Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

10.01.2007

  • Olandezii au plecat de la Santierul Naval Orsova

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   SNO

    ___
    Firma olandeza Rensen Beheer, specializata in constructia si comercializarea navelor fluviale, a vandut ieri pe Bursa prin mai multe tranzactii intregul pachet de 16,8% din actiunile Santierului Naval Orsova (SNO), potrivit lui Constantin Badoiu, directorul general al SNO. El nu a precizat cumparatorul.

    Olandezii au incasat peste 2,5 mil. euro (8,7 mil. lei) pe participatia detinuta, tranzactiile realizandu-se la un pret de 6 lei/actiune, cu aproape 15% sub cel de inchidere din sedinta precedenta.

    SIF Transilvania, care detine foarte putin sub 50% din constructorul de nave, nu a fost implicata in tranzactii, conform directorului general-adjunct al SIF, Florian Firu.

    Santierul Naval Orsova are ocupata intreaga capacitate de productie anul acesta, insa este afectata de aprecierea leului, in conditiile in care intreaga productie merge la export.

    'Intreaga productie pe anul in curs, a carei valoare este de circa 30 mil. euro, a fost cotractata in principal pentru ca cererea de nave la nivelul pietei europene, si nu numai, este in crestere', a declarat Constantin Badoiu. Reprezentantii companiei au mai precizat ca anul trecut societatea a livrat 18 nave in loc de 16 cum era programat, valoarea productiei suplimentare livrate ridicandu-se la circa 5 mil. euro.

    'Ca orice exportator, am fost afectati de diferentele nefavorabile de curs si de pretul in crestere al materiilor prime de baza, insa impactul nu a fost unul insemnat intrucat aceste aspecte au fost incluse la renegocierea contractelor in curs', a precizat directorul SNO.

    Sursa: Ziarul Financiar, 10 ianuarie 2007.'

    mai mult

  • S-au gasit gaze naturale la doi pasi de Romania

    Evenimentul Zilei   

    ___
    Evaluatorul independent Ian Howrie spune ca respectivul zacamant contine pana la 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Asta ar insemna ca rezervele din regiunea Mako reprezinta jumatate din productia anuala a Petrom, unul dintre cei doi mari jucatori de pe piata autohtona a gazelor naturale. Mako este o localitate situata la numai cativa kilometri de orasul Nadlac.

    In bazinul Nadlac, dreptul de exploatare a resurselor il detine o companie cu capital canadian, Carpathian Energy Companie Petrolifera. Perimetrul a apartinut companiei Petrom, dar aceasta l-a cedat inainte de privatizare pe considerentul ca rezervele nu mai sunt tentante. Specialistii romani si nord-americani ai Carpathian Energy au constatat ca doar 10% din rezerve au fost epuizate. Zilele trecute, compania canadiana a anuntat ca putul numarul trei din bazinul Nadlac este pregatit pentru productie.

    Nicio licitatie pana in 2008

    Potrivit informatiilor prezentate de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), terenurile situate la frontiera cu Ungaria sunt concesionate aproape in intregime unei singure societati, si anume Petrom. Acest drept expira in 2008, perioada in care nu se pot scoate la licitatie terenuri pentru exploatare de resurse petrolifere sau de gaze naturale. In 2008, daca o companie considera ca pe unul dintre perimetrele situate langa granita cu Ungaria se pot extrage gaze naturale, ANRM scoate respectivul teren la licitatie pentru acordarea dreptului de concesiune.

    Cine produce in Romania

    Pe piata romaneasca a productiei de gaze naturale sunt doi mari jucatori: Petrom, companie controlata de OMV, si Romgaz, aflata in proprietatea statului roman. In ultimii ani, si-au facut aparitia si alte societati, cu capital strain. Una dintre acestea este Amromco, companie cu capital american. Aceasta exploateaza in nume propriu sau este asociata cu Romgaz.

    De asemenea, compania germana Wintershall a anuntat, nu de mult, ca a descoperit rezerve de gaze naturale in regiunea Sighisoara. Canadienii de la Falcon extrag in zona Vaii Jiului, iar britanicii de la Aurelian Oil&Gas detin patru perimetre in zona Modovei.

    Prognoza - Mai avem rezerve 15 ani

    Anul trecut, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a anuntat ca rezervele de gaze naturale ale Romaniei sunt de 184,9 miliarde de metri cubi. Daca se pastreaza nivelul productiei din 2005, peste 12,5 miliarde de metri cubi, Romania isi va epuiza rezervele de gaze naturale in maximum 15 ani. 40% din gazul consumat de romani este importat din Rusia. Interesant este faptul ca in 1986, productia totala a Romaniei a fost de doua ori mai mare decat productia si importul de gaze din 2005. Prognozele arata ca dependenta de gazul rusesc va creste in 20 de ani de la 40% la 70%, in conditiile in care consumul nu va creste spectaculos.

    Sursa: Evenimentul Zilei, 10 ianuarie 2007.

    mai mult

  • Cuponarii isi pot vinde actiunile fara extras de cont

    Adevarul   

    ___
    Normele CNVM in vigoare nu mai prevad obligativitatea prezentarii extrasului de cont (n. red.: documentul in care sunt mentionate actiunile detinute de o persoana) la vanzarea titlurilor dobandite prin Programul de Privatizare in Masa sau a actiunilor care se tranzactioneaza pentru prima data (n. red.: presupun transferul din registrul actionarilor in contul de tranzactionare al investitorului).
    Desi, pentru brokeri, acest lucru inseamna usurarea activitatii, ei spun ca vor solicita in continuare extrasul de cont.

    Celebrele cozi de la sediile Regisco (actualul Depozitar Central) pentru obtinerea extrasului de cont necesar la vanzarea actiunilor alocate in cadrul Programului de Privatizare in Masa (PPM) sau a titlurilor care se vand pentru prima oara (de exemplu actiunile obtinute din majorari de capital social) ar putea lua sfarsit. Si asta intrucat norma Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) care prevedea aceasta obligatie a fost abrogata odata cu autorizarea Depozitarului Central, la jumatatea lunii decembrie 2006. 'Asociatia Brokerilor a trimis o adresa catre CNVM prin care solicita lamuriri in acest sens, pentru a-i putea informa si pe investitori. Normele in vigoare precizeaza ca Depozitarului Central ii revine sarcina sa stabileasca reguli privind eliberarea extrasului de cont, astfel ca probabil lucrurile nu vor ramane in forma actuala', a declarat, pentru Adevarul, Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor. Reprezentantii CNVM au precizat ca prevederi legate de eliberarea extraselor de cont (inclusiv procedura de eliberare) sunt stabilite in Codul Depozitarului Central. Reprezentantii Asociatiei Brokerilor atrag insa atentia ca nu este reluata obligativitatea prezentarii acestui document la vanzarea actiunilor.

    Brokerii prefera sa mearga dupa regulile vechi

    Desi eliminarea extrasului de cont usureaza munca brokerilor, acestia nu se arata dispusi sa renunte la solicitarea documentului. Aceasta intrucat nu ar fi pentru prima data cand Autoritatea pietei de capital revine asupra unor decizii. Si cu atat mai mult este de asteptat o 'corectare' a situatiei existente, avand in vedere ca CNVM a fost foarte restrictiva in ceea ce priveste siguranta tranzactiilor. In plus, prezentarea extrasului de cont reprezinta garantia ca vanzatorul detine titlurile respective si, totodata, este un mijloc de protectie a cumparatorilor. 'Solutia ideala este ca extrasele de cont sa poata fi obtinute de la Depozitarul Central de catre casele de brokeraj, in sistem electronic. De altfel, se fac demersuri in acest sens, insa, primul pas presupune existenta unor reglementari clare ', afirma Dan Paul.

    Unii brokeri sunt insa conservatori. Ei cred ca cea mai buna varianta ramane in continuare extrasul de cont pe hartie, intrucat acesta are valoare juridica si ii scuteste de 'dureri de cap'. Pentru investitori insa lucrurile stau invers. Caci ei trebuie sa astepte ore intregi in fata sediului Depozitarului (fostul Regisco), pana le vine randul sa 'cumpere' extrasul.

    Oricum, interesul comun al actorilor pitei de capital si al jucatorilor la bursa este ca operatiunile de pe piata de capital sa fie sigure, iar efectuarea lor sa fie cat mai facila. Astfel ca prezentarea extrasului de cont va fi in continuare obligatorie, dar acesta va putea fi obtinut mult mai usor.

    Sursa: Adevarul, 10 ianuarie 2007.'

    mai mult

09.01.2007

  • Lindsell nu este de acord cu deciziile statului privind privatizarea Oltchim

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   OLT

    ___
    Reprezentantii fondului de investitii Lindsell, administrat de New Century Holdings, spun ca proiectul de lege cu privire la masurile de privatizare a Oltchim ar putea sa nu fie promulgat, intrucat Consiliul Concurentei a solicitat saptamana trecuta respingerea acestuia, iar continutul legii contravine legislatiei europene in materie de ajutor de stat. Printre motivele aduse de Lindsell se numara faptul ca proiectul de lege si-a produs integral efectele civile, nu tine cont de deciziile judecatoresti in litigiul dintre societate si actionarii minoritari, ignora faptul ca ajutoarele de stat trebuie avizate din acest moment de Comisia Europeana de la Bruxelles si introduce reglementari nelegale in privinta datei de inregistrare a actionarilor a AGA prin care s-a hotarat conversia in actiuni a datoriei.

    Proiectul de lege prevede majorarea de capital a Oltchim cu valoarea creantei catre stat, dar cu acordarea dreptului de preferinta actionarilor minoritari.

    Sursa: Ziarul Financiar, 9 ianuarie 2007.

    mai mult

  • Patriciu: Rompetrol merge la sigur in cursa pentru compania petroliera sarba NIS

    NewsIn   RRC

    ___
    Rompetrol anticipeaza ca va castiga licitatia pentru privatizarea companiei petroliere Naftna Industrija Srbije (NIS), mizand pe similitudinile dintre cele doua societati si pe un pret foarte bun pe care il va oferi, a declarat, luni, agentiei NewsIn, presedintele grupului, Dinu Patriciu.

    'Intre cele doua companii (Rompetrol si NIS, n.red.) exista niste sinergii care ne califica sa achizitionam noi societatea', a spus Patriciu. El a reluat argumentele de similitudine expuse si intr-un comunicat al companiei remis luni agentiei NewsIn. Astfel, atat rafinaria Petromidia, cat si cea din Pancevo, detinuta de NIS, au acces direct la Dunare, ceea ce face posibil schimbul de produse si subproduse petroliere si ofera rafinariei sarbe o cale de a accede pe pietele de export. Mai mult, cea de-a doua rafinarie a grupului NIS, de la Novi Sad, are caracteristici apropiate de Vega Ploiesti, cu un potential deosebit pentru realizarea de produse chimice de nisa. In acelasi timp, din punctul de vedere al distributiei, rafinaria de la Pancevo este producatorul ideal pentru a alimenta piata din Vestul Romaniei.

    Patriciu a mai aratat ca, fiind 'singura companie petroliera ramasa neprivatizata in Balcani', NIS reprezinta o prima tinta pentru Rompetrol. Intrebat ce alta tinta ar mai putea avea grupul in Europa in cazul in care nu va prelua NIS, omul de afaceri a spus ca niciuna, deoarece este sigur ca Rompetrol va cattiga licitatia.

    Dinu Patriciu considera ca structura similara a Rompetrol si NIS va determina guvernul sarb sa prefere grupul sau in fata unor competitori ca OMV sau MOL.

    'Sunt determinat. Noi participam la aceasta licitatie ca sa castigam', a mai spus presedintele Grupului Rompetrol. El a anticipat ca procesul de privatizare al NIS se va finaliza in maximum sase luni.

    The Rompetrol Group NV (TRG) a anuntat, luni, printr-un comunicat de presa, ca a inaintat autoritatilor sarbe o scrisoare in care isi exprima intentia de a participa la privatizarea companiei Naftna Industrija Srbije.

    Potrivit comunicatului, remis agentiei NewsIn, 'NIS este un obiectiv care se incadreaza politicii grupului de extindere regionala, prin constructia unui pod intre Estul bogat in resurse si Vestul Europei, ale carui nevoi energetice cresc semnificativ. Activitatile Grupului Rompetrol, care se intind din regiunea Marii Caspice si a Marii Negre pana in zona de vest a Marii Mediterane, vor continua sa se dezvolte pe aceasta axa strategica pentru Romania si Europa'.

    Compania petroliera NIS Serbia detine rafinarii la Pancevo, Novi Sad si Belgrad.

    Sursa: NewsIn, 8 ianuarie 2007.'

    mai mult

  • Transferul OPSPI la AVAS blocheaza privatizarile

    Gardianul   

    ___
    Privatizarea microhidrocentralelor din cadrul Hidroelectrica este blocata, neexistand un organism care sa se ocupe de privatizarile din societatile subordonate MEC, dupa transferul OPSPI la AVAS, au declarat, ieri, surse din Hidroelectrica, citate de NewsIn. „Trebuia sa scoatem la privatizare 16 microhidrocentrale la inceputul lui decembrie, dar nu s-a mai putut realiza acest lucru din cauza transferului OPSPI la AVAS. Asta pentru ca, pana acum, cei de la OPSPI se ocupau de privatizarile societatilor din subordinea ministerului, iar acum, dupa ce Oficiul a trecut la AVAS, nu mai are cine sa duca la final aceasta sarcina“, au explicat sursele. In situatia celor de la Hidroelectrica se afla toate societatile din subordinea MEC ale caror filiale trebuie privatizate, cum ar fi Termoelectrica. Potrivit angajamentelor luate de Romania in fata CE, pana la sfarsitul acestui an, Hidroelectrica trebuie sa privatizeze toate cele 150 de microhidrocentrale functionale pe care le are in proprietate, din care au fost privatizate deja 70.

    Sursa: Gardianul, 9 ianuarie 2007.

    mai mult

08.01.2007

  • Oltchim trebuie sa ceara 63,35 mil. euro de la minoritari

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   OLT

    ___
    Actionarii minoritari trebuie sa aduca 63,35 mil. euro in cadrul majorarii de capital pe care combinatul chimic Oltchim o va derula, potrivit legii, dupa ce statul va reintra in posesia unor creante asupra companiei in valoare de 72,5 mil. euro.

    Minoritarii vor putea subscrie, la valoarea nominala, circa 15 actiuni noi pentru fiecare actiune. Potrivit legii, AVAS va redeveni creditor al societatii, iar ulterior Oltchim urmeaza sa isi majoreze capitalul prin conversia in actiuni a creantei. Reprezentantii statului au mai decis in 2003 majorarea capitalului Oltchim cu datoriile de 95 milioane de dolari, fara insa a da dreptul actionarilor minoritari sa isi mentina cotele detinute in cadrul companiei.

    Decizia de atunci a statului a determinat principalii minoritari sa atace in instanta hotararea.

    De aceasta data, statul va acorda minoritarilor dreptul de preferinta, care vor putea subscrie la valoarea nominala a titlurilor, pentru a-si putea pastra cotele detinute inainte de majorarea din 2003. Actiunile ramase nesubscrise vor fi ulterior vandute pe piata de capital, la valoarea de la Bursa, intr-un interval de 60 de zile de la expirarea perioadei de subscriere.

    'Vom face majorarea de capital dupa ce legea intra in vigoare. Saptamana urmatoare, legea urmeaza sa fie promulgata', a declarat pentru ZF Constantin Roibu, directorul general al Oltchim.

    'Se face aceasta majorare in ideea capitalizarii societatii. Presupunand ca nu se facea si se revenea la situatie dinainte, nu se poate ca o societate de talia Oltchim sa aiba un capital social de doar 12 milioane de dolari. Era normal sa se faca o capitalizare a societatii, care e conform legii si e agreata si de UE, deoarece statul se comporta ca un actionar privat prudent si investeste intr-o societate care e pe profit, nu pe pierdere', a mai spus Roibu. Potrivit directorului Oltchim, dupa majorarea capitalului, societatea va deveni mai atractiva in fata bancilor, pentru a putea atrage resursele de care are nevoie in vederea dezvoltarii productiei.

    'O data cu intrarea in UE, dispar o serie de taxe vamale, ingradiri si vor rezista doar companiile care pot lucra cu costuri reduse si capacitati de productie importante. De aceea noi ne dorim sa marim capacitatea de productie la o serie de produse, care sunt cautate pe piata europeana', spune Roibu.

    Oltchim se asteapta in 2007 la o crestere cu 20-25% a cifrei de afaceri, dupa ce anul trecut societatea a avut afaceri de 600 milioane de dolari (circa 461 milioane de euro), cu 20% mai mari fata de 2005, potrivit reprezentantilor companiei.

    Anularea majorarii de capital din 2003 va insemna reducerea participatiei statului de la 95,7% la circa 53,2%. Concomitent, participatiile actionarilor minoritari vor creste de circa 11 ori, cei mai importanti minoritari fiind fondul de investitii Lindsell si SIF Oltenia, cu detineri de 13% si, respectiv, 8%.

    In conditiile acestor detineri, Lindsell ar trebui sa aduca in viitoarea majorare de capital circa 60 milioane de lei (17,7 milioane de euro), iar SIF Oltenia - 36,9 milioane de lei (10,9 milioane de euro), pentru a-si pastra participatiile. Lindsell a inceput sa vanda de anul trecut din actiunile detinute.

    'Nu s-a luat inca o decizie asupra faptului daca vom subscrie pentru a ne mentine participatia la Oltchim. Nu e o problema de lichiditati din partea noastra, problema e daca merita sa investim la aceasta societate', a declarat Florin Buzatu, membru in consiliul de administratie al SIF Oltenia.

    'Nu am prea avut multe beneficii de pe urma participatiei la Oltchim. Iar cand facem o investitie mai trebuie sa vedem si cam care e perioada de recuperare a banilor investiti', a mai spus Buzatu.

    Sursa: Ziarul Financiar, 8 ianuarie 2007.'

    mai mult

  • Norocosii castigatori la Bursa trebuie sa-si plateasca impozitele

    Realitatea Romaneasca   

    ___
    Castigurile din tranzactiile bursiere efectuate in 2006 vor fi impozitate cu 16%, daca investitorii detin actiunile respective de mai putin de un an. Acestia au obligatia sa achite contravaloarea impozitului pana la 25 ianuarie la trezoreriile din raza de domiciliu, iar pana la 15 mai trebuie sa depuna declaratia fiscala aferenta castigurilor. Tot pana la aceeasi data, indiferent ca au inregistrat pierderi sau castiguri din tranzactii cu titlurile de valoare, altele decat actiunile primite cu titlu gratuit in cadrul programului de privatizare in masa, toti investitorii au obligatia de a intocmi si depune o declaratie privind profiturile sau pierderile, conform articolului 83 din Codul Fiscal valabil pentru 2006. Scutiti de impozit vor fi investitorii care au inregistrat castiguri in 2006 pe baza unor titluri detinute pe o perioada mai mare de 365 de zile, intrucat acesta a fost retinut si achitat de catre societatea intermediara.

    Si asta pentru ca, conform articolului 67 din Codul Fiscal, in cazul castigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, care au fost dobandite si instrainate intr-o perioada mai mare de 365 de zile, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor.

    Termenul de virare a impozitului este, in acest caz, pana la 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Nici investitorii care au obtinut pierderi din transferurile de valori mobiliare efectuate in cursul lui 2006 nu au obligatia de a plati impozit.

    Fisa de portofoliu, prin posta

    Investitorii care vor trebui sa plateasca impozit o vor face pe baza fisei de portofoliu care va fi transmisa de catre compania intermediara prin posta la domiciliul mentionat in contractul de intermediere. Fisa de portofoliu va fi transmisa cel putin pentru cei care au derulat tranzactii la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in 2006. Pentru clientii care au derulat tranzactii la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu (BMFMS), fisa de portofoliu se va transmite intr-o scrisoare separata. Aceasta dupa ce BMFMS va finaliza o aplicatie informatica ce va permite prezentarea fisei.

    Sursa: Realitatea Romaneasca, 8 ianuarie 2007.

    mai mult

  • Gheorghe Calburean controleaza pachetul majoritar la Dafora Medias, in urma unei majorari de capital

    Adevarul   DAFR

    ___
    Omul de afaceri Gheorghe Calburean controleaza din nou, direct si prin alti actionari, pachetul majoritar de actiuni la Dafora Medias, in urma unei majorari de capital, modificarile fiind in curs de inregistrare la registrul actionarilor. Calburean a vandut, in perioada 24 noiembrie-19 decembrie 2006, 17,17 milioane de actiuni, reprezentand 51,83% din capitalul Dafora, direct sau prin alti actionari. El intentioneaza insa sa detina controlul asupra companiei. 'Voi mentine in permanenta pachetul majoritar in SC Dafora S.A, iar banii rezultati din vanzarea actiunilor se vor intoarce in societate pentru dezvoltare. In prezent, nu mai am planuri pentru vanzarea altor actiuni. Scopul acestei vanzari a fost de a asigura resursele financiare de care are nevoie grupul', a declarat Calburean intr-un comunicat. Adunarea Generala a Actionarilor Dafora a decis, in septembrie, majorarea capitalului social prin aport in numerar cu 5,9 milioane de lei, la 9,2 milioane de lei. Cotatia actiunilor Dafora, listate pe piata Rasdaq, a urcat de peste sase ori in 2006, de la 0,4 lei in decembrie 2005 la 2,5 lei.

    Sursa: Adevarul, 8 ianuarie 2007.
    '

    mai mult

05.01.2007

  • Patriciu vaneaza Petromul sarbesc

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   RRC

    ___
    Grupul petrolier Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a depus o scrisoare de interes pentru achizitia pachetului de control la NIS, cea mai mare companie de profil din Serbia, au declarat pentru ZF surse de pe piata.

    The Rompetrol Group, cu afaceri anuale de circa 6 mld. $ (5 mld. euro), intra in lupta pentru achizitia pachetului scos la vanzare la NIS (Nafta Industrija Srbije), compania din Serbia fiind printre ultimele active petroliere aflate sub controlul statului in Europa de Sud - Est. NIS este astfel o tinta naturala pentru jucatorii de talie regionala precum OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) sau Rompetrol.

    Seful PKN Orlen a anuntat saptamana aceasta, citat de Reuters, ca este interesat de privatizarea NIS in contextul expansiunii in regiune.

    Statul sarb anunta anul trecut ca vrea sa vanda un pachet de 25% din NIS catre un investitor strategic, pentru care se astepta sa incaseze circa 300 mil. $ (250 mil. euro), potrivit presei internationale. Ultimele informatii de pe piata indica faptul ca tranzactia va viza vanzarea unui pachet de control in companie, de circa 37%. Restul actiunilor ar urma sa fie impartite de catre guvernul Serbiei, aproximativ 35%, fonduri de pensii si alti investitori, sustin sursele citate.

    Reprezentantii grupului Rompetrol nu au dorit sa comenteze pe marginea acestui subiect.

    Grupul lui Dinu Patriciu, cu activitati in circa 13 tari din Europa, vizeaza in strategia sa de expansiune sa construiasca un pod de operatiuni intre zona Balcanilor si coasta franco - spaniola a Atlanticului, cele doua motoare de dezvoltare ale businessului sau petrolier.

    NIS ar fi un prim pas in aceasta directie de dezvoltare, compania petroliera din Serbia avand un portofoliu puternic in downstream, cu rafinarii la Belgrad, Pancevo si Novi Sad, conform datelor de pe site-ul companiei.

    O alta companie romaneasca, Cuprom, a castigat la finele anului trecut licitatia de privatizare a companiei miniere RTB Bor din Serbia, pentru care a facut o oferta in valoare de 400 mil. $ (peste 330 mil. euro).

    In vara anului trecut, Patriciu spunea ca este dispus sa atraga fonduri pentru expansiunea grupului Rompetrol prin cedarea unui pachet de 10 - 35% din actiunile The Rompetrol Group catre un investitor. Pentru acest demers, Rompetrol a mandatat deja banca de investitii Morgan Stanley.

    Printre cele mai importante active ale grupului Rompetrol se numara rafinaria Petromidia de la Marea Neagra si compania franceza Dyneff. Rompetrol Rafinare, compania care opereaza Petromidia, avea ieri o capitalizare bursiera de 588 mil. euro la pret de 0,0942 lei pe actiune.

    Sursa: Ziarul Financiar, 5 ianuarie 2007.

    mai mult

Pagina

inchide