18.01.2007
-
Proprietatea, la usa Bursei din februarie
Evenimentul Zilei
___
Procesul de listare pe Bursa de Valori a Fondului Proprietatea s-ar putea debloca luna viitoare daca guvernul va aproba pana atunci ordonanta care sa definitiveze situatia Fondului, a declarat, miercuri, presedintele institutiei, Alexandru Paunescu, pentru The Money Channel.
Potrivit declaratiilor recente ale ministrului economiei si comertului, Varujan Vosganian, ordonanta va permite listarea Fondului chiar fara a cota pe Bursa toate companiile la care are participatii.
Este vorba despre 114 companii romanesti, iar capitalul sau social este, in prezent, de 3,9 miliarde euro.
Sursa: Evenimentul Zilei, 18 ianuarie 2007. -
Principalul investitor strain la BVB si-a dublat plasamentele in 2006
DailyBusiness.ro
___
Fondurile de investitii administrate de Julius Baer Investment Management, filiala americana a bancii de investitii elvetiene Julius Baer, si-au dublat anul trecut plasamentele pe piata romaneasca de capital, potrivit datelor prezentate in raportul anual al companiei.
Julius Baer este cel mai important investitor strain de la Bursa de Valori.
Valoarea investitiilor celor trei fonduri (Julius Baer International Equity Fund, Julius Baer International Equity Fund II si Julis Baer Global Equity Fund) pe piata romaneasca se ridica la circa 294 mil. dolari (225 mil. euro) la finele anului fiscal incheiat la 31 octombrie 2006, comparativ cu un nivel de 149 mil. dolari (114 mil. euro) la sfarsitul lui octombrie 2005.
Cresterea se datoreaza evolutiei ascendente a actiunilor companiilor listate la Bursa, dar si achizitiilor noi realizate de fonduri in perioada studiata. O contributie la aceasta crestere a avut-o si intarirea leului fata de dolarul american, in care sunt exprimate activele fondurilor.
Plasamentele fondurilor reprezentau, practic, aproape 1% din capitalizarea Bursei de Valori si echivalentul valorii medii a tranzactiilor derulate intr-o luna la Bursa. Din acest motiv, deciziile de investire sau dezinvestire ale celor trei fonduri cantaresc greu pe piata de capital.
Valoarea detinerilor celor trei fonduri au mai crescut in ultimele doua luni ale lui 2006, in conditiile in care actiunile listate la Bursa si-au continuat evolutia ascendenta.
Cel mai mare dintre cele trei fonduri, Julius Baer International Equity Fund, avea la sfarsitul lunii octombrie plasamente de 236 mil. dolari (peste 201 mil. euro) la Bursa de Valori Bucuresti. Aceste plasamente reprezinta aproape 1,4% din activul total al fondului, care se ridica la 20,17 mil. dolari (15,4 mld. euro). Julius Baer International Equity Fund este cel mai mare fond de investitii strain prezent pe piata romaneasca de capital.
Fondul avea in portofoliu actiuni in valoare de 128,3 mil. euro (98 mil. euro) la Petrom, reprezentand aproape 1% din capitalul social al companiei, si un pachet de 1,23% din BRD, in valoare de 60,3 mil. dolari (46 mil. euro). Fondul mai controleaza si cate 1% din titlurile celor 5 SIF-uri, pachete evaluate la 28,2 mil. dolari (21,5 mil. euro).
Printre plasamentele importante ale fondului se mai numara un pachet de 5,94% din actiunile Impact Developer&Contractor, 4,71% din titlurile Biofarm, 5,23% din Compa Sibiu si aproape 2% din Zentiva Bucuresti.
Fondul a mai achizitionat in perioada octombrie 2005 - octombrie 2006 un pachet de 1,72% din actiunile companiei petroliere Rompetrol Rafinare, 9,62% din titlurile constructorului de conducte magistrale Condmag Brasov si aproape 1% din producatorul de lacuri si vopseluri Policolor Bucuresti, precum si titluri Asirom, Transelectrica si Antibiotice Iasi.
In ultimele doua luni ale lui 2006, Julius Baer International Equity Fund a mai cumparat actiuni ale operatorului portuar Socep Constanta, majorandu-si participatia in cadrul companiei la 6%, precum si un pachet de circa 8% din compania de foraj Dafora Medias.
Julius Baer International Equity Fund II detinea, la finele lunii octombrie, actiuni Petrom in valoare de 20,7 mil. dolari (15,8 mil. euro) si actiuni BRD in valoare de 8,43 mil. dolari (6,4 mil. euro), cea mai mare parte a acestor pachete fiind achizitionate in ultimul an.
Plasamentele pe piata romaneasca reprezinta 0,9% din activele totale ale fondului, care se ridicau la finele lui octombrie, la 3,16 mld. dolari (2,41 mld. euro).
Cel de-al treilea fond, Julius Baer Global Equity Fund, detinea plasamente pe piata romaneacsa in valoare de circa 466.000 de dolari (355.000 de euro), reprezentand 0,6% din activele fondului. Fondul avea actiuni la Petrom, BRD, Impact si la cele cinci SIF-uri.
Interes sporit de peste granita
Mai multe fonduri straine de investitii au intrat in ultimii ani pe piata romaneasca de capital, atrase de perspectivele bune de crestere ale actiunilor romanesti. Printre cele mai importante se numara fondul american QVT Fund, fondurile administrate de suedezii de la East Capital, fondul elvetian Hyposwiss Danube Tiger si fondurile estonienilor de la Trigon Capital.
Aderarea la Uniunea Europeana a fost urmata de introducerea pietei de capital romanesti in structura mai multor indici regionali, cum ar fi Dow Jones Wilshire Global. Prezenta actiunilor romanesti in indicii internationali va creste vizibilitatea Bursei de la Bucuresti si va atrage probabil noi fonduri de investitii pe piata romaneasca.
Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai mari 10 companii de la Bursa de Valori, a crescut in 2006 cu 22%, in timp ce indicele BET-FI, care reflecta evolutia SIF-urilor, s-a apreciat cu 32%.
Sursa: Dailybusiness.ro, 18 ianuarie 2007
17.01.2007
-
Ce a mai ramas de vanzare in industria farmaceutica? Majoritatea distribuitorilor si trei producatori
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
2006 a fost anul marilor exit-uri in productia de medicamente, iar 2007 ar putea reprezenta anul vanzarilor in distributie, spun jucatorii din industrie.
Toti marii jucatori din segmentul de distributie de medicamente sunt detinuti de antreprenori locali, care au inceput deja sa caute parteneri in strainatate. Exceptie fac Farmexpert, companie cumparata de catre germanii de la ANZAG in urma unei tranzactii complexe evaluate la circa 30 mil. euro, si Dita, un distribuitor de talie medie intrat la finele anului trecut in portofoliul companiei maghiare Gedeon Richter pentru 14,5 mil. euro.
'Cel putin doi - trei distribuitori vor urma anul acesta', este de parere Ioana Filipescu, managing director Raiffeisen Investment.
Ea a consiliat compania germana ANZAG in achizitia distribuitorului Farmexpert.
Principalii distribuitori de medicamente din Romania sunt Mediplus (care face parte alaturi de lantul de farmacii Sensiblu din grupul A&D Pharma), Relad, Polisano (dezvoltat de Ilie Vonica), Farmexpert (ANZAG - 60%, Marcel Banciu - 40%), Farmexim (cu actionarul majoritar Ovidiu Buluc), Fildas (detinut de Anca Vlad), Europharm Distributie (aflat in portofoliul GlaxoSmithKline).
'In 2007 se va face simtita o concentrare de piata in distributie, bazata pe resursele implicate, dar mai ales pe calitatea serviciilor oferite. De asemenea, se va face remarcata disciplina la nivelul operatorilor si in relatiile dintre ei, tendinta deja vizibila in ultimii doi ani', a spus Dragos Dinu, CEO A&D Pharma.
Multi jucatori locali de pe piata de distributie au ajuns deja la volume de vanzari care depasesc 100 mil. euro, iar acesta pare a fi pragul la care devin interesanti pentru companiile mari din Europa. De exemplu, germanii de la ANZAG au preluat in vara anului trecut pachetul majoritar al Farmexpert, companie al carei business era estimat sa treaca de 110 mil. euro in 2006.
'Este de presupus ca societatile care s-au dezvoltat ca niste companii crescute de anteprenori locali sa fi ajuns la o maturitate a posibilitatilor de dezvoltare de catre un singur individ si sa caute aliante strategice', a explicat Filipescu.
Cele mai importante grupuri din acest domeniu la nivel european sunt Celesio, Alliance Unichem si Phoenix. Liderul european, Celesio, detine indirect la noi, PharmaFarm, companie aflata intre primii zece distribuitori din industrie. Indirect pentru ca a cumparat in 2004 compania slovena Kemofarmacija, actionarul majoritar al PharmaFarm.
'Jucatorii de talie mare din wholesale nu sunt prezenti in Romania, in contextul in care Romania este un pol de interes in acest moment pentru orice jucator', spune Ioana Filipescu.
Interesul acestora pentru piata romaneasca se justifica in masura in care vor putea achizitiona un grup local din prima liga.
'Jucatorii mari se uita, insa se uita numai la pozitiile unu, doi maxim trei. Daca am trecut de trei, parerea mea este ca am tras linie. Si nu se uita mai jos. Se vor uita mai jos dupa ce au cumparat locurile unu, doi sau trei din piata. Atunci, cu niste echipe instalate local, vor continua sa se consolideze mai departe', este de parere Ioana Filipescu. Cu toate acestea, vor ramane ceilalti jucatori care vor dori sa-si asigure continuitatea businessului sau sa-si consolideze pozitia pe plan local, astfel ca si afacerile derulate de ei vor fi la fel de atractive.
'In afara de cei trei de care vorbim sunt zeci de altii care sunt numarul 4, 5, 6 din pietele lor vest-europene si care linistiti vor putea cumpara trei companii deodata din Romania. Acestia toti sunt candidati', spune ea.
Marjele de profit in distributia de medicamente sunt de circa 4-5% la noi, insa acestea vor urma un trend descendent in urmatorii ani. In aceste conditii, de ce gasesc 'marii Europei' atractiva o investitie locala?
'Este ceva ce marii jucatori gasesc a fi normalul lor. La ei marjele sunt mult mai mici, si atunci ei vor continua sa mizeze pe niste marje in scadere, dar mai mari decat in tarile de origine', explica Filipescu.
Cu toate ca volume mari de vanzari in Romania nu se fac, posibilitatile de crestere ale pietei atrag si ele posibilii cumparatori. 'Pe de alta parte, o prezenta destul de timpurie in aceste piete le asigura niste marje care inca sunt mai interesante decat in pietele lor. O prezenta le confera si o posibilitate sa consolideze in continuare piata', spune Filipescu.
Numarul distribuitorilor care activeaza in Romania este de cateva zeci, in timp ce in restul tarilor din regiune piata s-a triat puternic, iar in acest moment sunt numai cativa. Si in Romania, tendinta de consolidare a pietei locale a inceput sa se manifeste, insa 'momentul zero', spun jucatorii, abia anul acesta s-ar putea consuma.
'E de presupus ca toata lumea, inclusiv anteprenorii locali compara piata romaneasca cu ce imagini au ei despre pietele mai dezvoltate. Dar pietele mai dezvoltate sunt mult mai consolidate si atunci nu ne putem considera noi o enclava. Cu siguranta acesta este trendul. Si dintr-o parte si din alta ei se vor cauta. Or sa se intalneasca undeva la mijloc. Si antreprenorii locali or sa vrea sa vanda', spune Ioana Filipescu.
Numarul jucatorilor se va cerne si in Romania, ceea ce va pune presiune pe marjele de profit si va forta aliante.
Complementar cu activitatea de distributie, oamenii de afaceri din domeniu si-au dezvoltat si propriile lanturi de farmacii, insa posibilele tranzactii au fost si mai sunt inca franate de lipsa aparitiei legii farmaciei. Proiectul a strarnit controverse in perioada in care a aparut (2005) deoarece se vehicula ideea ca ar putea limita posibilitatea de extindere a lanturilor si conditiona posibilitatea de operare a farmaciilor de prezenta cu o pondere de peste 50% in actionariat a unui farmacist.
'Nu a aparut nimic care sa inchida complet controversa si ingrijorarile care au existat pe partea de retail. Pana acum nu au existat tranzactii semnificative', spune reprezentanta Raiffeisen Investment.
In aceste conditii, este putin probabil ca un antrepenor local sa incerce sa iasa din afacerea cu farmacii, pana cand situatia cu proiectul de lege nu va fi clarificata.
'Lanturile construite in filosofia de a fi lanturi abia acum incep sa fie. Sunt foarte atractive si vor fi atractive pentru niste wholesaleri cu putere mare, daca nu li se va interzice sau daca exista posibilitati sa detina ambele business-uri. Toti asteapta sa vada ce se intampla si nici nu ar fi indicat pentru un antreprenor local sa forteze o vanzare sau sa avanseze in absenta clarificarilor pentru ca o face cu o ajustare a valorii', este de parere Ioana Filipescu.
Ce spun insa jucatorii despre tranzactii de anvergura cu retele de farmacii? 'Orice este posibil, dar asta depinde de punctul in care interesele se intalnesc si de momentul la care se concretizeaza tranzactiile', spune Dragos Dinu de la A&D Pharma.
Cu toate acestea, au existat cazuri in care companiile au cumparat operatori de talie regionala mica pentru a-si intari businessul local. Gedeon Richter, spre exemplu, a ajuns sa opereze o retea de retail de circa 60 de unitati in urma acestor operatiuni. Analistii spun insa ca este o diferenta.
'Au cumparat licente, pentru a-si consolida lanturile. Cei care au putut sa faca acest lucru au facut-o pentru ca s-a mai risipit temerea. Ei au cumparat gandindu-se ca in timp pretul acestor licente va creste. Acesta nu a facut decat sa creasca in ultima perioada', este de parere Filipescu.
Ea spune ca tranzactiile au fost puse in stand-by in ceea ce piveste jucatorii de talie mare si nu in ceea ce priveste licenta individuala de farmacie. 'Aici fiecare si-a vazut de drumul lui si a continuat sa acumuleze in ideea ca la un moment dat va avea ce sa faca cu ele'.
Pe de alta parte, dintre producatori, doar trei de talie importanta nu au facut obiectul unei tranzactii in ultimul an: Antibiotice Iasi, LaborMed si Biofarm. In primul caz insa este vorba de privatizare, al carei termen se tot amana.
'Ramane un focus de atentie pe Antibiotice, numai ca momentan nu stie nimeni cand o sa se intample acest lucru. Sigur ca Antibiotice are gradul lui de interes de o parte, dar pe de alta parte Antibiotice va fi cumparat de un singur investitor, iar toti ceilalti deja se uita si isi fac niste strategii de replay, daca tot studiaza o piata', explica Ioana Filipescu.
Evaluarea in industria farmaceutica
Evaluarea de M&A se face in diferite etape ale tranzactiei si are un grad de sofisticare si de detaliu conform cu etapa tranzactiei in care te afli
Evaluarea initiala a unei companii, asa-numitul 'quick and dirty', se realizeaza inainte ca un consultant sa aiba acces la informatii din interior
Aceasta evaluare preliminara se face in general pe baza unor multipli de EBITDA (profit operational) sau vanzari, in functie de segmentul pe care activeaza compania respectiva
Odata procesul de 'quick and dirty' consumat, consultantul lucreaza in cadrul unui mandat, iar evaluarea pe care o face se rafineaza in timp
Evaluarea pe baza multiplilor ramane o indicatie foarte puternica si in aceste etape
In industria farmaceutica exista multipli de piata est-europeana si multipli de piata vestica, multipli care se ajusteaza in functie de valoarea tranzactiei
Valoarea unei companii rezulta in conditii de echilibru al pietei, adica in ipoteza in care nu exista niciun vanzator foarte dornic sa vanda si niciun cumparator anxios
Pentru activitatea de productie in America de Nord, multiplii aplicati la EBITDA sunt de 15, in timp ce pentru companiile mari europene, scad la 12 in Europa Centrala si de Est se aplica un discount de 10%
Multiplii de valoare ai companiilor din domeniul distributiei se refera tipic la multiplii de EBITDA care variaza intre 7-10 in Europa Centrala si de Est si 10-14 pentru Europa de Vest si America de Nord
Sursa: Ziarul Financiar, 17 ianuarie 2007.' -
Angajatii Ceramica Iasi ar putea vinde actiuni pentru finantarea investitiilor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Angajatii companiei Ceramica Iasi intentioneaza sa scoata la vanzare un pachet de actiuni de aproape 60% pentru finantarea unor investitii, potrivit unor surse apropiate companiei. Potrivit conducerii Broker Cluj, societatea de brokeraj intentioneza impreuna cu un consortiu din care fac parte atat investitori locali cat si straini sa preia pachetul detinut de salariati. Compania ieseana este listata pe piata RASDAQ si are un capital impartit in 13,9 milioane de actiuni cotate la 4 lei pe actiune, ceea ce situeaza valoarea pachetului care ar putea fi vandut la 33,3 milioane de lei (9,8 milioane de euro). Contactat telefonic, directorul Ceramica Iasi, Corneliu Lucaci, nu a facut comentarii pe aceasta tema.
El a precizat in schimb ca Ceramica Iasi a elaborat un program de investitii pentru urmatorii doi ani in valoare de 8 milioane de euro. El a mai mentionat ca actiunile companiei sunt detinute in proportie de 70% de angajati, restul fiind impartit intre diversi actionari. Ziarul Ziua de Iasi a scris in editia de ieri ca angajatii companiei intentioneaza sa vanda actiuni in valoare de aproximativ 10 milioane de euro pentru finantarea investitiilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 ianuarie 2007. -
Sindicalistii propun AVAS sa vanda o parte din terenurile Electroputere
Gardianul EPT
___
Cornel Mondea, directorul general al Electroputere Craiova, apreciaza ca privatizarea uzinei trebuie grabita, pentru a se evita colapsul total. “I-am informat pe cei de la AVAS ca ne dorim sa se faca privatizarea sau sa se ia o decizie c?t mai repede, daca se poate intr-o luna-doua, pentru ca nu ne mai putem descurca. Suntem la capatul puterilor, nu mai facem fata nici costurilor cu utilitatile”, a declarat Mondea. In opinia sa, uzina mai poate rezista in situatia actuala maximum doua luni. Sansele Electroputere de a atrage un investitor strategic puternic au scazut dramatic. Uzina are datorii de circa 51 milioane de euro, in timp ce valoarea totala a activelor se situeaza intre 30 si 40 milioane de euro.
Sindicalistii au versiunea lor: privatizarea int?rzie pentru ca nu se gaseste un investitor potent financiar, desi nici jocurile de interese pentru cele 60 hectare de teren ale fabricii nu sunt excluse. Ei spun ca in cazul unui nou esec al privatizarii, ar putea fi vandute suprafete de teren, iar cu banii obtinuti sa fie redresata societatea pe sectiile ce mai pot mentine acest brand.
Sursa: Gardianul, 17 ianuarie 2007. -
SSIF Broker duce banii din obligatiuni in patru societati
Curierul National BRK
___
Societatea de intermediere financiara Broker Cluj intentioneaza sa investeasca sumele obtinute in urma emisiunii de obligatiuni in actiunile a patru societati importante de pe piata locala, care nu sunt listate pe piete reglementate. SSIF Broker realizeaza, in perioada 3 ianuarie - 1 februarie 2007, o oferta publica de vanzare de obligatiuni cu bonuri optionale de subscriere de actiuni, in valoare totala de 25 milioane de lei. 'Intentionam sa aducem o companie mare la bursa, care detine o cota importanta in gama produselor pentru femei. Vrem sa-i ajutam sa se extinda si sa devina vizibili si pe pietele straine, pentru ca intr-un final sa se listeze si pe o alta bursa din regiune', a declarat Petru Prunea, presedintele SSIF Broker, citat de Mediafax. El a adaugat ca listarea nu va fi posibila intr-o perioada mai scurta de doua luni. Anul trecut, SSIF Broker a obtinut un profit net in valoare de 19,3 milioane de lei, aproape 50% mai mult fata de 2005. 'Anul trecut ne-am apropiat de 20 de milioane de lei profit si vrem sa capitalizam intreaga suma, intrucat avem proiecte impotante de investitii', a spus Prunea. Decizia va fi discutata in consiliul de administratie al Broker.
In aceasta perioada cifra de afaceri a firmei a fost de 12,5 milioane de lei, a mentionat Prunea. Pentru 2007, compania estimeaza un avans al profitului de 25%. 'Pentru acest an ne propunem sa facem un profit cel putin cu 25% mai mare fata de 2006', a afirmat directorul firmei de brokeraj. Societatile de brokeraj obtin pe langa veniturile din activitatea de baza, contabilizate in cifra de afaceri, si alte venituri, cum sunt cele din investitii si plasamente, astfel ca profitul lor depaseste cifra de afaceri. Compania a avut in 2005 o cifra de afaceri de 8,98 milioane de lei, venituri totale de 24,45 milioane de lei si un profit net de 12,95 milioane de lei. Broker avea, la finele anului trecut, capitaluri proprii in valoare de 83 milioane de lei. Compania spera ca randamentul investitiilor finantate din emisiunea de obligatiuni sa fie de 20-25%.
Sursa: Curierul National, 17 ianuarie 2007.'
16.01.2007
-
Erste: randamentele pe Bursa romaneasca vor fi similare celor din 2006
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Lichiditatea redusa a bursei romanesti nu va atrage noi jucatori importanti in acest an, chiar daca randamentele vor fi similare celor din 2006, potrivit lui Henning Esskuchen, seful departamentului de cercetare piete de capital al Erste Bank. 'Desi prin aderarea la Uniunea Europeana au fost eliminate restrictii de plasament pentru o serie de fonduri de investitii, dimensiunile pietei nu permit intrarea unor investitori noi semnificativi, deci nu vad un flux de bani proaspeti in bursa de la Bucuresti', a spus Esskuchen. Cu toate acestea, Romania ramane o piata atractiva in opinia analistului Erste. 'Romania nu este ieftina comparativ cu alte piete emergente, dar se justifica plata unei prime, avand in vedere schimbarea profilului de risc, prin intrarea in UE si demersul convergentei', a adaugat Esskuchen.
El anticipeaza ca piata romaneasca nu va avea corectii semnificative. 'Pentru ca fundamentele sunt bune, o corectie masiva nu are sens. Mai devreme sau mai tarziu te intorci pe acea piata, asa ca cei mai multi au invatat sa marcheze profitul si sa revina foarte repede pe noi pozitii, ceea ce elimina riscul unor scaderi accentuate'.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 ianuarie 2007.' -
Cele mai atractive fonduri de investitii, cele diversificate si de actiuni
Romania libera
___
Activele nete ale fondurilor deschise de investitii totalizau, la sfarsitul anului trecut, 633,2 milioane de lei, cu 86,7% peste nivelul consemnat in 2005, potrivit datelor Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC).
Exprimate in moneda europeana, activele nete au totalizat circa 187 milioane de euro, nivel dublu fata de cel consemnat in 2005, in conditiile aprecierii leului cu 8,7% in raport cu euro.
Pe categorii de fonduri, cresterile de activ net au avut dinamici diferite, cele mai atractive fiind fondurile diversificate si cele de actiuni, care au ajuns la valori duble, respectiv triple ale activelor nete, se arata intr-un comunicat al UNOPC.
Prin prisma cotelor de piata detinute, anul 2006 a adus schimbari importante in comparatie cu anul anterior.
Daca in 2005 fondurile monetare si cele diversificate detineau suprematia in cote egale, de circa 30%, anul 2006 a adus in prim-plan fondurile diversificate, care domina piata cu o pondere de aproape 38%, urmate de fondurile de actiuni, cu peste 32%. Cele doua categorii aveau impreuna, la finele anului trecut, o cota de peste 70% din industrie, in comparatie cu 53% la 31 decembrie 2005.
Pe ansamblul fondurilor deschise, volumul intrarilor nete de capital, calculat ca diferenta dintre nivelul subscrierilor si cel al rascumpararilor, a depasit 274 milioane de lei (circa 81 milioane de euro), in crestere de peste trei ori fata de 2005.
Cele mai bune performante au fost raportate pentru fondurile diversificate si de actiuni, cu randamente medii de 19,3%, respectiv 11,7%.
Sursa: Romania Libera, 16 ianuarie 2007. -
AVAS administreaza Energia si Apararea separat
Curierul National
___
Administrarea companiilor din sectorul energetic si al industriei de aparare transferate din portofoliul Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) in cel al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va fi atribuita unei structuri separate in cadrul AVAS, potrivit unui comunicat al Agentiei.
Masura a fost determinata de numarul mare de membri ai personalului si de filiale, alaturi de patrimoniul semnificativ al celor doua sectoare importante pentru economia nationala. Consiliul de Supraveghere si Indrumare al AVAS a aprobat noua structura organizatorica a institutiei, prin care Autoritatea s-a reorganizat prin comasarea prin absorbtie cu OPSPI, institutie care s-a desfiintat.
'Prin noua organigrama, conducerea AVAS a urmarit sa realizeze comasarea si armonizarea structurilor organizatorice ale celor doua institutii, avand in vedere ca a fost preluat patrimoniul OPSPI, arhivele si documentatia aferente operatorilor economici transferati de la MEC, precum si personalul OPSPI. Astfel, institutia a fost reasezata pe principalele domenii de activitate', se precizeaza in comunicatul citat.
Astfel, AVAS va fi condusa in continuare de un presedinte si va avea patru vicepresedinti care vor coordona cate un domeniu de activitate, respectiv administrarea societatilor comerciale si gestionarea creantelor, valorificarea (vanzarea) actiunilor si activelor, afaceri europene si postprivatizare. Atat presedintele AVAS, cat si cei patru vicepresedinti vor fi numiti prin decizia primului-ministru.
Atributiile se refera la administrarea, restructurarea, privatizarea si, dupa caz, lichidarea societatilor si companiilor nationale si ale filialelor acestora, precum si ale celorlalte societati comerciale si filialelor acestora, existente in portofoliul AVAS sau transferate din administrarea MEC.
Sursa: Curierul National, 16 ianuarie 2007.' -
Reluam exporturile de carne de pasare
Banii nostri
___
Producatorii romani de carne de pasare isi vor putea relua exporturile catre tarile Uniunii Europene, dupa ce Comisia Europeana a ridicat interdictia impusa in cursul anului 2005 ca urmare a raspandirii focarelor de gripa aviara, informeaza oficiali ai Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare.
Interdicita impusa de autoritatile europene dateaza din toamna lui 2005, in septembrie 2006 fiind permis exportul doar din unitatile de productie din 16 judete ale tarii. Exportul de pasari vii in spatiul european nu a primit inca avizul Comisiei Europene.
Productia interna de carne de pasare se ridica la aproximativ 250.000 de tone anual, patru mii de tone dintre aceastea fiind destinate exportului. Consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de aproximativ 20 de kilograme de pasare, necesarul total fiind de aproximativ 400.000 de tone.
In ceea ce priveste consumul de oua, pe plan intern se consuma aproximativ 7 miliarde de bucati anual, exportul fiind de doar 300.000 de bucati.
Sursa: Banii Nostri, 16 ianuarie 2007.
Pagina