29.04.2010
-
Armax Gaz vrea să intre pe piața producției și comerțului de gaze naturale din zonă
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Compania 'Armax Gaz' și-a pregătit pentru următorii doi ani investiții de până la cinci milioane de euro pentru a intra pe piața producției și comerțului de gaze naturale, în România, dar și în alte țări.
Directorul general al companiei medieșene, Mircea Vescan, a arătat că firma intenționează să își majoreze capitalul social cu cinci milioane de lei, până la 65,4 milioane de lei, după ce a propus ca în acest an să nu acorde dividende acționarilor.
Anul trecut, 'Armax Gaz' Mediaș și-a dublat profitul, ajungând la 6,6 milioane de lei, în condițiile în care veniturile societății au crescut cu 40%, până la 93,7 milioane de lei. Veniturile 'Armax Gaz' Mediaș au crescut anul trecut cu 40%, la 93,7 milioane lei (22,1 milioane euro), iar profitul s-a dublat, la 6,6 milioane lei (1,5 milioane euro).
Cea mai mare parte a titlurilor 'Armax Gaz', respectiv 60,57%, aparțin cumulat mai multor acționari, în timp ce Vescan controlează un pachet de 39,42% din acțiunile firmei. -
Afacerile Albalact fierb in continuare: Primul trimestru aduce o crestere de 4,4%
Wall-Street.ro
___
Albalact Alba Iulia, unul dintre cei mai importanti jucatori din piata laptelui din Romania, a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 225,9 mil. lei, in crestere cu 18,59% fata de 2008, trendul pozitiv mentinandu-se si in primul trimestru din 2010.
Astfel, cifra de afaceri a companiei Albalact a crescut, anul trecut, cu 18,59%, ajungand la 225,9 mil. lei, de la 190,5 mil. lei cat era in 2008. In plus, profitul net s-a majorat in 2009 de 4,29 ori (cu 330%), ajungand la 2,6 mil. lei, fata de 606.579 lei, in 2008.
De asemenea, in primul trimestru al acestui an, Albalact a inregistrat o cifra de afaceri cu 4,44% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009, ajungand la 64,4 mil. lei, fata de 61,6 mil. lei in 2009. Profitul a crescut si el de 2,2 ori (cu 121%) pana la 4,61 mil. lei.
'Sa nu uitam ca anul trecut, piata lactatelor a fost dominata de preturile mici, un consum de baza scazut ca valoare, lupta pentru promotii si pentru spatiul de pe raft. A fost un an greu, marcat de competitie acerba si ofensive de preturi, in care multi au incercat sa castige cote de piata, dar foarte putini au castigat. Cei mai multi au pierdut si cota, si profitabilitate. La asta s-a adaugat presiunea marilor retaileri care au incercat sa-si impuna agresiv brandurile proprii. In aceste conditii, noi suntem multumiti ca am avut si in 2009 o crestere importanta de business obtinuta intr-un mod profitabil', declaraRaul Ciurtin, presedintele si directorul general al Albalact Alba Iulia.
Piata produselor lactate a crescut in 2009 cu aproximativ 5%, potrivit estimarilor APRIL.
Anul trecut, detinerea Albalact in cadrul capitalului social al Raraul SA a crescut pana la nivelul de 93,6%.
In a doua jumatate a anului trecut, fabrica Raraul Campulung Moldovenesc a inceput sa functioneze la o capacitate extinsa, cu investitii de aproximativ 2 milioane de euro, concentrand productia pe branzeturi.
Pentru anul acesta, compania Albalact a bugetat o crestere de 10% a afacerii, cu un nivel al profitabilitatii mai ridicat.
'Si 2010 va fi un an greu pentru intreaga economie, inclusiv pentru industria lactatelor, care va stagna la nivelul de anul trecut. Nu vom asista la schimbari esentiale in comportamentul consumatorilor, acestia indreptandu-se in general tot catre produsele de baza. In aceste conditii preferam sa avem o crestere mai mica a cifrei de afaceri, dar sa mizam pe un profit mai bun. Compania va continua sa-si extinda distributia, portofoliul de produse si reteaua de clienti in retail, vom avea lansari noi, dar si promotii. Lucrurile bine gandite in acest moment vor da roade si pot accelera cresterea companiei pe termen lung', adauga Ciurtin.
De 38 de ani pe piata romaneasca a lactatelor, Albalact a ajuns in top 4 producatori de lactate in 2009, pe plan local.
Potrivit datelor MEMRB ianuarie-decembrie 2009, Zuzu ocupa primul loc pe piata laptelui pasteurizat cu 29% cota de piata in volum, iar Fulga este numarul 2 pe piata laptelui UHT cu 19,5% cota de piata in volum.
Potrivit acelorasi analize, Albalact este lider de piata si pe segmentul untului de masa, cu brandul omonim De Albalact. Albalact produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact.
Compania Albalact - Alba Iulia este unul dintre primii cinci producatori de lapte si produse lactate din Romania. Infiintata in anul 1971 si transformata in societate comerciala pe actiuni in 1990, Albalact a fost privatizata in 1999. Compania Albalact are peste 500 de angajati si peste 6.000 de actionari si este listata la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti.
Din 2009, Albalact detine 93,6% din pachetul de actiuni al Raraul Campulung Moldovenesc. In prezent, Albalact comercializeaza produse proaspete pasteurizate si UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, De Albalact si Raraul. -
Actionarii SIF continua sa se loveasca de pragul de 1%: zeci de investitori au voturile suspendate
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Suspendarea drepturilor de vot in adunarile generale ale SIF pentru actionarii care detin concertat pachete de peste 1% ridica in continuare semne de intrebare, in conditiile in care criteriile prin care sunt stabilite concertarile de catre sefii SIF nu sunt clare.
Drepturile de vot ale actionarilor continua sa fie ingradite de sefii SIF, iar in unele cazuri apar contradictii in raport cu deciziile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sau in raport cu tratamentul aplicat altor actionari.
De exemplu, SIF Banat-Crisana (SIF1) a limitat la 1% drepturile de vot ale unui grup de 29 de actionari grupati in jurul Bancii Transilvania, care detin cumulat circa 15,4% din actiunile SIF. Pe lista de actionari carora le-au fost limitate drepturile de vot figureaza pe langa persoane din conducerea bancii si trei fonduri de investitii administrate de BT Asset Management. Doua dintre fonduri, BT Maxim si BT Clasic, detin impreuna circa 1,1% din actiunile SIF1, insa potrivit reglementarilor CNVM acestea nu actioneaza in mod concertat.
CNVM a emis la mijlocul lui 2007 o decizie prin care precizeaza ca societatile de administrare a investitiilor sunt considerate ca nu actioneaza concertat cu fondurile pe care le administreaza, pana la proba contrarie. Conducerea SIF Banat-Crisana a aplicat aceasta reglementare in cazul altor investitori, considerand, de exemplu, ca fondurile administrate de suedezii de la East Capital nu actioneaza in mod concertat. Patru fonduri ale East Capital controlau la finele anului trecut 2,04% din actiunile SIF1, potrivit rapoartelor anuale.
Pe lista investitorilor care actioneaza in mod concertat cu Banca Transilvania apar si o serie de firme off-shore inregistrate in Cipru, despre care nu exista date publice care sa arate apartenenta lor la grup. Astfel, apare intrebarea de unde stiu sefii SIF cine sunt actionarii acestor firme, avand in vedere ca aflarea actionarilor unor off-shore-uri este aproape imposibila, fara un ordin judecatoresc.
Curioasa este si reactia CNVM, care nu a emis pana in prezent nicio dispozitie in privinta concertarilor de la SIF Banat-Crisana, desi conducerea SIF a suspendat si anul trecut drepturile de vot ale unui grup de actionari chiar mai extins. CNVM nu a emis dispozitii nici in cazul grupului format din Asociatia Salariatilor Petrom si PSV Company, care au detineri de peste 1% la SIF Moldova si SIF Muntenia. In schimb, CNVM a recunoscut concertarile de la SIF Oltenia (SIF5) sau SIF Moldova (SIF2) ale omului de afaceri Catalin Chelu, cerandu-i acestuia si partenerilor sai sa vanda pachetele de actiuni detinute peste pragul de 1%.
Singura dispozitie a CNVM in cazul Bancii Transilvania a fost aceea de a-l obliga pe Horia Ciorcila, presedintele BT, sa vanda circa 0,45% din actiunile SIF1, in conditiile in care detinea in nume propriu la finele lunii februarie circa 1,45% din actiuni. Reprezentantii SIF Banat-Crisana nu au putut fi contactati ieri pentru comentarii.
Dupa adunarile generale de anul trecut, SIF-urile au fost asaltate de catre actionari cu zeci de procese care contestau tocmai modul in care s-a decis suspendarea drepturilor de vot. Atunci miza era mai mare, deoarece erau in joc pozitiile din consiliile de administratie, prin care actionarii mari isi puteau impune punctul de vedere in administrarea activelor SIF. Desi actionarii nu au obtinut castig de cauza in niciunul din zecile de procese, problema detinerilor concertate de la SIF-uri continua sa produca nemultumiri marilor investitori de pe Bursa. Rezolvarea este asteptata sa vina din Camera Deputatilor unde se discuta ridicarea pragului de detinere de la 1% la 5% si stabilirea unor reguli clare in privinta aplicarii limitei de detinere, insa dezbaterile acestui proiect de lege au fost amanate pana dupa adunarile generale de la SIF-uri de la finele acestei saptamani, pentru a nu influenta desfasurarea acestora, si ar putea fi reluate saptamana viitoare, potrivit reprezentantilor Comisiei de buget si finante din Camera Deputatilor. -
Dafora Medias si-a bugetat un profit de 8,5 ori mai mare
Wall-Street.ro
___
Compania de foraj petrolier Dafora Medias (DAFR) prognozeaza ca va inregistra un profit net de 12,33 milioane lei (3 mil. euro), de 8,5 ori mai mare decat rezultatul din 2009, conform bugetului de venituri si cheltuieli pentru 2010.
In 2009, societatea a obtinut un profit net de circa doua ori mai mic, de 1,45 milioane lei si afaceri de 185,65 milioane lei.
Pentru acest an, Dafora se asteapta la venituri cu 18% mai mari, de 240,2 milioane lei si la costuri in urcare cu 12%, pana la 225,7 milioane lei, fata de cifrele inregistrate in 2009.
Actionarii au aprobat in adunarea generala si planul de investitii pentru acest an in valoare de 28,44 milioane lei.
Societatea are un capital social de 97,35 milioane lei, impartit in 973,57 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei. Compania este controlata in proportie de 48,58% de omul de afaceri Gheorghe Calburean.
Capitalizarea este de 151,87 milioane lei (36,8 mil. euro), conform ultimului pret de 0,156 lei/actiune.
28.04.2010
-
Analiștii estimează un profit de 22 milioane lei la Banca Transilvania
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Banca Transilvania (TLV) va raporta un profit net de 22 milioane lei pentru primele trei luni ale acestui an, față de un milion lei în ianuarie-martie 2009, creștere datorată venitului mai mare din dobânzi, însă atenuată de provizioanele încă ridicate, anticipează analiștii contactați de Reuters, potrivit Mediafax.
Provizioanele nete pentru credite neperformante sunt estimate de analiști în urcare cu 91% față de primele trei luni ale anului trecut, de la 91,6 milioane lei la 175 milioane lei, ca urmare a recesiunii economice care a determinat creșterea numărului de insolvențe, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, principala zonă de activitate a băncii, potrivit Reuters.
Scăderea costurilor de finanțare ar putea ajuta BT să-și îmbunătățească marjele pe dobânzi și să recupereze din cheltuielile pentru provizioane.
Estimările analiștilor pentru profitul net au variat între 14,1 milioane lei și 29,6 milioane lei, iar în cazul provizioanelor de la 169 milioane lei la 181 milioane lei. La sondaj au participat cinci analiști. -
Turbomecanica asteapta reintoarcerea pe profit in acest an
Wall-Street.ro
___
Producatorul de componente pentru aeronave Turbomecanica Bucuresti (TBM) si-a bugetat in acest an un profit net de 1,11 milioane lei (0,27 mil. euro), fata de pierderile din 2009, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti.
Anul trecut, compania a afisat o pierdere de 7,7 milioane lei si afaceri de 54,31 milioane lei.
Societatea estimeaza venituri in crestere cu 4%, la 67,78 milioane lei, in timp ce costurile vor scadea cu 9%, la 66,67 milioane lei.
Compania are un capital social de 36,94 milioane lei, divizat in 369,44 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Principalii actionari ai societatii sunt Radu Viehmann, cu 25,92% din capital, si Dana Maria Ciorapciu, cu 15,16% din actiuni.
Valoarea de piata a companiei este de 55,41 milioane lei (13,4 mil. euro) conform ultimului pret de 0,15 lei/actiune. -
Actionarii BRD au aprobat dividendul brut de 0,2795 lei
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Actionarii BRD-SocGen (BRD), a doua banca de pe piata locala, au aprobat marti propunerea conducerii privind distribuirea in acest an a unui dividend brut de 0,2795 lei/actiune, care se situeaza cu 60% sub cel de anul trecut. Valoarea dividendului/actiune este una scazuta, oferind un randament de 1,8%, la ultimul pret de pe Bursa, de 15,2 lei. Valoarea totala a dividendelor care urmeaza sa fie primite de actionari in 2010 este de 195 mil. lei (48 mil. euro) si reprezinta 25% din profitul net raportat pentru anul trecut, de 792 mil. lei (186,4 mil. euro). Francezii de la Société Générale, care detin aproape 60% din actiunile BRD, vor incasa dividende de la banca romaneasca de circa 117 mil. lei (28,6 mil. euro), in timp ce SIF-urile vor primi circa 48 mil. lei. Actionarii au mai aprobat emisiunea de obligatiuni in valoare de maximum 600 mil. euro. BRD are o capitalizare de 2,57 mld. euro. -
Diverta se pregateste pentru listarea pe bursa
Wall-Street.ro
___
Pentru a continua evolutia inspre listarea la bursa, un pas natural este transformarea diviziei in Diverta Holding. Evaluarea si pregatirea pentru listare se face in colaborare cu o companie de consultanta, a anuntat compania printr-un comunicat.
Aceasta trecere permite separarea zonelor de business pentru o coordonare rigurosa si transparenta cu scopul de a dezvolta un mecanism de control financiar avansat. In acest sens, Diverta se va organiza in trei linii de business - retail, distributie si business development - care vor avea suport de la compania de management Diverta Holding.
Linia de distributieva functiona atat ca platforma de aprovizionare a liniei de Retail Diverta, cat si pentru terti si va include toate gamele - carte, media, jucarii, IT.
Linia de retailva consolida reteaua de magazine si va avea ca obiectiv dezvoltarea proprie si construirea unui sistem de franciza.
Nivelul mic de penetrare al pietei, cat si identificarea unui mare potential de crestere atat in tara, cat si dincolo de granite converg intr-un viitor plan de crestere si perspective de dezvoltare.
'Adaptarea Divertei pentru listare este o preocupare prioritara pentru Diverta, deoarece atragerea de investitori este un aspect cheie de crestere al business-ului. In acest context, profitul devine obiectivul principal si pentru asta centrele de venit si cost nu vor mai fi arbitrate separat. Urmarim ca fiecare functie sa devina un centru de profit independent', declara Amalia Buliga, CEO Diverta.
In prezent Diverta detine 62 de magazine in 39 de orase cu o suprafata de retail de peste 24.000 mp, inclusiv cel din Republica Moldova. Cu un market share de peste 35% pe piata de carte din Romania, Diverta isi propune mentinerea pozitiei de lider in retailul de specialitate romanesc.
Diverta a incheiat anul financiar 2009 cu o cifra de afaceri de 35 milioane euro, in scadere cu aproximativ 30% fata de anul 2008. -
Azomures a bugetat castiguri de 8,1 ori mai mari
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu Mures (AZO) si-a bugetat pentru acest an un profit de 77,09 milioane lei (circa 18,6 mil. euro), de 8,1 ori peste castigul din 2009, si vrea sa investeasca 37,78 mil. lei (9,1 mil. euro). Anul trecut, combinatul a obtinut un profit de 9,47 mil. lei (2,2 mil. euro) si a realizat investitii de 2,76 mil. lei. Potrivit bugetului aprobat de actionari, veniturile Azomures ar putea sa creasca cu 16,2%, la 921,33 mil. lei. Din plafonul de investitii din acest an, cate 10 mil. lei sunt destinati modernizarii instalatiilor de uree si amoniac, iar 5 mil. lei vor fi utilizati pentru modernizarea sistemului energetic - sectia Termoenergetica. De asemenea, Azomures si-a planificat pentru perioada 2011 - 2015 investitii de 189,8 mil. lei care vizeaza in primul rand sistemul termoenergetic. -
Bermas acordă un dividend de 0,055 lei/acțiune
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Acționarii societății Bermas din localitatea Șcheia, jud. Suceava au aprobat acordarea unui dividend brut de 0,055 lei/acțiune, potrivit unui comunicat al BVB.
Bugetul de Venituri și Cheltuieli, stabilit în baza programului de activitate, pentru anul 2010, prevede o cifră de afaceri netă de 25.030.046 lei; venituri totale de 27.597.646 lei; cheltuieli totale de 25.762.308 lei; profit brut de 1.835.338 lei și un profit net de 1.541.684 lei.
De asemenea, a fost aprobat programul de investiții pentru perioada 2010-2011 în valoare totală de 400.000 euro.
Pagina