27.04.2007
-
Zarea estimeaza pentru acest an cresterea veniturilor cu 15%, la 16,7 mil. euro
DailyBusiness.ro
___
Producatorul de bauturi spirtoase Zarea estimeaza o crestere de 15% a cifrei de afaceri anul acesta, pana la 55,6 mil. lei (16,7 mil. euro), a declarat pentru DailyBusiness Rodica Draghici, director marketing.
Zarea a inregistrat anul trecut un profit de 9 mil. lei (2,75 mil. euro), in crestere cu 76%, la o cifra de afaceri de 48,2 mil. lei (13,7 milioane euro), in urcare cu 24%.
Cresterea cifrei de afaceri pe 2006 s-a datorat in special investitiilor in marketing, au spus oficialii companiei.
'In anul 2006, compania Zarea a investit numai in media aproximativ 6 milioane de euro (pret rate card - n.r.). Pe langa aceste sume , au mai fost alocate importante bugete in diverse activitati promotionale, materiale de vizibiltate, studii de piata', a spus Rodica Draghici. Pentru 2007, investitiile in marketing se vor dubla, a precizat ea.
Cresterea cifrei de afaceri s-a realizat fara o majorare a costurilor cu stocurile, care au ramas la acelasi nivel din 2005, ceea ce a dus la o crestere a marjei de productie si a adaosului comercial.
Potrivit raportului financiar al Zarea, numarul mediu de salariati in 2006 a fost de 192, mai mare cu 34% fata de 2005 (143 salariati). Cresterea s-a realizat in departamentele de vanzari, productie, logistica si a fost necesara pentru realizarea unei cifre de afaceri mai mari, au declarat oficialii Zarea, citati de Newsin. Acest lucru a avut ca efect o crestere a costului cu forta de munca cu 52%, in anul 2006.
Zarea are un capital social de 4,1 milioane de lei, impartit in 41.591.660 actiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei fiecare. Actionarul majoritar este compania Ambra, care detine 44,63% din capitalul firmei. Zarea comercializeaza produse la nivel national direct in retele de magazine Metro, Selgros, Cora, Kaufland, Carrefour, Billa si indirect prin distribuitori en-gros selectionati la nivel de judet.
Printre cele mai cunoscute marci ale companiei se numara Athenee Palace, Milcov, Corrido, Zarea Diamond Collection.
Sursa: DailyBusiness.ro, 27 aprilie 2007
' -
Stergerea datoriilor a 34 de companii, pe masa Comisiei Europene
Curierul National
___
Reprezentantii AVAS si ai Consiliului Concurentei vor incerca pe 3 mai, la Bruxelles, sa-i convinga pe oficialii Comisiei Europene sa aprobe stergerea datoriilor a 34 de companii. Suma totala a datoriilor societatilor vizate se ridica la circa doua miliarde euro, a declarat presedintele autoritatii de concurenta, Alexe Gavrila. 'Pe 3 mai, la Bruxelles, va avea loc o intalnire la nivel inalt intre presedintele AVAS, reprezentanti ai Consiliului Concurentei si oficiali ai Comisiei pe tema stergerii datoriilor celor 34 de companii', a spus Gavrila. Potrivit acestuia, Consiliul Concurentei a cerut deja Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului sa pregateasca un punct de vedere pentru a-l sustine impreuna la Bruxelles.
Putine sanse pentru sectorul minier
In opinia presedintelui Consiliului Concurentei, Comisia nu va avea obiectii in privinta stergerii datoriilor Termoelectrica sau ale companiilor energetice, dar ajutorul de stat acordat societatilor din minerit ridica deja semne de intrebare la Bruxelles. Oficialii autoritatii de concurenta au mai aratat ca stergerea datoriilor companiilor de utilitate publica, asa cum sunt cele din energie, este mai usor de acceptat de catre Comisia Europeana si nu vor fi probleme.
In schimb, problemele pot aparea in cazul companiilor din minerit, care au beneficiat ani la rand de curatarea de datorii. Potrivit fostului ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, datoriile totale ale celor 34 de societati se ridica la aproximativ doua miliarde de euro.
Societati cu impact major asupra economiei
Proiectul de lege pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului 128/2006, privind unele masuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, prevede acordarea de scutiri de la plata obligatiilor fiscale pentru 34 de societati comerciale la care statul roman este actionar si care au un impact major in economie. Motivatia acordarii acestor scutiri fiscale este, conform proiectului, faptul ca aceste societati nationale si societatile comerciale la care statul este actionar inregistreaza arierate bugetare si, in prezent, se afla in situatia in care organele fiscale blocheaza conturile bancare si executa silit bunuri mobile si imobile, care au importanta in desfasurarea activitatii acestora.
Dupa data aderarii, masurile de ajutor de stat, printre care si stergerea datoriilor, trebuie notificate Comisiei Europene, singura institutie care poate autoriza ajutorul de stat in statele membre.
Anularea datoriilor nu e pe placul CE
Societatile care au beneficiat de scutire de la plata obligatiilor la buget sunt: Termoelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SN a Lignitului Oltenia SA, SN a Carbunelui Ploiesti, CN Huilei Petrosani, Minvest SA Deva, Remin Baia Mare, Romarm SA, Cupru Min SA Abrud, CFR SA, SC Miniera Banat Anina SA, Baita SA Stei, SN pentru Inchiderea si Conservarea Minelor SA, Minbucovina SA, Termsal SA Tecuci, Proditerm, Moldomin Moldova Noua SA, Termica SA Botosani, Centrala Electrica Termoficare Brasov, Uzina Termica Calafat, Uzina termoelectrica Giurgiu, Termon Onesti,Termoficare 2000 SA Pitesti, CET Energoterm Resita, Termica Vaslui, Uzina Electrica Zalau, Enet Focsani, CET Bacau, Uzina Termica Comanesti, Acvacalor Brad, Regia Autonoma Municipala Buzau, Termourban Oltenita, RA Apa Canal Iasi, RA Gospodarire Comunala Pascani. Raportul Comisiei Europene din septembrie 2006 a criticat Guvernul de la Bucuresti pentru reluarea practicii de a anula datoriile companiilor de stat catre buget.
CC verifica modul de formare a preturilor pe piata energiei
Consiliul Concurentei deruleaza investigatii in domeniul farmaceutic, pe piata de telecomunicatii si cea a bunurilor de consum si monitorizeaza piata de energie si cea a cimentului, avand suspiciuni in legatura cu formarea preturilor, a declarat presedintele institutiei. 'Avem in desfasurare o monitorizare pe piata energetica, respectiv electricitate, gaze si petrol, avem dosare deschise, insa nu am inceput inca investigatia, pentru ca suntem in faza de colectare de informatii de la ministere, alte autoritati si de la agenti economici', a afirmat Gavrila, la o conferinta de presa organizata pentru aniversarea a zece ani de existenta a Consiliului Concurentei. El a aratat ca institutia suspecteaza o variatie a pretului pe piata in raport cu costurile, insa aceasta evolutie trebuie analizata pe o perioada mai lunga de circa un an si jumatate - doi ani. 'Peste aproximativ doua luni ne vom aduna in plen si vom analiza situatia, iar daca se justifica inceperea unor investigatii, le vom porni', a explicat Gavrila.
Sursa: Curierul National, 27 aprilie 2007'
26.04.2007
-
Broker promoveaza la categoria I si tinteste un profit cu 25% mai mare
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Compania de brokeraj Broker Cluj estimeaza pentru acest an un profit brut de 27,2 milioane de lei (8,1 mil. euro), cu circa 25% mai mare decat profitul obtinut in 2006, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli care va fi dezbatut in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor.
Bugetul nu ia in calcul fuziunile aflate in curs. Broker Cluj, singura societate de brokeraj listata pe piata de capital, va fi promovata la categoria I a Bursei de Valori, actiunile societatii fiind cotate in prezent la categoria a II-a. Actiunile Broker sunt listate la Bursa din februarie 2005.
'Am primit confirmarea din partea Bursei de Valori privind admiterea la categoria I. Am trimis deja suma necesara in acest sens, astfel ca ma astept ca transferul actiunilor sa se realizeze in cateva zile', a declarat Petru Prunea, presedintele Broker.
Promovarea actiunilor Broker nu a fost lipsita de controverse. Comisia de Cotare a Bursei de Valori a dat aviz negativ in acest sens, pe motiv ca planul de afaceri al companiei pentru urmatorii cinci ani nu continea informatii cu privire la rezultatele fuziunii pe care Broker intentioneaza sa o realizeze cu alte doua societati de brokeraj. Avizul Comisiei de Cotare este insa doar consultativ, iar Comitetul Bursei a adoptat, in cele din urma, transferul actiunilor la prima categorie. 'Nu am prezentat detalii cu privire la fuziune, deoarece aceasta nu a fost inca aprobata de actionari, urmand sa fie dezbatuta in AGA de vineri. Daca actionarii aproba fuziunea, vom veni pe urma cu bugetul consolidat', a declarat Prunea. El a mai precizat ca bugetul care va fi prezentat spre aprobare actionarilor in AGA prevede venituri totale de 44,2 mil. lei (circa 13,2 mil. euro), in crestere cu 25% fata de anul trecut, o crestere similara fiind prevazuta si pentru profitul brut.
De asemenea, Broker are in vedere pentru acest an un program de investitii de circa 4 milioane de euro, pentru constructia sediului central din Cluj si a altor trei sedii in tara, precum si pentru deschiderea de noi subunitati, atat in tara, cat si in strainatate.
Atat bugetul de venituri si cheltuieli, cat si programul de investitii nu au in vedere fuziunea pe care Broker intentioneaza sa o deruleze cu alte doua societati de brokeraj: HTI Valori Mobiliare si CRI Investco. Fuziunea va fi dezbatuta in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor de vineri. O a treia societate de brokeraj, Transilvania Capital, a intrat mai tarziu in discutii cu Broker privind o eventuala fuziune.
In urma acestei fuziuni, Broker ar urma sa devina una dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe Bursa si, totodata, cel mai important actionar al Bursei de Valori si al Bursei din Sibiu.
Actionarii vor mai discuta in cadrul AGA si majorarea capitalului social al Broker, prin incorporarea unor rezerve din profitul net pe anul trecut si din prime de capital aferente emisiunilor anterioare si emiterea de actiuni gratuite in valoare de 24,38 mil. lei (7,3 mil. euro). De asemenea, compania a propus actionarilor si o majorare cu aporturi de capital, prin emisiunea a maximum 10,92 milioane de actiuni cu valoarea de 0,5 lei/actiune, care vor fi vandute actionarilor la un pret de 0,75 lei/actiune. Broker ar putea atrage astfel inca 8,19 mil. lei (2,45 mil. euro) de la actionari.
Broker a obtinut anul trecut un profit net de 19 milioane de lei (5,4 milioane de euro), in crestere cu 46% fata de 2005. Profitul brut al companiei a fost de 21,8 milioane de lei (6,2 milioane de euro).
In primele trei luni ale acestui an, compania a raportat un profit brut de 8,84 milioane de lei (2,61 milioane de euro), cu 38% mai mare decat in aceeasi perioada a lui 2006.
Actiunile Broker au crescut ieri cu 3,8%, inchizand sedinta de tranzactionare la pretul de 2,17 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la circa 71 de milioane de euro.
Broker iese de la Siretul
Broker Cluj a vandut, marti, un pachet de 9,7% din actiunile producatorului de textile Siretul Pascani, pentru suma de 1,35 mil. lei (405.000 euro). In urma acestei tranzactii, Broker mai detine 6,7% din actiunile Siretul. 'Siretul este o investitie care a ajuns la maturitate si am decis sa iesim pentru ca exista oportunitati de investitii mai bune in acest moment.
Daca se iveste oportunitatea vom vinde si pachetul de actiuni pe care il mai detinem', a declarat Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj. Cumparatorul a fost Scala Real Estate din Iasi, care a ajuns astfel la o participatie de 30,7% in cadrul companiei.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 aprilie 2007' -
Afaceri mai mari cu 18% pentru Ductil
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Ductil Buzau (DUCL), unul dintre principalii jucatori de pe piata produselor pentru sudura si taiere, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 38,4 mil. euro (135,4 mil. lei), in crestere cu 18,4% fata de anul precedent, potrivit conducerii companiei.
Profitul net al Ductil a urcat in aceeasi perioada cu 21%, ajungand la 4,47 mil. euro (15,7 mil. lei).
'Cresterea indicatorilor financiari de anul trecut a avut loc in contextul cresterii generale a industriei, in special constructiile, sector catre care ne adresam cu preponderenta', spune Razvan Batrinu, directorul general al Ductil Buzau.
Compania si-a bugetat pentru acest an afaceri de 42,9 mil. euro (146 mil. lei), cu 11,5% mai mari comparativ cu 2006. In acelasi timp, compania previzioneaza ca profitul va urca in acest an cu 9%, pana la nivelul de 4,8 mil. euro (16,6 mil. lei).
Indicatorii la nivelul profitului si cifrei de afaceri sunt similari cu cei de anul trecut, reprezentantii companiei precizand faptul ca bugetul din acest an este unul prudent, in masura in care si anul trecut Ductil si-a depasit indicatorii prevazuti in buget.
'Dorim sa ne mentinem ritmul actual de crestere si la acest lucru va contribui extinderea geografica a companiei, care va ocupa din acest an rolul de centru zonal la nivelul grupului din care facem parte, prin vanzarea directa a produselor realizate de companie catre Bulgaria, Serbia si Macedonia', a declarat Razvan Batrinu. Desi exporturile reprezinta mai bine de jumatate din vanzarile companiei, comercializarea produselor se realiza pana acum aproape integral prin intermediul grupului. Din acest an, Ductil se va orienta catre gasirea de noi canale de distributie in aceste tari din regiune.
Compania va repartiza circa 2,4 mil. euro (8,5 mil. lei), reprezentand circa 55% din profitul pe anul trecut, pentru acordarea de dividende. Nivelul dividendului brut este de 0,0462 lei/actiune si reprezinta circa 3,3% din ultimul pret la care actiunile Ductil s-au tranzactionat pe piata RASDAQ. O suma de 2 mil. euro (7,2 mil. lei) din profit va ramane la dispozitia societatii.
Pentru acest an, compania si-a programat investitii de aproape 1 mil. euro, care vor fi destinate consolidarii capacitatii de productie si investitiilor de mediu, respectiv pentru dobandirea mijloacelor necesare extinderii vanzarilor companiei la nivel regional.
'Inceputul de an este unul promitator, cel putin la nivelul cifrei de afaceri, care depaseste bugetul. Cu toate acestea, exista o presiune la nivelul preturilor cu materiile prime, otel si aliaje, care se manifesta pe plan international', spune Batrinu.
Ca urmare a acestui fapt, compania a fost nevoita sa majoreze preturile la produsele din inox cu 25%, dupa ce cotatia nichelului pe bursele internationale a urcat cu peste 50% in ultimele sase luni.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 aprilie 2007' -
Scala controleaza peste 31% din Siretul Pascani
Curierul National
___
Scala Real Estate, unul dintre principalii actionari al companiei Siretul Pascani, a cumparat 9,7% din capitalul producatorului de textile de la SSIF Broker, pentru 1,38 milioane de lei, informeaza un comunicat al companiei SSIF Broker transmis Bursei de Valori Bucuresti. Cele 15,4 milioane de titluri au fost transferate la un pret de 0,09 lei, apropiat de pretul de referinta al titlurilor, de 0,0905 lei.
Scala a rascumparat, recent, un pachet de 2,5% din capitalul Siretul, la un pret de 0,0899 lei pe titlu, cu 4% mai mare decat pretul de vanzare.
In urma acestor tranzactii, Scala detine peste 31% din titluri, iar SSIF Broker detine 6,43%.
Producatorul de textile a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 21,3 milioane de lei (circa 6,2 milioane de euro), in scadere cu 17,4%, si un profit de circa 18.000 lei, fata de un castig de 317.000 lei, in 2005.
Firma si-a bugetat pentru 2006 o cifra de afaceri de 7,32 milioane de euro. Estimarile companiei indica, pentru 2007, incasari de opt milioane de euro.
Compania a programat pentru 2007 investitii de circa un milion de euro, in principal pentru modernizarea liniilor de confectii. Anul trecut, societatea a investit circa 700.000 de euro pentru retehnologizarea si modernizarea infrastructurii.
Anticiparile pentru 2008 indica atingerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro.
In 2009, cifra de afaceri a firmei ar putea ajunge la 12 milioane de euro.
Pentru avansul vanzarilor in perioada 2007-2009, firma va stabili masuri de crestere a productivitatii, va realiza noi investitii si va identifica piete noi pentru produsele proprii.
Actionarii vor discuta prelungirea cu un an a unui credit de un milion de lei, contractat de la Banca Comerciala Romana, precum si a garantiilor necesare acordarii acestui imprumut.
Sursa: Curierul National, 26 aprilie 2007 -
Transelectrica asteapta investitori
Adevarul TEL
___
Transelectrica a anuntat ieri ca asteapta, pana pe 14 mai, scrisori de intentie din partea investitorilor care doresc sa asigure un sfert din fondurile necesare studiului de fezabilitate al cablului submarin de electricitate dintre Romania si Turcia. Potrivit companiei, costurile studiului de fezabilitate pentru cablul submarin de electricitate sunt estimate la 1,5 milioane euro, timpul de realizare fiind de 12 luni. Prin cablul subteran ce va uni Romania de Turcia se va putea transporta energie electrica intre Rusia, Ucraina, Moldova, Romania si Turcia. Alte variante cuprind transportul de electricitate intre Turcia, Romania, Polonia, Serbia si Ungaria. Costurile de constructie a cablului sunt estimate la 400 milioane de euro, intregul proiect fiind estimat a se finaliza in 2009.
Sursa: Adevarul, 26 aprilie 2007
25.04.2007
-
Estonienii de la Trigon au redescoperit BVB
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Activele romanesti reprezinta circa 3% din valoarea totala a celor cinci fonduri administrate de Trigon Capital, care se ridica la aproape 950 de milioane de euro. Reprezentantii Trigon Capital nu au putut fi contactati pentru comentarii.
Fondurile Trigon au fost foarte active anul trecut pe Bursa de Valori Bucuresti, cumparand titluri SIF, dar si actiuni ale altor companii care au tinut capul de afis in ultimul an, cum ar fi Transelectrica, Alumil, Flamingo sau Albalact.
La inceputul lui 2005, estonienii incepusera sa-si reduca expunerea pe piata romaneasca, considerand ca actiunile romanesti ajunsesera prea scumpe in acel moment. Trigon si-a vandut atunci, printre altele, participatiile detinute la SIF-uri, decizie justificata de modificari legislative din Estonia care nu mai permiteau detinerea de astfel de titluri.
Trigon Second Wave Fund, fond axat pe pietele emergente din Europa de Est, cu active de peste 106 milioane de euro, are o expunere de 25,4% pe piata romaneasca, adica, circa 26,8 milioane de euro.
La finele lui 2006, investitiile pe piata romaneasca se ridicau la circa 17,5 milioane de euro si reprezentau aproximativ 20% din activele fondului, ceea ce inseamna ca, intre timp, fondul a investit noi sume pe Bursa de la Bucuresti.
Fondul avea la finele anului trecut participatii la 21 de companii romanesti, din totalul de 57 de companii din portofoliu, potrivit raportului anual al fondului. Cele mai importante detineri pe BVB ale fondului erau la acea data un pachet de 421.000 de actiuni BRD si circa 12 milioane de actiuni Impact.
Aceste pachete figurau insa in portofoliul fondului si la finele lui 2005.
Pe parcursul anului trecut, fondul a deschis 12 pozitii noi pe actiuni romanesti, cumparand actiuni la cele cinci SIF-uri, precum si la producatorul de lactate Albalact, la producatorul de componente auto Compa Sibiu, la retailerul IT&C Flamingo International, precum si la Stirom Bucuresti si THR Marea Neagra (Eforie). Fondul a participat, de asemenea, la ofertele publice initiale derulate de Transelectrica si Alumil Rom Industry si si-a consolidat participatiile detinute la Biofarm, Petrom si la operatorul portuar Comvex Constanta.
Pe de alta parte, fondul si-a lichidat participatiile detinute la operatorul portuar Socep Constanta, unde controla un pachet de 5,7% din actiuni, si la compania de asigurari Asirom, unde detinea 1,71% din actiuni.
Printre posibilele tinte noi de investitii ale fondului se numara companiile de retail sau de constructii, cu capitalizare de piata relativ mica, despre care reprezentantii Trigon afirmau la inceputul acestui an ca sunt printre cele mai bune oportunitati de investitii din Europa Centrala si de Est.
Un alt fond administrat de Trigon Capital, New Europe Small Cap Fund, are investitii de circa 1,7 milioane de euro pe piata romaneasca, dintr-un total al activelor de aproape 78 de milioane de euro. Fondul se axeaza in special pe titluri ale unor companii mai mici, cum ar fi Alumil, insa avea in portofoliu la finele anului trecut si actiuni SIF.
O alta familie de fonduri estoniene cu investitii importante la Bursa de Valori este Hansa, care are, prin intermediul a doua fonduri, plasamente de 58 de milioane de euro pe piata romaneasca. Hansa Eastern Europe Equity Fund, care are investitii de peste 55 de milioane de euro in actiuni romanesti, detine participatii importante la Flamingo International, A&D Pharma si Impact.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 aprilie 2007 -
Oltchim vrea sa predea chimia la nivel zonal
Curierul National OLT
___
Oltchim vrea sa devina un actor zonal major, iar contextul ii este favorabil avand in vedere dezvoltarea actuala si viitoare a tarilor din fostul bloc comunist si al Turciei coroborata cu lipsa sau insuficienta capacitatilor de productie pentru satisfacerea cererii in crestere de pe aceste piete, a declarat, intr-un interviu acordat ziarului nostru, Constantin Roibu, managerul companiei valcene. 'Principala piata de desfacere pentru produsele Oltchim este piata externa, aceasta avand o pondere de 76% in vanzarile totale. Avand in vedere amplasarea geografica a societatii, principalele piete de desfacere ale Oltchim sunt Europa si Orientul Mijlociu (in principal Turcia), iar obiectivul principal al Oltchim vizeaza cresterea vanzarilor pe pietele limitrofe', a precizat Roibu.
Premisele unui asemenea deziderat sunt favorabile avand in vedere ca, deja, compania valceana reprezinta 'cel mai mare producator de pe piata Europei Centrale si de Est in ceea ce priveste productia de soda caustica perle, un produs foarte cautat pe piata vest-europeana, precum si pentru productia de polioli polimerici, intermediari pentru poliuretani «hightech»'.
In strategia de a pastra clientii traditionali si de a atrage altii noi, principalul atu al Oltchim il reprezinta brand-ul deja binecunoscut la nivel european care, din spusele lui Roibu, 'a creat un avantaj competitiv intangibil in implementarea strategiei de piata'.
Cresterea pretului petrolului si al utilitatilor 'tine' jos profitul
Incepand cu anul 2004, Oltchim a intrat pe profit dupa trei ani anteriori de pierdere. In 2006 s-a inregistrat un profit de circa 3 milioane euro la o cifra de afaceri de peste 500 milioane euro. Un profit relativ mic, insa explicabil prin prisma cresterii pretului principalei materii prime, care este petrolul, pe pietele internationale. Astfel, majorarea pretului barilului din 2006 a condus la cresterea pretului etilenei cu 17,6%, si a propilenei cu 25% fata de anul 2005 diminuand profitabilitatea companiei.
'In conditiile in care pe piata externa a produselor chimice, pe aceeasi perioada de comparatie, pretul de vanzare al produselor Oltchim fabricate din aceste materii prime au inregistrat cresteri mai mici, (pretul la PVC produs din etilena a crescut cu 11% iar pretul la polioli produs din propilena a crescut cu 11%), aceasta crestere a preturilor la materii prime a afectat direct profitul societatii.
In plus, pretul la energie a crescut in 2006 si pretul la soda caustica - principalul consumator de energie electrica - a scazut', explica Roibu. Cum ponderea cheltuielilor cu energia electrica in costurile de fabricatie este de aproximativ 25%, in continuare majorarea pretului barilului si al energiei electrice furnizate va afecta profitabilitatea companiei. Aceasta deoarece Oltchim nu va putea majora preturile de vanzare ale produselor comercializate la export - principala piata de desfacere - pentru a nu-si pierde avantajele de pret.
Potrivit oficialului Oltchim, diminuarea impactului scumpirilor mentionate se va realiza prin intermediul unui vast program de modernizare si retehnologizare care are ca scop cresterea capacitatilor de productie la instalatiile ale caror produse au asigurata desfacerea pe piata (PVC, polioli-polieteri) si diminuarea consumurilor specifice. Oltchim este al treilea consumator din Romania de energie electrica dupa Alro Slatina si Mittal Steel Galati.
Obiectivul Ramplast: lider de piata in Europa de Est
Pentru ca cele mai profitabile divizii ale Oltchim care nu dispun, insa, de personalitate juridica sunt Chimie si Materiale Constructii (Ramplast), majoritatea investitiilor sunt directionate catre acestea. Pentru ca potentialul pietei romanesti a materialelor de constructii este, inca, foarte ridicat, Oltchim vrea sa foloseasca prilejul de a deveni un actor important pe o piata unde majoritatea profilelor folosite sunt aduse din import si, mai mult, sa devina numarul unu si in regiune. Avantajul principal il reprezinta pretul mai scazut decat al concurentei datorat faptului ca materia prima provine chiar de la Oltchim. 'In urmatorii 3 ani, pe baza ritmului sustinut al investitiilor, Ramplast isi propune sa detina 15 linii de extrudare, obiectivul principal din strategia de dezvoltare pe termen lung vizand pozitia de lider pe piata din Europa de Est', explica oficialul Oltchim. In acest an Ramplast urmareste majorarea cotei de piata prin extinderea retelei de distributie, crearea de noi ateliere de tamplarie, cat si atragerea de producatori de tamplarie care in prezent utilizeaza alte sisteme de profile. De asemenea se urmareste marirea capacitatii de productie si achizitionarea unui nou sistem de profile cu sase camere care va beneficia de 'avantaje concurentiale net superioare fata de profilele similare de pe piata'.
Fabrica de fitinguri va folosi PVC de la Oltchim
Compania valceana va construi pe Platforma Chimica Ramnicu Valcea cea mai mare fabrica din Romania de tevi din PVC si fitinguri din PVC, in parteneriat cu o firma italiana. Potrivit lui Roibu, discutiile sunt deja finalizate, firma italiana hotarandu-se deja sa investeasca alaturi de Oltchim in fabrica, iar in prezent se asteapta doar aprobarea AVAS pentru a se trece imediat la achizitionarea echipamentelor. Solutia aleasa este crearea unei societati mixte in care Oltchim sa detina un pachet de actiuni. Potrivit directorului companiei valcene, fabrica va folosi PVC-ul fabricat de Oltchim pentru a-l transforma in tevi si fitinguri. In opinia lui Roibu, fabrica este o necesitate pentru economia romaneasca avand in vedere ca 80% din fitingurile aflate pe piata provin din import. Aceasta investitie impreuna cu anuntata constructie a unei statii de electroliza cu membrana si a uneia de clorura de vinil va face ca cifra de afaceri sa ajunga la 800 milioane euro in 2010 de la 510 milioane euro in 2006.
Credit de 8,5 mil. euro pentru un incinerator de deseuri
Pentru a indeplini cerintele UE privind protectia factorilor de mediu, si reducerea emisiilor de compusi chimici organo-clorurati, Oltchim s-a angajat sa reduca pana la eliminare deseurile de aceasta natura. Prin urmare, spune Roibu, cele 8,5 milioane euro contractate recent de la Banca Transilvania vor completa cele 10 mil. lei obtinute de la Fondul de Mediu si vor fi folosite pentru achizitionarea unui incinerator de deseuri lichide si gazoase care va deservi Oltchim, si care va reduce la minimum cantitatile de deseuri generate de Oltchim. Incineratorul va fi cumparat de la firma VICHEM si va fi pus in functiune pana la cel tarziu 30 septembrie 2008.
Compania valceana mai are bugetati 140.000 lei pentru investitii in protectia mediului, bani care vor proveni in cea mai mare masura din fonduri proprii. 'Investitiile vizeaza... reducerea posibilelor impacturi pe care activitatile companiei le-ar putea avea asupra mediului inconjurator', afirma directorul Oltchim. Potrivit acestuia, toate aceste investitii vor trebui finalizate pana la sfarsitul anului 2014, asa cum s-a convenit prin Autorizatia Integrata de Mediu.
Recrutarea angajatilor se face prin intermediul targurilor de job-uri
Modernizarea continua a mediului de afaceri autohton face ca firmele sa aiba in permanenta forta de munca tanara, dinamica si bine pregatita. Pentru ca recunoaste valoarea unor angajati competenti si bine informati Oltchim are programe permanente de training pentru angajati si colaboreaza cu liceele sau grupurile scolare locale dar si cu centrele universitare - societatea fiind reprezentata anual la targurile de forta de munca organizate de acestea, ne spune Constantin Roibu. Mai mult, Oltchim asigura anual conditii pentru efectuarea practicii in productie pentru 160 elevi si circa 300 studenti de la universitatile tehnice din: Timisoara, Bucuresti, Cluj si pentru realizarea proiectelor de diploma. De mai multi ani conducerea Oltchim 'vaneaza' cei mai buni studenti de la facultatile de profil si le asigura burse de studii pe perioada ultimilor ani si conditii pentru realizarea practicii si proiectelor. Doar in 2005 s-au acordat 7 burse de studii (4 la Facultatea de Chimie Timisoara, una la Facultatea de Chimie Bucuresti si 2 la Facultatea de Electronica Cluj) si 5 burse postuniversitare in strainatate.
O istorie de 40 de ani
Oltchim este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din Romania, infiintata in anul 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Ramnicu Valcea. Lucrarile de investitii au inceput in luna iulie 1966, iar doi ani mai tarziu a fost pusa in functiune si prima instalatie - cea de Electroliza cu catod de mercur. In anul 1990, prin Hotararea de Guvern nr.1213/20 noiembrie, in baza Legii nr.15/1990, Combinatul Chimic Ramnicu Valcea a devenit societate comerciala pe actiuni, sub denumirea SC Oltchim SA. Actiunile Oltchim se tranzactioneaza la BVB ultimul pret de inchidere fiind de 0,3190 lei.
Oltchim, in atentia fondurilor de investitii
Oltchim este una dintre ultimele fabrici din Romania ramase de privatizat. Si pentru ca activitatea merge din ce in ce mai bine si compania incepe sa se impuna inclusiv la nivel zonal, au aparut si pretendentii. 'Fondurile de investitii sunt interesate de cumpararea Oltchim', ne-a declarat Constantin Roibu. Potrivit acestuia, privatizarea va include doar Divizia Chimie (94% din totalul activitatii), si Divizia Materiale de Constructii (4% din activitate), si poate aduce in societate fonduri pentru dezvoltare, traductibile in generarea unui profit mai mare daca se va tine cont de interesele societatii. Pentru divizia agro-alimentara (Fabrica de Conserve Raureni, AVICOLA Babeni, FNC Babeni, SUINPROD Babeni) ce detine 2% din total activitate se poarta tratative avansate de vanzare cu mai multe societati de profil. Motivatia ne este oferita tot de managerul Oltchim: 'Vrem sa ramanem doar la obiectul principal de activitate'.
Sursa: Curierul National, 25 aprilie 2007' -
Europa da sperante siderurgiei romanesti
___
Bruxelles-ul ar putea pasui combinatele care, chiar daca nu sunt viabile, investesc in retehnologizare
Esti in UE, ai si drepturi europene! Putine companii inteleg ca aderarea ofera, dincolo de constrangeri, si statutul de companie europeana. In virtutea acestui statut, combinatul siderurgic Campia Turzii a fost plasat pe agenda negocierilor UE-Rusia, obtinand un „colac de salvare' - cota speciala de import semifabricate de la „compania-mama' din Celiabinsk.
„Cota speciala inseamna ca importurile facute de combinat nu sunt incluse in contingentul total de importuri din Rusia, aprobat la nivelul Uniunii Europene', explica Petru Ianc, seful Directiei generale de politica industriala din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor. Oficialul roman a fost recent la Bruxelles impreuna cu reprezentanti ai Mechel Campia Turzii, pentru a sustine cauza companiei: combinatul are sanse de a intra pe profit daca inchide capacitatile cu pierderi si, in schimb, importa semifabricate, pe care apoi le prelucreaza.
Pentru a-si sustine pozitia, partea romana s-a folosit de precedentul creat de combinate din Lituania aflate in proprietatea unor companii rusesti care au primit cote speciale pentru import din Rusia.
Raspunsul Bruxelles-ului a venit rapid, spune directorul Ianc - „de acum sunteti companie europeana, deci aveti drepturi la fel ca si celelalte companii europene'. Mai mult, reprezentantii Comisiei au lasat sa se inteleaga ca termenul „fatidic', sfarsitul anului 2008, ar putea fi prelungit, daca compania arata ca a demarat investitii de modernizare, care nu se pot finaliza, din cauze obiective, in urmatoarele luni. Exista precedent si aici: cazuri de amanare a termenelor-limita, in Polonia si Cehia.
Examen scris si oral, note de trecere
Asa cum am mai aratat in ziarul 'Adevarul', termenul-limita - sfarsitul lui 2008 - semnifica data la care Uniunea Europeana va trage linie si va constata care sunt combinatele care indeplinesc criteriile de viabilitate europene. In principal, aceste criterii vizeaza incadrarea in norme a indicatorilor EBIT (profit inainte de plata dobanzilor, taxelor) si EBITDA (profit inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare), raportati la vanzarile companiei. Cine nu indeplineste criteriile inseamna ca nu este viabil, deci a primit degeaba ajutoare de stat... deci trebuie sa dea inapoi ajutoarele (din perioada 1993-2004), deci (urmarea previzibila) intra in faliment.
Pana la termenul-limita, Comisia monitorizeaza periodic combinatele romanesti (Mittal Steel Galati si Hunedoara, Mechel Targoviste si Campia Turzii, TMK Resita, Tenaris Calarasi), urmarind respectarea programelor de restructurare individuale, care contin obiective clare pentru investitii tehnologice si de mediu. De asemenea, este „litera de lege' ca, in aceasta perioada, combinatele sa nu mai primeasca niciun fel de ajutor de stat si sa nu depaseasca capacitatea de productie fixata.
Raportul pe 2006, prezentat in martie la Bruxelles, a mai dat sperante siderurgiei romanesti si temei pentru indulgenta Comisiei. Faptul ca „tendinta e pozitiva' a fost confirmat si saptamana trecuta, cand reprezentanti ai Comisiei (Directia Genarala Intreprinderi, Directia concurenta, plus o echipa de consultanti independenti) au venit la Bucuresti, pentru discutii cu fiecare companie in parte.
Piata otelului este inca un aliat pretios
„Combinatele au atins, in general, obiectivele din programele de investitii, iar, in unele cazuri, chiar le-au depasit. Mai mult - cu o singura exceptie (Mechel Campia Turzii) -, toate combinatele au raportat profit in 2006. Este un rezultat extraordinar, tinand cont ca, in 2005, nici un combinat nu se califica pentru respecatera criteriilor europene', arata Petru Ianc.
Judecat dupa criterii, „cel mai european' combinat este acum Mittal Steel Galati.
Pentru fiscul roman, profitul net de 56 de milioane dolari oobtinut in 2006 poate parea mic, comparat cu o cifra de afacerei de peste doua miliarde de dolari.
Mai ales in conditiile in care, in 2004, se raporta un profit de peste 400 de milioane. (Anul trecut a fost considerat o exceptie, intrucat combinatul a facut provizioane pentru plata daunelor reclamate de grupul Balli, in baza unui contract mai vechi, de la sfarsitul anilor 90). Pentru Bruxelles este suficient insa ca Mittal sta bine la EBITDA si EBIT/vanzari.
Celelalte combinate - cele de produse lungi - sunt mai mult sau mai mai putin apropiate de „baremul' european. E insa o performanta ca au reusit sa intre pe profit. Sunt insa in pozitia de repeta aceasta performanta. Combinatele din Hunedoara, Resita si Calarasi sunt legate de cate un laminor de tevi (la Roman, Slatina, respectiv Zalau), avand astfel desfacerea asigurata (pentru ca, in final, cerera de tevi se mentine la un nivel ridicat). Mechel Targoviste, chiar daca nu-si „foloseste' specializarea (otelurile speciale), a gasit o piata solida in otelul pentru constructii. In plus, toate au trecut prin procese de retehnologizare (lunile trecute, combinatele din Resita au anuntat finalizarea unor investitii de peste 10 milioane de euro). Cat despre Campia Turzii, importul de circa 150.000 de tone de semifabricate din Rusia ii va permite sa produca fara pierderi. Iar rusii de la Mechel spun ca vor sa continue investitiile, odata ce combinatul este „pe deplin' in proprietatea lor (zilele trecute, AVAS a anuntat finalizarea procesului de monitorizare postprivatizare la combinatul de la Campia Turzii).
In plus, combinatele au in continuare piata de partea lor. „Perspectivele pietei otelului raman pozitive pentru urmatorii ani, astfel incat combinatele au posibilitatea sa-si consolideze rezultatele bune obsinute in 2006, iar la sfarsitul lui 2008 sa atinga parametrii prevazuti. Conditiile de baza sunt insa cresterea utilizarii capacitatiilor - in prezent se utilizeaza doar 70% din capacitatea aprobata - si prin orientarea spre produse cu valoare adaugata mare. Companiile trebuie sa utilizeze mai bine sansa extraordinara pe care o au de a avea acces nelimitat pe piata unica europeana' - conchide directorul Ianc.
Sursa: Adevarul, 25 aprilie 2007
'
24.04.2007
-
Listarea grupului Rompetrol mai intarzie
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Rompetrol, grupul petrolier condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, intentioneaza sa listeze in intervalul 2009-2010 un pachet de 10-25% din actiunile grupului pe o bursa externa, nu neaparat cea din Londra.
Initial, listarea unui pachet de actiuni pe o bursa externa fusese anuntata pentru anul 2008.
'Trebuie sa fim siguri ca portofoliul nostru de active este atractiv pentru investitori. Pentru a realiza acest lucru trebuie sa extindem structura actuala a grupului. Suntem interesati de extinderea prezentei pe retail in Franta. Suntem prezenti pe piata de wholesale spaniola si ne intereseaza si segmentul de retail. Luam in calcul si posibilitatea de a intra pe segmentul de retail in Italia', a declarat Andre Naniche, chief operating officer (COO) in cadrul grupului Rompetrol. Operatiunea de listare a unui pachet de 10-25% din actiunile grupului pe o bursa externa ar putea costa 1-2 milioane de dolari (0,7 - 1,4 milioane de euro).
Naniche spune ca pana la sfarsitul anului 2008, grupul ar putea deveni unul integrat, ceea ce inseamna si acapararea unor operatiuni pe segmentul de explorare si productie.
'Cautam modalitati mai putin costisitoare pentru a ne indeplini acest obiectiv. Ne uitam spre perimetrele marginale, din care a fost deja extras grosul rezervelor', spune reprezentantul Rompetrol.
Achizitiile se vor realiza prin injectia de capital pe care grupul o va obtine prin vanzarea pachetului de 10-25% din actiunile Rompetrol, tranzactie aflata in faza de negocieri si care este posibil sa se finalizeze in trimestrul trei al acestui an.
Desi vanzarea unui pachet de 10-25% din actiunile grupului catre un investitor strain a fost anuntata pentru sfarsitul lunii martie, reprezentantii Rompetrol inca nu au luat o decizie in acest sens.
Sase companii s-au aratat interesate de preluarea pachetului de actiuni si, potrivit reprezentantului Rompetrol, numarul acestora a ramas neschimbat. Banca de investitii Morgan Stanley ofera consultanta pentru aceasta tranzactie si a fost mandatata sa gaseasca un cumparator.
Afacerile grupului Rompetrol au ajuns anul trecut la aproximativ 6 miliarde de doalri (4,6 miliarde de euro), iar printre cele mai importante active detinute se numara rafinaria Petromidia si reteaua de distributie Dyneff din Franta. Grupul participa in prezent la procesul de privatizare al companiei de profil sarbesti Naftna Industrija Srbije (NIS). Reprezentantii grupului au declarat recent ca sunt interesati de obtinerea unor capacitati de rafinare in zona Frantei si Italiei.
Pentru anul acesta, grupul estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de aproximativ 25%.
Rompetrol Rafinare a incheiat anul trecut cu pierderi de 22 de milioane de euro, in conditiile in care in 2005 compania raporta un profit net de 51 de milioane de euro.
'Din punct de vedere operational, anul trecut a fost pentru Rompetrol Rafinare unul dintre cei mai buni. Profitabilitatea a fost insa atacata de trei factori pe care noi nu-i putem controla: pretul utilitatilor, scaderea marjelor de rafinare la nivel global si cursul de schimb', a mai precizat Naniche.
Potrivit reprezentantilor grupului, rezultatele inregistrate de Rompetrol Rafinare pe primul trimestru sunt 'foarte bune.'
Acestia nu au precizat nivelul la care au ajuns indicatorii financiari.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 aprilie 2007'
Pagina