate pe piata este mai mare, aceasta reprezinta o indicatie buna pentru investitori pentru ca BRD este un titlu in care se pot genera valori importante de tranzactionare. Pe de alta parte, poate exista si un factor advers, pentru ca daca se 'arunca' multe actiuni in piata la vanzare, se creeaza o presiune mare pe vanzare, cu consecinte negative asupra pretului. 'In cazul in care pentru lansarea actiunilor pe piata se alege momentul cel mai favorabil si modalitatea cea mai potrivita de plasare, credem ca pretul nu ar trebui sa sufere fluctuatii, ci dimpotriva, pe termen mediu si lung ar trebui sa creasca interesul pentru acest titlu', a afirmat Farmache.
APAPS a anuntat ca pana la sfarsitul anului va vinde prin intermediul BVB pachetul rezidual de actiuni reprezentand 7,3% din capitalul social al BRD-SocGen, estimat la 35 milioane dolari. Presedintele APAPS a declarat ca va fi o vanzare in doi pasi, primul fiind un 'pachet balon', pentru a vedea cum reactioneaza piata de capital. Strategia de vanzare a pachetului de actiuni detinut de stat la BRD-SocGen, precum si momentul in care se va face vanzarea vor fi stabilite prin Hotarare de Guvern. Surse din APAPS au declarat ca pretul la care se vor vinde actiunile BRD va fi determinat de raportul intre cerere si oferta.
Sursa: Adevarul, 18 noiembrie 2003.
'
17.11.2003
-
Ana Imep vrea sa isi dubleze productia cu motoarele Arcelik
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Ana Imep este in discutii pentru a convinge grupul turc Arcelik sa mute intrega sa productie de motoare electrice din Turcia la Pitesti, a declarat pentru ZF George Copos, patronul grupului Ana - actionarul majoritar al Ana Imep. Daca discutiile se vor finaliza favorabil, Ana Imep si-a putea dubla cifra de afaceri in urmatori doi ani.
In ultimile saptamani, datorita cresterii puternice a pretului actiunilor Ana Imep la Bursa, in piata au aparut zvonuri ca Arcelik, care detine si Arctic Gaesti, intentioneaza sa cumpere compania romaneasca, cel mai mare producator de motoare pentru masini de spalat din Europa Centrala si de Est.
Actiunile Ana Imep au crescut in ultimile doua luni de la 1.800 - 1.900 de lei pana la 2.800 de lei, aducand investitorilor un randament de circa 50%.
Nu intentionam sa vindem comania, din contra, incercam sa convingem Arcelik ca Ana Imep poate prelua productia de motoare pentru masini de spalat a grupului. Arcelik are o capacitate pentru motoare in Turcia iar noi incercam sa demonstram ca putem produce mai bine si mai ieftin decat acolo', a precizat George Copos. Arcelik, unul din cei mai mari producatori de electrocasnice din Europa, detine la nivel international marca de masini de spalat Beko, iar in Romania si marca Arctic. Masinile de spalat Arctic nu sunt produse insa in Romania.
Daca vom prelua productia de motoare a Arcelik, Ana Imep isi va dubla cifra de afaceri. Va fi necesar insa un program de investitii de 7 milioane de euro, care nu ne va permite sa acordam dividende in urmatorii ani , a declarat Copos. In primele sase luni ale acestui an, Ana Imep a obtinut o cifra de afaceri de 675,8 miliarde de lei (19 milioane dolari), in crestere cu 22% in lei fata de perioada similara din 2002. Exportul reprezinta 90,86% din totalul cifrei de afaceri pe primele sase luni.
Profitul net al companiei a crescut de la 46,3 miliarde de lei, in primele sase luni ale lui 2002, la 62,7 miliarde de lei.
De curand, Ana Imep a anuntat ca va participa cu aproape 3 milioane de dolari la majorarea capitalului social al Ana Hotels. Compania hoteliera, parte a grupului de firme ANA, isi va majora capitalul social cu suma de 140 miliarde lei (circa 3,7 milioane euro), din care au fost virati pana saptamana trecuta circa 95 miliarde lei, fondurile urmind sa fie utilizate pentru finantarea unor investitii in statiunea Eforie Nord.
La operatiune au participat Ana Imep SA Pitesti, cu 65 miliarde lei si alte societati din cadrul Grupului Ana, cu 30 miliarde lei.
Potrivit unui comunicat al Ana Imep, societatea va mai varsa in contul acestei majorari de capital, pina la data de 15 mai 2004, inca 45 miliarde lei. Aceasta operatiune este finantata din disponibilitatile banesti ale societatii constituite din profitul realizat. Ana Imep are un capital social de 239,54 miliarde de lei, impartit in actiuni cu o valoare nominala de 1.000 de lei.
Actionarii principali ai societatii sint ANA Group, cu 70,4% din capitalul social, Banwell Ltd - 7,7%, Hesketh Enterprises Ltd - 3,7% si SIF Banat-Crisana - 1,33%. Arcelik a cumparat Arctic Gaesti in 2002, pentru 20 de milioane de dolari, iar anul acesta a investit mai multe milioane de dolari pentru extinderea capacitatii de productie a fabricii si a portofoliului de produse. Astfel, compania romaneasca este prezenta acum pe piata, pe langa traditionalele frigidere, cu masini de spalat, aragazuri si aspiratoare.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 noiembrie 2003.' -
Cargill preia cel mai mare depozitar de cereale
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul american Cargill, una din cele mai mari companii de comercializare si prelucrare in domeniul agricol la nivel mondial, va lansa in curand o oferta publica de preluare in valoare de 22 de milioane de dolari pentru achizitia Comcereal SA, cel mai mare depozitar de cereale din Romania.
Oferta va fi rezultatul a aproape un an de negocieri, despre care Ziarul Financiar a relatat in urma cu mai multe luni.
In prezent, actionarul majoritar al Comcereal, companie listata la Bursa Electronica Rasdaq, este fondul american de investitii Broadhurst, cu o participatie de aproape 70%. Oferta de preluare a 100% din actiunile Comcereal va fi lansata pe Rasdaq la pretul de 55.000 de lei/actiune, conform unui anunt preliminar aferent ofertei remis vineri Bursei Rasdaq.
'Este normal pentru Cargill, numarul unu mondial in domeniu, sa isi continue politica de achizitii cu preluarea Comcereal SA, cel mai important depozitar de cereale din Romania', a declarat pentru Ziarul Financiar Cristian Siminel Andrei, directorul pentru Romania al NCH Holdings, societatea care administreaza Broadhurst.
Comcereal SA detine aproape 10% din capacitatea totala de depozitare a cerealelor din Romania. Compania a rezultat din fuziunea a patru companii - Comcereal Alexandria, Galati, Giurgiu si Slobozia - la care Broadhurst a ajuns actionar majoritar in ultimii ani in urma achizitiilor de actiuni pe piata Rasdaq. Investitia Broadhurst in cele patru companii este estimata la 9 - 10 milioane de dolari.
Cargill, care a inregistrat in anul fiscal 2002 venituri de 50,8 miliarde dolari, este prezenta in Romania din 1996, prin intermediul filialei Cargill Agricultura SRL.
Grupul american, unul din principalii jucatori pe piata materiilor prime agricole la nivel mondial, detine deja, in Calarasi, o fabrica de nutreturi combinate si cateva silozuri. Comcereal SA este una din principalele companii de profil din Romania si datorita faptului ca piata capacitatilor de depozitare pentru cereale este foarte fragmentata. In afara de Broadhurst, printre investitorii importanti pe piata se numara SIF Banat - Crisana, SIF Muntenia, SIF Oltenia, grupul European Drinks (controlat de fratii Micula), Rompac International sau grupul Interagro (controlat de omul de afaceri Ioan Nicolae).
Comcereal SA a realizat anul trecut, conform raportului de activitate trimis pietei Rasdaq, o cifra de afaceri de 673,28 miliarde lei (aproximativ 21 milioane dolari). Vanzarea Comcereal va reprezenta primul exit din pozitia de actionar majoritar al unei companii romanesti pentru Broadhurst, care controleaza, de asemenea, societati precum Electroaparataj Bucuresti, Imsat Bucuresti, Vel Pitar sau Elpreco Craiova. Pe Rasdaq, ultimul pret de tranzactionare al actiunilor Comcereal a fost de 44.000 de lei. La inceputul acestui an, cotatia titlurilor era de 9.000 - 10.000 lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 noiembrie 2003.' -
OMV nu vrea rafinariile Societatii Nationale Petrom
Jurnalul National SNP
___
Strategia de dezvoltare a grupului austriac OMV, unul dintre participantii la privatizarea SNP Petrom, in zona fluviului Dunarii nu prevede achizitionarea de alte rafinarii, ci doar dezvoltarea sectorului de distributie. Pana in 2008, OMV si-a propus sa-si dubleze productia si vanzarile, obiectiv pentru care este gata sa aloce 2,7 miliarde de euro. „Nu vom cumpara alte rafinarii. Prioritatea OMV o reprezinta dezvoltarea infrastructurii de distributie si cresterea numarului de benzinarii in zona Dunarii”, a declarat Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele OMV. PRIVATIZAREA PETROM. Ruttenstorfer considera ca OMV are suficienta experienta pentru a prelua Petrom. „OMV a fost o companie de stat care a devenit privata dupa un proces de restructurare inceput acum 15 ani. Am reusit sa crestem capacitatea de rafinare, sa avem o activitate profitabila fara sa concediem oameni. Cred ca acesta experienta se poate repeta si la Petrom”, a spus Ruttenstorfer. Acesta a refuzat sa comenteze zvonurile din piata privind realizarea unui consortiu cu americanii de la Conoco Philips pentru preluarea Petrom. In schimb, a precizat ca cel mai de temut competitor in lupta pentru Petrom sunt companiile regionale. ACTIUNI ROMPETROL. Ruttenstorfer spune ca este foarte posibil ca OMV sa-si creasca participarea la grupul Rompetrol, unde detine deja 25% din actiuni. „Rompetrol este un partener important pentru noi, are o rafinarie excelenta, cu o locatie foarte buna, care asigura OMV accesul la Dunare si la Marea Neagra”, a mai spus Ruttenstorfer. RAFINARE. Presedintele OMV este de parere ca pentru cat carburant se consuma in Romania este suficienta o singura rafinarie. „Ar trebui ca autoritatile sa se gandeasca daca Romania are nevoie de patru rafinarii. Este decizia lor. Cred insa ca Romania are nevoie de o industrie petroliera puternica. Mai degraba ar trebui sa va ganditi sa va uniti fortele, sa aveti o companie puternica, pentru ca altfel veti fi inghititi de marii rechini petrolieri. Romania nu este o tara atat de mare pentru a avea doua companii petroliere, ar fi bine sa existe o singura companie. Iar aceasta zona are un potential urias, deoarece are accesul la Marea Neagra”, spune el.
Sursa: Jurnalul National, 17 noiembrie 2003.
14.11.2003
-
Rompetrol da in judecata APAPS pentru Oltchim
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT RRC
___
Grupul Rompetrol a actionat in judecata Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), solicitand suspendarea procesului de privatizare a combinatului petrochimic Oltchim Ramnicu Valcea. Rompetrol, prin divizia sa de petrochimie Rompetrol Petrochemicals vrea sa participe la privatizarea Oltchim dar solicita o perioada mai mare pentru analiza caietului de sarcini si formularea unei oferte.
APAPS a publicat anuntul de privatizare al Oltchim pe 27 octombrie si a fixat initial ca termen limita pentru depunerea ofertelor data de 10 noiembrie. Ulterior, autoritatea a decalat termenul pana pe 17 noiembrie si, ieri, pana la 24 noiembrie. Pe langa faptul ca perioada destinata formularii ofertei este extrem de scurta, caietul de sarcini prezinta mai multe nereguli: datele financiare nu sunt actualizate, nu exista detalii referitoare la procesul de divizare anuntat pentru Oltchim. De asemenea, nu exista informatii privind modul in care se va face conversia datoriilor companiei catre AVAB in actiuni. Practic, nu stii ce cumperi, a declarat Dan Rosu, purtatorul de cuvant al Rompetrol.
Alaturi de Rompetrol, companiile care au cumparat caietul de sarcini la privatizarea Oltchim sunt Lukoil si consortiul format din combinatul maghiar Borsodchem si grupul financiar Vienna Capital Partners (actionarul majoritar al Borsodchem). Pe data de 7 noiembrie am cerut ca termenul de depunere a ofertelor (initial 10 noiembrie) sa fie decalat. Raspunsul a fost negativ. Totusi, pe data de 10, APAPS a prelungit termenul pana pe 17 si ne-au mai fost remise niste date financiare, la fel de insuficiente. De altfel, consideram ca in cazul unei companii de talia Oltchim este nevoie de o perioada de cel putin trei luni pentru formularea unei oferte, spune Rosu.
Rompetrol va solicita luni in instanta emiterea unei ordonante presedentiale care sa suspende privatizarea pana cand procesul dintre companie si APAPS va fi finalizat. Daca nu obtine ordonanta, privatizarea Oltchim va putea fi continuata. In cazul in care Rompetrol castiga insa procesul impotriva APAPS, privatizarea ar putea fi anulata ulterior. Contactata de Ziarul Financiar, Directia de Comunicare a APAPS a precizat ca autoritatea va face uz de toate mijloacele legale pe care le are la dispozitie pentru a continua privatizarea Oltchim.
APAPS detine aproximativ 53% din actiunile Oltchim insa situatia patrimoniala a societatii nu este clara. Compania va trece printr-un proces de divizare, din care vor rezulta doua societati: Oltchim, care va pastra activitatea de baza - petrochimia, si Zooalim, care va fi constituita din Conservil Riureni, FNC Babeni, Avicola Babeni si Suinprod Babeni, adica actuala divizie alimentara a Oltchim. Pana in prezent nu este clar insa cum va avea loc divizarea si in ce mod va influenta aceasta actuala structura a actionariatului. De asemenea, la actualul capital social al Oltchim circa 10 milioane de dolari, o majorare de capital de 95 de milioane de dolari in favoarea AVAB la un pret egal cu valoarea nominala poate face ca AVAB sa ajunga la o detinere de circa 90%. Nici pretul acestei majorari nu a fost stabilit. Compania are un capital social de 323,6 miliarde de lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 1.000 lei. Actiunile Oltchim sunt listate la Bursa de Valori, ultimul pret de tranzactionare fiind de 1.500 de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 noiembrie 2003. -
Semanatorile MYO-O, in crestere cu 15% in acest an
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul MYO-O, actionarul majoritar al producatorului de masini agricole Semanatoarea Bucuresti va realiza anul acesta o cifra de afaceri de peste 15 milioane euro. Piata careia ne adresam a scazut in acest an deoarece subventiile acordate pentru producatorii agricoli au fost la doar o cincime fata de anul trecut. Cu toate acestea vom reusi sa mentinem ritmul de crestere a cifrei de afaceri de 10-15% a declarat Catalin Costache, vicepresedinte al MYO-O.
Anul trecut, MYO-O a realizat o cifra de afaceri consolidata la nivelul grupului de aproape 14 milioane euro, profitul brut fiind estimat de oficiali la 15% din aceasta cifra de afaceri. Ramane de vazut daca vom obtine si in acest an acelasi rezultat, avand in vedere ca producatorii agricoli incep sa vanda recoltele si implicit in aceasta perioada incasam si noi cea mai mare parte din contravaloarea produselor vandute , a spus Costache.
Grupul MYO-O a semnat ieri in cadrul expozitiei Indagra un parteneriat cu Romatech Group, reprezentanta in Romania pentru 14 producatori italieni de tehnca agricola. Prin acest parteneriat vor fi asamblate si produse in cadrul facilitatilor MYO-O diverse utilaje agricole. Gradul de integrare va fi la inceput mai mic, urmand ca dupa primul an de activitate sa se ajunga pana la 25-35%. MYO-O va avea astfel in oferta o gama larga de utilaje agricole de la pluguri, grape, freze pana la cositori, tocatori sau instalatii de irigat , a completat Costache.
Carlo Cotogni, administratorul Romteh Group spune la randul sau ca este interesat de dezvoltarea activitatii companiei in Romania. Romania are un potential de crestere foarte ridicat, mai ales in perspectiva apropierii de Europa. Nu vrem doar sa vindem produsele noastre pe piata romaneasca ci sa intram si cu activitati de productie , a declarat Cotogni. Tot in cadrul expozitiei Indagra, Semanatoarea a prezentat noua gama de masini agricole Gloria, o marca foarte cunoscuta intre producatorii agricoli.
MYO-O a devenit, in anul 2000, actionar majoritar la Semanatoarea Bucuresti, la care detine 86,2% din capitalul social, dupa tentativa esuata de privatizare a acesteia in favoarea firmei New Holland.
Societate cu capital integral romanesc, MYO-O a fost infiintata in anul 1993 si are ca obiect de activitate comertul cu masini si utilaje agricole produse de Semanatoarea Bucuresti, dar si alti producatori locali si internationali. MYO-O a fost singura companie care a depus oferta si pentru privatizarea altui producator de echipamente agricole Tractorul Brasov. Negocierile cu APAPS au durat opt luni, insa contractul de privatizare nu s-a incheiat pana la momentul expirarii termenului de semnare, adica la jumatatea lunii martie. In aceasta toamna, APAPS a vandut Tractorul catre compania italiena Landini, valoarea totala a acordului fiind de 45,3 milioane euro, din care 28,3 milioane de euro contravaloarea a 80,16% din actiuni si investitiile asumate.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 noiembrie 2003. -
Lipsa transparentei financiare alunga investitorii straini
Curierul National
___
Banca Mondiala (BM) a dat, ieri, publicitatii un raport preliminar numit “Reforma institutionala pentru investitii si dezvoltare in Europa de sud-est”. Documentul reprezinta un studiu al situatiei economice din cele opt tari din regiune (Romania, Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova si Serbia Muntenegru), grupate sub denumirea ESE8. Studiul este rezultatul unei colaborari intre Banca Mondiala (BM) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Datele au fost adunate anul trecut, in timpul unor misiuni in cele opt tari din regiune. Studiile de caz la nivel de firma au fost realizate pe teren, situatia din Romania fiind analizata in toamna anului trecut. Raportul noteaza importanta realizarii de investitii si continuarii reformelor si a privatizarilor. Realizarea investitiilor private in regiune este ingreunata, insa, de costurile “excesiv de mari” pe care le implica, mai noteaza autorii raportului preliminar. Dezvoltarea economica din zona nu poate fi privita, insa, independent de componentele sociale. “Rata ridicata a somajului si numarul insuficient de locuri de munca create in intreaga regiune sunt strans legate de existenta unui nivel inalt si persistent al saraciei, lucru ce pune in pericol stabilitatea sociala si care ar putea submina perspectivele de dezvoltare”, se arata in studiu.
Un alt motiv pentru care investitorii straini ezita sa patrunda pe pietele sud-est europene este nivelul scazut de incredere in mediul de afaceri si in companiile existente. Lipsa transparentei financiare, intarzierea in adoptarea normelor internationale de contabilitate si elaborarea de rapoarte financiare superficiale sunt alte motive pentru care firmele din tarile mentionate nu sunt atractive pentru investitorii straini. Cauzele pentru care realizarea de investitii este greoaie si pentru care firmele straine evita sa patrunda pe aceste piete sunt, in majoritatea cazurilor, implementarea deficitara a politicilor si reformelor economice. Cele doua institutii bancare recomanda, de asemenea, stimularea unor restructurari proactive care sa stimuleze concurenta si facilitarea procedurilor de reorganizare si faliment. De asemenea, guvernele trebuie sa promoveze politici orientate catre piata, care sa aiba ca scop dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Infrastructura si utilitatile sunt o alta componenta importanta, se arata in studiul prezentat, ieri, de reprezentantii Bancii Mondiale. Astfel, privatizarea acestor structuri devine un factor “esential” pentru “crearea unor stimulente adecvate in scopul inovarii atat a furnizorilor de servicii cat si a utilizatorilor”. Dezvoltarea unui cadru de reglementare previzibil si transparent ar putea asigura accesul la servicii de calitate superioara, cu preturi stabilite in mod competitiv. De asemenea, s-ar putea crea premisele realizarii de investitii in aceste sectoare.
Sursa: Curierul National, 14 noiembrie 2003. -
Actionarii SIF-urilor pot vota prin corespondenta
___
La jumatatea lunii noiembrie, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) va primi de la Comisia Europeana primele observatii pe marginea legii consolidate a pietei de capital, a afirmat ieri, in cadrul forumului Risk Management, Gabriela Anghelache, presedintele CNVM. Ulterior, legea va fi supusa dezbaterii reprezentantilor pietei de capital, dupa care proiectul va intra in procedura de avizare pentru a ajunge la comisiile de specialitate ale Parlamentului. Legea face parte din capitolul 3 de negociere - Libera circulatie a serviciilor - si trebuia aprobata pana la sfarsitul anului.
Anghelache sustine ca intarzierile se datoreaza faptului ca au trebuit sa fie implementate nu mai putin de 17 directive europene, iar proiectul a fost trimis la Bruxelles abia la 1 septembrie a.c. 'Legea este elaborata la nivel de principii, pentru a da posibilitatea modificarilor prin regulamente si sa nu se mai ajunga la schimbarea la intervale scurte a cadrului legislativ', a afirmat Anghelache. Pentru SIF-uri, legea mentioneaza si posibilitatea votului prin corespondenta. 'Este o metoda care se practica si in alte tari', a afirmat Anghelache. Surse din piata de capital sustin ca aceasta este practic singura modalitate de a se putea intruni AGA la SIF-uri, unde exista milioane de actionari.
Pe de alta parte, pot exista suspiciuni referitoare la influentarea votului actionarilor. Referitor la majorarea pragului de detinere de actiuni in cadrul unui SIF, de la 0,1 la 1%, una dintre cele mai controversate prevederi, presedintele CNVM ne-a declarat ca aceasta nu este precizata in lege, desi in proiectul de lege speciala se prevedea acest lucru, insa cu drepturi de vot limitate. Legea consolidata prevede ca, ulterior, CNVM sa elaboreze norme de aplicare a legii, inclusiv pentru SIF-uri, care vor viza structura portofoliului, riscul plasamentelor si nivelul detinerilor. Presedintele CNVM a subliniat ca, in opinia sa personala, o detinere importanta la SIF-uri genereaza drepturi suplimentare concentrate pe un numar restrans de persoane.
'Mai intai sa se restranga actionariatul, cel putin prin acele detineri reziduale care au facut ca numarul actionarilor, de la circa 300.000, cat ar fi in mod real, sa ajunga la circa 9 milioane, si dupa aceea sa vorbim despre un drept de detinere mult mai mare', a precizat Anghelache.
Sursa: Adevarul, 14 noiembrie 2003.'
13.11.2003
-
Consortiul TNK - BP s-a retras din cursa pentru Petrom
Romania libera SNP
___
Ministrul Economiei si Resurselor, Dan Ioan Popescu, a anuntat ieri prima retragere din cursa pentru privatizarea Petrom - cea a consortiului ruso-britanic TNK-BP. 'Reprezentantii consortiului TNK-BP ne-au remis o scrisoare prin care ne-au notificat decizia de a nu participa la aceasta negociere. Cert este ca ei nu au avut acces nici la camera de date, neachitand taxa necesara', a declarat Dan Ioan Popescu. De asemenea, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a anuntat ca depunerea ofertelor preliminare si neangajante de catre companiile si consortiile precalificate pentru intrarea in cursa pentru privatizarea Petrom se poate face pana la 21 noiembrie. 'Conform prevederilor documentului comunicat de catre consultantul Credit Suisse First Boston celor care au achizitionat dosarul de prezentare, depunerea ofertelor preliminare si neangajante se poate face incepand cu data de 17 noiembrie 2003, data-limita de depunere fiind 21 noiembrie 2003', a comunicat sec MEC, apreciind ca in prezent firmele precalificate pentru privatizarea SNP Petrom SA lucreaza la intocmirea ofertele preliminare si neangajante, fiind solicitat un volum imens de date si informatii. Amintim ca in calendarul initial de privatizare termenul-limita pentru depunerea acestor oferte era de 10 noiembrie. Pentru aceasta etapa din privatizarea Petrom s-au precalificat 11 companii si consortii, dupa retragerea TNK-BP ramanand in cursa OMV - Austria, ENI - Italia, MOL - Ungaria, PKN Orlen - Polonia, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Conoco Phillips - Marea Britanie, Occidental Oil & Gas Holding Corporation - SUA, Alon Inc. - SUA, si Glencore - Elvetia.
Sursa: Romania Libera, 13 noiembrie 2003.'
Pagina