25.01.2007
-
Broker Cluj detine peste 10% dintr-o companie de lactate
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Broker Cluj, singura societate de brokeraj listata la Bursa, a ajuns sa controleze 10,46% din actiunile producatorului de lactate Industrializarea Laptelui Dambovita, in urma unor tranzactii derulate pe piata RASDAQ la inceputul saptamanii. Broker a intrat in actionariatul companiei in 2005, cand a cumparat 5,7% din actiuni. Reprezentantii Broker nu au dorit ieri sa comenteze pe marginea achizitiilor recente realizate la Industrializarea Laptelui. Societatea de brokeraj este in prezent al doilea actionar ca marime al companiei, dupa SIF Oltenia, care controleaza 76,5% din actiuni. Industrializarea Laptelui Dambovita avea dupa primele noua luni ale anului trecut un profit net de 1,69 milioane de lei (0,48 milioane de euro), in crestere cu 6,3% fata de castigul din aceeasi perioada a anului precedent.
Afacerile societatii crescusera cu 34,1% pana la 21,6 milioane de lei (6,1 milioane de euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 25 ianuarie 2007. -
Profitul Romgaz a crescut cu 27%, la 100 mil. euro
Curierul National
___
Cifra de afaceri a producatorului de gaze naturale Romgaz Medias a crescut anul trecut cu 36%, la 3,05 miliarde lei (circa 866 milioane euro), iar profitul a urcat cu 27%, la 352 milioane lei (aproximativ 100 milioane euro), potrivit datelor financiare preliminare ale companiei. Romgaz a alocat in 2006 fonduri de 710 milioane de lei pentru investitii, cum ar fi lucrari de foraj si cercetare geologica, dezvoltarea capacitatii de inmagazinare si modernizarea utilajelor. Bugetul de investitii pentru anul 2007 este de 660 milioane de lei, structurat pe aceleasi obiective ca in anul precedent. 'Pentru moment, Romgaz isi propune sa diminueze declinul natural al productiei si al ratei de consum din rezerve, ceea ce ii permite sa mentina nivelul productiei la valorile actuale. Aceasta se va realiza atat prin intensificarea activitatii de exploatare si punere in productie a rezervelor nou descoperite, cat si prin actiuni specifice de reabilitare a productiei', potrivit companiei.
Romgaz asigura aproape jumatate din productia anuala de gaze naturale, de circa 13 miliarde de metri cubi, celalalt mare producator fiind Petrom. Compania exploateaza 151 de zacaminte de gaze naturale. Consumul national de gaze naturale al Romaniei este de 17-18 miliarde de metri cubi, necesarul fiind acoperit cu importuri (aproximativ 30%) din Rusia, de la compania Gazprom. Ministerul Economiei detine 85% din actiunile Romgaz, iar un pachet de 15% este detinut de Fondul Proprietatea.
Sursa: Curierul National, 25 ianuarie 2007.' -
Comunicat ANAF cu privire la impozitul pe castigul la bursa
Prime Transaction
___
Referitor la declararea castigurilor din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, Serviciul Comunicare si Relatii Publice din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala va transmite urmatoarele:
Persoanele fizice care realizeaza castiguri din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, care au fost dobandite si instrainate intr-o perioada mai mica de 365 de zile au obligatia de a calcula, de a declara si de a vira impozitul, reprezentand plata anticipata in contul impozitului pe castigul anual din astfel de tranzactii, in conformitate cu prevederile art.67 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare si in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr.2199/2006, publicat in Monitorul Oficial nr.3/03.01.2007.
Castigul sau pierderea rezultat/rezultata din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, se stabileste ca diferenta pozitiva sau negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu costurile aferente.
Declararea castigurilor din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, care au fost dobandite si instrainate intr-o perioada mai mica de 365 de zile, se realizeaza prin depunerea de catre persoanele fizice a “Declaratiei privind impozitul datorat pe castigul din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale” , formularul 226, la organul fiscal competent, pana la data de 25 ianuarie 2007 pentru castigurile realizate in anul 2006.
Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 ianuarie 2007.
Pana la aceeasi data se vireaza si impozitul aferent valorilor mobiliare tranzactionate pe o piata reglementata conform legii, obligatia virarii impozitului revenind persoanelor care detin astfel de titluri de valoare.
23 ianuarie 2007
Sursa: anaf.mfinante.ro
24.01.2007
-
Suedezii de la OMX curteaza BVB
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Operatorul bursier suedez OMX, care asigura platforma de tranzactionare pentru mai multe piete din zona baltica si din Scandinavia, intentioneaza sa convinga bursele din Europa de Sud-Est, inclusiv Bursa de Valori Bucuresti (BVB), sa creeze o platforma de tranzactionare comuna pentru toate pietele din regiune. Ei nu exclud si o viitoare achizitie de actiuni la BVB.
'Am propus Bursei de la Bucuresti si altor piete din regiune, cum ar fi cea din Sofia, sa cream o platforma de tranzactionare comuna, asa cum am facut in tarile baltice', a declarat ieri pentru ZF Henri Bergstrom, senior vice-president al OMX. El a spus insa ca pentru crearea unei asemenea platforme unice de tranzactionare ar fi necesara armonizarea regulilor de tranzactionare, dar ca aceasta ar atrage mai multi investitori.
OMX reuneste pietele Copenhaga, Stockholm, Helsinki, Reykjavik, Riga, Tallinn si Vilnius.
In varianta propusa de suedezi pietele din regiune ar urma sa ramana independente, insa vor aparea, datorita platformei de tranzactionare comune, pe acelasi ecran pe monitoarele investitorilor. Bursa de Valori Bucuresti foloseste in prezent platforma de tranzactionare Arena, dezvoltata 'in house'.
O platforma unica de tranzactionare ar putea face actiunile de pe pietele din regiune mai vizibile pentru fondurile straine de investitii, in conditiile in care pietele sunt in prezent prea mici pentru a atrage atentia multora dintre investitori institutionali care administreaza miliarde de euro.
OMX este de asemenea interesat si de o participare la capitalul burselor din regiune. Bergstrom spune ca OMX participa la procesul de privatizare a Bursei din Sofia. Mai mult, suedezii spun ca nu ar exclude achizitia unui pachet la Bursa de la Bucuresti.
'In prezent nu avem planuri privind achizitia unui pachet de actiuni la Bursa de Valori Bucuresti, insa nu am spune nu unei astfel de propuneri', a spune Henri Bergstrom.
Reprezentantii Bursei de Valori spun ca studiaza propunerile suedezilor 'Nu am inaintat deocamdata pe nici una dintre posibilitatile de colaborare, pentru ca vrem sa le discutam intr-un cadru mai larg in cadrul comunitatii brokerilor', a declarat Septimiu Stoica, presedintele BVB.
Aderarea la UE a atras si in cazul altor tari est-europene atentia pietelor din vest pentru bursele din regiune. Bursa din Budapesta a fost de exemplu preluata de un consortiu de banci, printre care Raiffeisen si Erste.
Bursa din Sofia se afla in proces de privatizare, iar scoaterea la vanzare a unui pachet de actiuni a starnit interesul multor investitori.
Pe de alta parte, in Romania, EUREX, o piata a Deutsche Borse, discuta cu Bursa Romana de Marfuri despre posibilitatea de a lansa o piata de derivate la Bucuresti, utilizand sistemele de compensare ale EUREX.
Bursa de Valori Bucuresti a cumparat anul trecut pachete de actiuni la cele mai importante burse ale caror actiuni sunt listate pe piata. Printre acestea se numara Bursele din Londra, Frankfurt si New York.
'Nu avem participatii importante. Pe langa componenta de investitie, aceste plasamente au fost realizate pentru a cunoaste mai bine modul de guvernare a acestor piete. Totodata, putem sa participam la adunarile generale ale actionarilor. Toate acestea ne vor ajuta sa invatam cum sunt administrate alte burse', a spus ieri directorul general al BVB, Stere Farmache.
Investitiile BVB au vizat si actiunile burselor Euronext , Deutsche Borse si OMX. Euronext opereaza bursele din Paris, Amsterdam, Lisabona si Bruxelles, dar si platforma de tranzactionare pentru instrumente derivate Euronext Liffe din Londra.
O tendinta de consolidare a pietelor de capital exista si in cazul pietelor dezvoltare. Piata americana NASDAQ, de exemplu, incearca in prezent sa preia Bursa din Londra in cadrul unei oferte ostile de preluare.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 ianuarie 2007.' -
Cresterea pragului de detinere la SIF-uri incinge din nou spiritele
___
Pragul de detinere din capitalul societatilor de investitii financiare (SIF) incinge iar spiritele printre brokeri. Desi, potrivit celor mai multi dintre analistii de pe piata de capital, majorarea sau eliminarea acestuia ar contribui la cresterea spectaculoasa a tranzactiilor si lichiditatii la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), presiunea exercitata de baronii SIF-urilor, care si-ar vedea amenintate scaunele, inclina balanta spre mentinerea limitei de detinere la valoarea de 1 la suta. Ieri s-a anuntat decizia Comisiei Nationale de Valori Mobiliare (CNVM), a Ministerului Finantelor si Ministerului Justitiei de a aviza negativ proiectul de majorare a pragului de detinere a unui investitor de la 1% la 5% din capitalul societatilor de investitii financiare (SIF).
'In contextul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, CNVM nu considera oportuna promovarea unei modificari legislative intr-un domeniu atat de sensibil, cum este cel al societatilor de investitii financiare. Ca urmare, Comisia a avizat negativ acest proiect. La fel au procedat si ministerele Finantelor si Justitiei, din cate am fost informat', au declarat surse din CNVM. Dar multi dintre brokeri nu sunt de aceeasi parere, sustinand ca UE nu impune nici un prag de detinere la SIF-uri, adaugand ca de fapt exista presiuni din partea 'baronilor' SIF-urilor pentru pastrarea unei limite in detinerea de actiuni la acestea. 'O majorare sau eliminare a pragului de detinere la SIF-uri ar facilita intrarea unor fonduri mari straine pe piata romaneasca de capital.
In plus, odata cu aparitia pensiilor private, administratorii fondurilor de pensii ar avea la dispozitie alternative pentru plasamente. De exemplu, in Slovacia, administratorii fondurilor private de pensii sunt nevoiti sa investeasca pe pietele externe, pentru ca piata de capital din aceasta tara este insuficient dezvoltata pentru asemenea plasamente', ne-a declarat unul dintre reprezentantii societatilor de servicii de investitii financiare. Avizul tehnic negativ dat de institutiile mentionate este insa doar unul consultativ, iar proiectul va intra in dezbatere la comisiile parlamentare de specialitate. Chiar daca acestea vor respinge initiativa, proiectul urmeaza sa fie dezbatut in plen. Proiectul majorarii pragului la SIF-uri a fost depus, la finele anului trecut, de senatorul Ionut Popescu, fost ministru al Finantelor. Acesta a propus majorarea pragului de detinere la SIF-uri de la 1% la 5%.
Sursa: Gandul, 24 ianuarie 2007.' -
Petrolul azer ar putea trece prin Romania
Curierul National
___
Romania ar putea importa din Azerbaidjan petrol si produse petroliere, au dezvaluit ieri oficiali ai celor doua tari. Mai mult, o parte din aceste produse ar putea fi livrate catre alte state europene, prin intermediul conductei Constanta-Trieste, au declarat, dupa o intalnire, ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian, si ambasadorul Republicii Azerbaidjan la Bucuresti, Eldar Hasanov. Reprezentantul partii azere si-a manifestat sustinerea pentru proiectul Nabucco, care vizeaza realizarea unui culoar de tranzit al gazelor naturale din regiunea Marii Caspice, in special Azerbaidjan, catre Europa de Vest pe traseul Turcia - Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria, ocolind Rusia. Ambasadorul Hasanov a mai confirmat deschiderea unei reprezentante permanente in Romania a societatii nationale de petrol si gaze din Azerbaidjan. Totodata, exporturile romanesti, in special cele de echipament pentru petrol si gaze, urmeaza sa fie promovate pe piata azera prin deplasarea unei misiuni economice romanesti in Azerbaidjan. In primele 11 luni ale anului trecut, schimburile comerciale ale Romaniei cu Azerbaidjan au atins valoarea de 100,3 milioane dolari, majoritatea reprezentand importuri.
Sursa: Curierul National, 24 ianuarie 2007. -
Daca vinde Antibiotice, AVAS poate da si gratuit celelalte actiuni detinute
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ATB
___
Cifra avansata ieri de presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, de minim 600 milioane lei pentru privatizarile din acest an poate avea doua explicatii. Ori, ministrul a incurcat leii noi cu euro, ori AVAS vrea cu disperare sa scape de tot ce mai are prin portofoliu. Aceasta pentru ca cel putin 130 milioane de euro ar putea obtine numai prin vinzarea pachetului de 53% detinut la 'Antibiotice', companie evaluata pe Bursa de Valori la circa 247 milioane de euro.
AVAS isi propune sa privatizeze 62 de societati comerciale la care statul este actionar majoritar si spera sa obtina din privatizare venituri de minimum 600 milioane lei. Teodor Atanasiu, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pare ca are asteptari mai mari in acest an fata de performantele AVAS din 2006. Anul trecut, de exemplu, AVAS a privatizat 71 de companii cu capital majoritar de stat pe care a incasat 200 milioane de euro, fara a pune la socoteala privatizarea BCR. Anul acesta, Teodor Atanasiu isi propune sa primeasca aceiasi bani, dar pe mai putine societati. Ceea ce poate fi numita o performanta! Din cele 62 de societati (atat din portofoliul AVAS, cat si din cele preluate de la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie), 20 sunt deja in procedura de vanzare, iar 42 vor fi scoase la vanzare pana in trimestrul trei al acestui an.
Pe langa vanzarea pachetelor de actiuni ale societatilor la care detine pachet majoritar, Autoritatea isi propuna sa vanda si pachetele minoritare cotate la Bursa, pana la 1 august. Presedintele AVAS spune ca 'peste 80% din societatile comerciale cu capital majoritar de stat din portofoliul AVAS nu sunt atractive la privatizare' din cauza excedentului capacitatilor de productie fata de capacitatea reala de absorbtie a pietei, a produselor depasite si tehnologiei neperformante, a liniilor tehnologice uzate si volumului mare de pierderi si datorii istorice. 'Sunt intreprinderi atipice pentru economia de piata, iar pentru acestea trebuie luate solutii atipice', este de parere Teodor Atanasiu. Domnia sa considera ca societatile care nu pot fi privatizate nu trebuie sa intre timp de sase luni in insolventa, pentru a evita vanzarea activelor. Proiectul de ordonanta depus in acest sens este 'impotmolit', potrivit lui Atanasiu, la Ministerul Justitiei, iar daca nu se ajunge la o solutie 'vom asista probabil la o afacere imobiliara in cazul acelor intreprinderi'.
Potrivit datelor AVAS, 50% din societatile cu capital majoritar de stat indeplinesc conditiile pentru a fi dizolvate, iar 90% sunt in situatie de insolventa.
AVAS vinde complexele energetice la preturi 'ridicole'
Complexurile energetice de la Rovinari, Turceni si Craiova, precum si cele patru filiale Electrica vor fi privatizate pana la sfarsitul anului, potrivit estimarilor presedintelui AVAS. Aceste complexuri sunt deja in programul de privatizare de iarna care se finalizeaza in martie, iar in aprilie vor trece de la Ministerul Economiei la AVAS pentru a fi vandute. Jean Constantinescu, presedintele Institutului Roman de Energie (IRE), ne-a declarat ca 'este ridicola cifra vehiculata de presedintele AVAS', adaugand ca aceste complexuri au o valoare mare atat ca investitie, cat si ca afacere si produc energie competitiva atat pe plan national, cat si european. 'Numai Turceni a inghitit de la Revolutie incoace 500 de milioane de euro pentru modernizari', ne-a mai spus domnul Constantinescu. Domnia sa considera ca, desi sunt depasite, aceste complexuri produc suficienta energie: 'La Rovinari si Turceni sunt trei-patru grupuri mari care produc continuu la 300 MegaWati, iar Craiova 2 produce si caldura'. Presedintele IRE a evitat sa ne ofere o cifra estimativa pe care statul ar putea sa o incaseze din aceste privatizari, deoarece 'oferta ar putea fi distorsionata'. Domnia sa a mai amintit de faptul ca autoritatile nu valorifica studiile facute pe anumite puncte de interes, asa cum este un studiu USAID facut pentru privatizarea complexului Turceni.
AVAS se pregateste sa dea cadouri investitorilor
In conditiile in care isi propune sa obtina 200 milioane euro din privatizari si in ipoteza ca ar obtine acesti bani doar din vinzarea 'Antibiotice' Iasi, AVAS ar putea sa renunte la vanzarea celorlalte societati si sa le dea gratuit.
Astfel, complexurile energetice, unitatile Electrica, IAR Brasov, Daewoo Automobile, Electroputere Craiova, Menarom Galati, Rulmentul Brasov, Tractorul Brasov, Rodipet Bucuresti, Romarm, Santierul Naval Mangalia, Romaero, Oltchim, Plafar - sunt doar cateva dintre companiile la care statul si-ar putea da participatia pe nimic. 'Poate ca a gresit cifrele', crede Ioan Nani, directorul general al 'Antibiotice' Iasi. Domnia sa ne-a spus ca valoarea 'Antibiotice', data de Bursa de valori, este de 300 milioane de dolari, iar o alta valoare ar putea fi data de un evaluator, insa acesta nu poate ignora valoarea companiei data de Bursa si nici nu o poate contrazice cu mult. Domnia sa este de parere ca presedintele AVAS 's-a incurcat cu cifrele in RON, asa cum se mai incurca lumea'.
Sursa: Bursa, 24 ianuarie 2007.'
23.01.2007
-
Policolor va reloca o parte din productie peste Dunare
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti va reloca o parte din capacitatile de productie din Bucuresti la fabrica Orgachim pe care o detine in Bulgaria, urmand ca in Romania sa ramana doar produsele premium.
'Proiectul de transferare a procesului de productie a unor produse din portofoliul Policolor la Orgachim, in Bulgaria, a venit ca rezultat al cresterii businessului nostru din ultimii ani. Policolor isi propune sa produca la Orgachim lacuri si vopsele din gama budget products, creand astfel mediul necesar si capacitatea de a fabrica in Romania produse noi', a declarat pentru ZF Ivan Sokolov, directorul general executiv al Policolor. Reprezentantii companiei nu au dorit sa precizeze costurile necesare relocarii si capacitatea de productie care va fi mutata in Bulgaria.
Compania bucuresteana detine din august 1998 pachetul majoritar de actiuni al societatii Orgachim, cel mai mare producator de vopsele si rasini sintetice din Bulgaria.
In cadrul capacitatii de productie, din Bulgaria vor fi relocati de asemenea si o parte din muncitori, potrivit unor surse din piata.
'Ne vom continua politica de imbunatatire a tehnologiei, prin aducerea in Policolor a unor echipamente noi de productie, prin care sa automatizam procesul de productie. Astfel, anul acesta suntem pregatiti sa facem fata unei cresteri a capacitatii de productie cu circa 40%', afirma Sokolov.
Compania a obtinut in primele noua luni ale anului trecut un profit net de 2,6 mil. euro (9,2 mil. lei), cu 42% mai mare decat profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut. In plus, cifra de afaceri a companiei a inregistrat un avans de 33%, ridicandu-se la 32,4 mil. euro (111,3 mil. lei). Policolor a depasit in primele noua luni din 2006 vanzarile totale din 2005, care s-au cifrat la mai putin de 30 mil. euro (108 mil. lei).
'In ultimii doi ani Policolor a cunoscut cresteri in vanzari de aproximativ 30% fata de anii precedenti. Acest lucru se datoreaza volumelor comercializate si dezvoltarii produselor DEKO Professional, gama de produse destinata pietei de constructii', precizeaza Sokolov.
Policolor si-a restructurat in 2005 oferta pentru piata de constructii prin lansarea gamei Deko Professional, acest segment fiind unul dintre cele mai dinamice din punctul de vedere al vanzarilor. Ponderea principala in portofoliul de produse al companiei o detin vopselele din sectorul decorativ, care reprezinta circa 60% din vanzarile companiei. Pe piata produselor decorative, Policolor detine brandul Spor.
Policolor este prezent si pe piata lacurilor si vopselelor auto, fiind liderul industriei de vopsele auto din Romania, potrivit informatiilor companiei. Policolor este in prezent unul dintre cei mai importanti producatori de lacuri si vopsele din Romania.
Mai mult, Policolor Bucuresti a anuntat recent ca doreste sa infiinteze o societate comerciala cu raspundere limitata al carei obiectiv principal il constituie prestarea de servicii in domeniul constructiilor.
Compania este controlata de catre trei fonduri de investitii, care detin impreuna peste 82% din actiuni: Romanian Investment Fund Cyprus, care detine un pachet de 39,4%, Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF), cu o participatie de 33,3% si Romanian Reconstruction Cyprus, cu 10% din actiuni.
Piata de lacuri si vopsele a ajuns anul trecut la vanzari de circa 170-180 de milioane de euro. Principalii competitori ai Policolor sunt K?ber, D?fa Romania, companie achizitionata in 2005 de fondul de investitii Advent, si Fabryo Corporation, afacere infiintata de Daniel Guzu, in care fondul de investitii Oresa Ventures detine 49% din actiuni.
Actiunile Policolor sunt listate la Bursa, ultimul pret de tranzactionare fiind de 2,2 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 46,4 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 ianuarie 2007.' -
Fabrica Siretul Pascani coase corturi pentru armata germana cu masini din 1947
Gardianul
___
Societatea Siretul SA Pascani, judetul Iasi, ani in sir mandria industriei locale comuniste, a castigat recent un important contract prin care va confectiona 100.000 de corturi pentru armata Germaniei. Respectivele corturi vor fi realizate, insa, cu masini de cusut a caror vechime depaseste o jumatate de secol. „Faptul ca am castigat acest contract ne va permite sa putem schimba masinile de cusut din 1947. Valoarea contractului se ridica la multe sute de mii de euro“, a declarat Adrian Neagu, directorul general al SC Siretul SA Pascani. El a adaugat ca respectivele corturi se vor realiza integral din materiale romanesti, detinute de fabrica, de la fir la tesatura, cu exceptia sistemelor de prindere (niste butoni speciali) care sunt din Germania.
La fabrica ieseana au fost trimise standardele pentru aceste echipamente. Schimbarea masinilor de cusut uzate moral va costa aproximativ 150.000 euro, fiind vorba de 100 de piese din 1947, depasite moral.
Sursa: Gardianul, 23 ianuarie 2007.
-
Rulmenti Barlad vrea sa se extinda in Ungaria
Curierul National
___
Rulmenti Barlad intentioneaza sa contracteze un imprumut in valoare de 3,5 milioane euro pentru achizitionarea a 49% din actiunile producatorului ungar de rulmenti New MGM Company, a anuntat compania romaneasca. Pe data de 20 februarie este programata o Adunare Generala a Actionarilor Rulmenti Barlad in cadrul careia se va discuta contractarea acestui imprumut, se arata intr-un comunicat al companiei remis Bursei de Valori Bucuresti. Creditul contractat va fi pe un termen de cinci ani si va fi garantat cu o serie de terenuri intravilane aflate in proprietatea firmei. Investitia in 49% din capitalul New MGM Company, cu sediul in Budapesta, se ridica la 3,43 milioane de euro. New MGM Company din Ungaria este producatoare de rulmenti radicali cu bile si role conice si a fost infiintata in anul 1950. New MGM are un capital social de sapte milioane de euro. Totodata, Rulmenti Barlad intentioneaza sa infiinteze o firma de distributie in Koln, Germania, investitia fiind estimata la 60.000 euro. Compania va avea un capital social de 200.000 euro, iar Rulmenti urmeaza sa controleze 30% din actiuni. Tot in cadrul Adunarii generale, actionarii vor dezbate revocarea din functia de administrator al societatii a lui Hasin Bayram si inlocuirea acestuia cu Sahin Adnan. Rulmenti Barlad este controlata de compania turca Kombassan Holding AS, care a achizitionat, in martie 2000, de la fostul Fond al Proprietatii de Stat, un pachet de 64,34% din actiuni, in urma unei tranzactii de 31,4 milioane dolari. Compania a obtinut in 2005 un profit net de 26,28 milioane de lei, de peste doua ori mai mare fata de castigul de 12,29 milioane de lei raportat in anul precedent.
Sursa: Curierul National, 23 ianuarie 2007.
Pagina