07.12.2006
-
Piata farmaceutica, vanzari de 1,39 de miliarde de lei in trimestrul al treilea
___
In al treilea trimestru al anului in curs, piata farmaceutica din Romania a crescut la 1,39 miliarde de lei, confirmand tendinta de majorare a pietei totale, care a avansat cu 17,9% fata de cresterea de 14,5% inregistrata la sfarsitul trimestrului precedent. Evolutia pietei farma din Q3 marcheaza astfel traversarea cu succes a momentului dificil de la inceputul anului 2006, potrivit companiei de cercetare de piata Cegedim.
Motorul cresterii pietei a fost retailul, adica vanzarile prin farmacii, pentru ca pe segmentul vanzarilor din spitale, avansul sa fie nesemnificativ. Astfel, consumul prin intermediul farmaciilor a inregistrat in al treilea trimestru un nivel de crestere de +23,2%, atingand un prag de 1,1 milioane de lei, in timp ce consumul pe segmentul spitalelor a consemnat o crestere usoara, de 2,2%, totalizand 286,1 milioane de lei.
Pe segmente, produsele cu prescriptie medicala au crescut cu 22,9%, asemanator cu cele fara prescriptie medicala (24,0%).
GlaxoSmithKline conduce piata
Studiul firmei Cegedim prezinta si un clasament al companiilor farmaceutice din Romania, in care pe primul loc se afla compania britanica GlaxoSmithKline, cu vanzari ce totalizeaza 107,3 milioane de lei si cu o cota de piata de 8,3%. Pe locul secund se afla elvetienii de la Hoffman-La Roche, care au consemnat vanzari de 102,7 de milioane de lei, cu o cota de piata de 6,9%. Pe pozitia a treia se pozitioneaza Sanofi-Aventis, care au vandut, in trimestrul al treilea, produse de 85,6 milioane de lei, cu o cota de piata de 6,3%
Urmeaza indeaproape o alta firma elvetiana, Novartis, care a avut vanzari de 88 de milioane de lei, cu o cota de piata de 6,2%.
Pozitia a cincea este ocupata de americanii de la Pfizer, care au inregistrat vanzari de 82,3 milioane de lei si o cota de piata de 6,1%.
Intre primii 10 din topul firmei Cegedim se gasesc si trei actuali sau fosti producatori romani. Zentiva (fosta Sicomed Bucuresti) se afla pe locul al saselea, cu vanzari de 77,8 milioane de lei, iar pe opt se gaseste Terapia-Ranbaxy (fosta Terapia Cluj-Napoca), cu 60,9 de milioane de lei, in timp ce Antibiotice Iasi ocupa a noua pozitie, cu 44,3 de milioane de lei din vanzari si o cota de 3,2%.
La inceputul lunii noiembrie, Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iasi, companie care se afla in proces de privatizare, declara ca producatorul de produse farmaceutice are in plan demararea unui program de dezvoltare care necesita investitii de circa 25 de milioane de euro, pana la sfarsitul anului 2010. Prin demararea programului de investitii, dar si prin extinderea vanzarilor pe piata din Statele Unite ale Americii, producatorul farmaceutic Antibiotice Iasi vizeaza o dublare a profitului pana in anul 2010. Totodata, preciza Nani, cota de piata a Antibiotice ar fi de 3,5%, iar pana in 2010, aceasta ar uma sa se majoreze cu 1%.
Ritm de crestere al pietei farma, +20%
Pentru sfarsitului anului 2006, Cegedim estimeaza o usoara depasire a performantei anului trecut (aproximativ +20%, fata de +18,1%), datorata cresterii semnificative a segmentului de retail si recuperarii segmentului de spital. Firma de cercetare precizeaza ca este putin probabil ca ritmul actual de crestere sa se mentina, tinand cont de toate dificultatile actuale, insa estimeaza o crestere, in continuare, a pietei farmaceutice, cu o rata anuala intre 10-15%.
In opinia lui Dan Zaharescu, director executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente, ritmul de crestere al pietei farmaceutice din Romania, evaluat realist, s-ar afla in jurul a 20% pe an, cu o varianta optimista de 25%, si una pesimista de 15%.
Zaharescu preciza recent ca aceasta crestere va fi influentata in mod hotarator de marimea fondurilor alocate de Ministerul Sanatatii Publice si de asigurarea unui coeficient ridicat de colectare a contributiilor asiguratilor la fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate. Oficalul ARPIM estima ca piata medicamentelor se va situa, in 2006, la circa 1,5 miliarde de euro. Anul trecut piata farmaceutica din Romania a inregistrat un avans de 18 procente, cumuland 1,27 miliarde de euro, potrivit datelor Cegedim. In 2004, vanzarile de produse cu prescriptie in farmacii si nivelul cursului de schimb au favorizat avansul pietei medicamentelor din Romania cu 28,1%, pana la 960,6 milioane de euro.
Sursa: Curierul National, 7 decembrie 2006. -
Alumil vrea sa devina principalul producator din regiune
Adevarul ALU
___
Liderul pietei autohtone a profilelor de aluminiu, Alumil Rom Industry, intentioneaza sa isi dezvolte capacitatea de productie si reteaua de distributie din Romania. Pentru sustinerea investitiilor, compania va lansa o oferta publica de actiuni de 28,75 milioane de lei.
Alumil Rom Industry este o filiala a companiei Alumil Mylonas din Grecia, principalul producator de profile de aluminiu din aceasta tara si unul dintre cei mai mari jucatori la nivel european din industria extrudarii aluminiului. Filiala din Romania detine 37% din piata autohtona a profilelor din aluminiu. Urmatorul jucator de pe aceasta piata realizeaza circa 17% din vanzari.
Puncte de distributie in 23 de locatii din Romania si Republica Moldova
Compania romaneasca are un plan ambitios de dezvoltare, care vizeaza extinderea retelei de distributie, mutarea activitatii de productie la Filipesti precum si majorarea capacitatilor de productie. In prezent, Alumil are puncte de distributie in 23 de locatii din Romania si Republica Moldova si doua centre de productie, la Bucuresti si Filipesti. 'Intentionam sa ne dezvoltam capacitatile de productie si reteaua de distributie, astfel incat sa devenim cel mai important producator de profile de aluminiu din regiune', a declarat pentru Adevarul, Apostolos Papadopoulos, responsabilul de relatia cu investitorii de la Alumil Grecia. Pentru finantarea programenlor de investitii, societatea va lansa o oferta publica de actiuni (IPO), prin care intentioneaza sa atraga 28,75 milioane de lei. Alumil Rom Industry a obtinut anul trecut un profit net de 12,4 milioane de lei, cu 14% mai mic decat nivelul inregistrat in 2004. Deprecierea rezultatului net a fost cauzata de intensificarea concurentei, pe fondul unui aflux de producatori greci, precum si de fluctuatiile pretului aluminiului pe plan international. Pentru acest an, Alumil estimeaza un profit de 12,9 milioane lei. Cifra de afaceri sa majorat pe parcursul anului trecut cu 14% fata de 2004, pana la valoarea de 84,5 milioane de lei.
Cota de piata de 37%
Domeniul de activitate al Alumil este foarte dinamic si cu un potential ridicat de crestere, fiind direct 'conectat' de sectorul constructiilor. Numai ca, cel putin pana in prezent, romanii prefera profilele din PVC in detrimentul celor din aluminiu. Astfel, din totalul vanzarilor de profile, cele din aluminiu reprezinta doar 30%, diferenta apartinand profilelor din PVC. 'In tarile dezvoltate, raportul de forte este invers. In Grecia, spre exemplu, vanzarile de profile de PVC reprezinta doar 15% din totalul pietei. Chiar daca profilele de aluminiu sunt mai scumpe, au o durata de viata de 20 de ani, dublu fata de profilele din PVC', a declarat pentru Adevarul, Mariu Ionita, director in cadrul Alumil Rom Industry.
De altfel, ultima tendinta in domeniul constructiilor este de a asigura o calitate cat mai buna a finisajelor si dotarilor noilor constructii.
Un risc pentru companie este dependenta de preturile internationale ale aluminiului. 'Aprovizionarea cu aluminiu se face de catre compania-mama, la Bursa de la Londra. Profilele sunt fabricate in Grecia, iar in unitatile de productie din Romania se fac inca doua operatiuni de finisaj', precizeaza Ionita. Potrivit oficialilor companiei, acest procedeu are ca efect diminuarea costurilor de productie de la Alumil Rom Industry.
Punctele forte:
- este lider pe piata profilelor de aluminiu
- comparativ cu firmele concurente, este cel mai bine pozitionata in ceea ce priveste standardele internationale de calitate impuse de Uniunea Europeana. Compania-mama are un centru de cercetare in Germania, astfel ca noile produse indeplinesc standardele europene de calitate
- legatura directa cu sectorul constructiilor, care este in plin avant
- manifestarea unei tendinte, in domeniul constructiilor, privind realizarea unor finisaje si dotari de cea mai inalta calitate
- achizitionarea materiei prime, aluminiu, de catre firma-mama.
Puncte slabe:
- dependenta de pretul aluminiului. La Bursa din Londra, pretul aluminiului sa majorat in 2004-2005 cu 45%-50%
- cresterea preturilor de vanzare, pe fondul majorarii cotatiilor internationale la aluminiu, ar putea afecta capacitatea concurentiala cu segmentul profilelor din PVC.
Sursa: Adevarul, 7 decembrie 2006.'
06.12.2006
-
Aviz negativ in cazul Petrom
Romania libera SNP
___
Ministerul Justitiei a dat aviz negativ proiectului Ministerului Economiei si Comertului in ceea ce priveste achizitionarea de catre salariati a pachetului de opt la suta din actiunile companiei Petrom. In prezent, proiectul este suspendat din cauza anchetei referitoare la privatizarile din domeniul energetic. Ministerul Justitiei considera ca sfera persoanelor indreptatite sa cumpere actiuni trebuie stabilita conform legii. Ancheta declansata de Parchetul instantei supreme la sfarsitul lunii trecute a scos la iveala lupta din culise pentru promovarea actului normativ care sa permita vanzarea a opt procente din actiunile Petrom catre asociatia salariatilor.
Sursa: Romania Libera, 6 decembrie 2006. -
Florin Georgescu sustine ca CEC s-ar putea privatiza in doua luni
Gandul
___
Vanzarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) catre unul dintre cei doi ofertanti, OTP sau National Bank of Greece, ar putea fi realizata in luna decembrie sau in ianuarie 2007, a declarat, marti, la Atena, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Florin Georgescu, citat de Reuters. Forma finala a contractului de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) va fi aprobata de Guvern dupa ce Ministerul Justitiei va aviza documentul, a declarat, marti, agentiei Mediafax, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu. Surse din Comisia de privatizare au declarat ca Ministerul Justitiei a transmis mai multe pagini de observatii pe marginea contractului, iar Finantele au raspuns deja la toate propunerile primite.
Sursa: Gandul, 6 decembrie 2006. -
Salariatii BCR nu se grabesc sa-si vanda actiunile catre Erste Bank
Adevarul EBS
___
Titlurile BCR atrag din ce in ce mai multi investitori. Oamenii de afaceri Gigi Becali si George Copos au anuntat recent ca vor sa lanseze o oferta pentru achizitionarea de actiuni BCR, care se va adresa atat salariatilor bancii cat si societatilor de investitii financiare (SIF).
Intentiile oamenilor de afaceri vin, se pare, pe fondul unor zvonuri legate de gradul redus de subscriere, de pana acum, din cadrul ofertei Erste Bank. Aceasta insa nu s-a incheiat, termenul-limita fiind 24 noiembrie.
Pachetul de actiuni vizat de oamenii de afaceri romani este de cel putin 5% din capitalul social, care la pretul de 6,5 euro oferit de Erste Bank salariatilor, ar valora 257,5 milioane de euro. Iar daca avem in vedere ca cei doi businessmani doresc sa ajunga la 8%, rezulta ca acestia sunt pregatiti sa investeasca peste 400 de milioane de euro in titlurile BCR. Becali a afirmat ca este dispus sa cumpere actiuni de 50 de milioane de euro. Aceasta, la pretul din oferta Erste Bank, ar reprezenta aproape 1% din capitalul social al bancii.
Pe de alta parte, SIFurile nu par insa interesate sa renunte la pachetele de titluri BCR. 'Actiunile BCR reprezinta pentru SIF-uri un plasament de elita, care aduce dividende consistente si, in plus, promite foarte mult pentru viitor. Cel putin pentru moment nu ne gandim sa vindem aceste pachete', a declarat pentru Adevarul, Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF 5. Cele cinci societati de investitii financiare adopta, in principiu, aceeasi politica privind actiunile BCR din portofoliu. 'Consideram ca impreuna, cele cinci SIFuri reprezinta o forta, de aceea aveam o strategie unitara in ceea ce priveste detinerile la BCR', afirma Ciurezu. Cum SIFurile par a fi decise sa nu isi vanda pachetele de actiuni BCR, probabil salariatii BCR vor fi tinta principala a ofertei pe care intentioneaza sa o lanseze Copos si Becali. Iar pentru a-i tenta pe acestia, pretul trebuie sa fie substantial mai mare decat cel oferit de austrieci. Daca unii optimisti ar putea sa spere ca Erste Bank ar putea sa isi imbunatateasca oferta pentru titlurile BCR care apartin salariatilor, oficialii bancii austriece isi mentin insa decizia. In niciun caz oferta 'nu va fi prelungita sau reluata in alti termeni', a precizat pentru Adevarul, Ionut Stanimir, purtator de cuvant la Erste Bank.
Sursa: Adevarul, 6 decembrie 2006.
'
05.12.2006
-
Biofarm a cumparat terenuri de 600.000 euro in Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul farmaceutic Biofarm Bucuresti a cumparat terenuri cu o suprafata totala de 12.300 mp, in valoare de 600.000 de euro, potrivit informatiilor transmise Bursei de Valori Bucuresti. Terenurile, in suprafata de 9.000 de metri patrati si, respectiv, 3.300 de metri patrati, sunt situate in sectorul 3 din Bucuresti. La inceputul lunii noiembrie, compania a anuntat ca a incheiat cu banca ABN Amro un contract de acordare a unui credit in valoare de 800.000 de euro, in vederea achizitionarii unui teren. Anterior, reprezentantii producatorului au afirmat ca Biofarm intentioneaza, pe termen lung, sa dezvolte o noua platforma logistica, urmand sa achizitioneze terenul necesar proiectului.
Totodata, actionarii producatorului farmaceutic Biofarm Bucuresti vor lua in discutie, in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), aprobarea unui plafon de creditare a societatii de 20 mil. euro. In acelasi timp, AGA va supune aprobarii propunerea de participare la privatizarea companiei Antibiotice Iasi. Compania a depus deja o oferta neangajanta la AVAS, in calitate de conducator al unui consortiu format din Biofarm, SIF Oltenia, SIF Banat-Crisana, SIF Moldova, SSIF Broker si omul de afaceri Tudor Dumitru. Toate cele patru societati de investitii financiare si Tudor Dumitru sunt actionari ai Biofarm.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 decembrie 2006. -
Bancile straine emit obligatiuni in locul statului roman
Curierul National BRD
___
In ultimul an si jumatate, singura emisiune de obligatiuni comparabila cu o emisiune a statului a fost cea lansata de Banca Mondiala. Totusi, pe langa initiativa organismului international, luata, se pare, la indemnul Ministerului Finantelor, o serie de institutii de credit din strainatate au emis, de la inceputul anului, obligatiuni denominate in lei. Singura banca romaneasca care a luat o astfel de decizie este BRD, cu o emisiune suprasubscrisa la 609 milioane lei, pe piata din Luxemburg. Dobanzile mai ridicate practicate la lei precum si tendinta sustinuta de apreciere a monedei nationale sunt principalele motive pentru care unele institutii financiare aleg sa emita obligatiuni in lei. Din pacate pentru piata de capital din Romania, emisiunile s-au realizat, in marea lor majoritate, pe piete din afara tarii. Pentru companiile financiare si de asigurari, titlurile de stat reprezinta principala investitie. Un exemplu sunt SUA, unde uriasul deficit comercial este echilibrat, intr-o anumita masura, de plasamentele in bonuri de Trezorerie. De la inceputul anului au avut loc mai multe emisiuni de obligatiuni denominate in lei, printre care si una aranjata pentru statul austriac. Banca Mondiala, KFW din Germania, Eksportfinans Norvegia si Rabobank Olanda, dar si KommuneKredit din Danemarca sunt cateva exemple.
Statul ezita
De 15 luni statul amana in mod repetat emisiunile programate in calendarul oficial. Principala motivatie vizeaza excedentele inregistrate in Trezorerie. Potrivit legii, statul roman nu poate emite obligatiuni in perioade de excedent bugetar. Ministerul Finantelor face demersuri pentru a modifica aceasta lege. 'Avem pregatit un proiect de modificare a legii care sa ne permita sa emitem obligatiuni si in perioade de excedent', declara in cadrul unui seminar ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu. Dupa primele zece luni, bugetul consolidat a inregistrat un excedent de 2,04%. ' Emisiuni de titluri de stat ar trebui sa existe si in perioade de excedent bugetar, pentru mentinerea unui reper in piata si asigurarea unui volum de titluri care pot fi utilizate ca si garantii pe piata interbancara', arata un raport al BNR privind stabilitatea financiara.
Castiguri din dobanzi...
Institutiile de credit ce emit obligatiuni in lei pe pietele internationale pot identifica o sursa de castig in diferenta dintre dobanda oferita pentru obligatiuni si cea pe care ar obtine-o prin plasarea leilor intr-o banca din Romania. Institutia daneza KommuneKredit va lansa o emisiune de obligatiuni in valoare de 45 milioane de lei, pentru investitorii de retail din Japonia, transmite Reuters. Titlurile vor fi emise cu data 21 decembrie si vor avea o dobanda anuala de 5,85%. Scadenta este de 6 ani. In situatia in care banca ar alege sa depuna banii intr-o institutie de credit din Romania, ar obtine o dobanda anuala de 7% in medie. Astfel, diferenta intre dobanda oferita (5,85%) si cea obtinuta in Romania (7% sa spunem) se transforma intr-un castig de 1,15%.
...si din aprecierea leului
Potrivit datelor Bancii Nationale, de la inceputul anului, leul s-a apreciat in ansamblu cu aproximativ 18 bani fata de moneda europeana, de la 3,61 lei cat era estimat un euro in ianuarie la 3,43 lei pe euro la sfarsitul lui noiembrie. Pe de alta parte emisiunea de obligatiuni in sine poate conduce la o apreciere a monedei nationale. Bancile cumparau ieri dimineata un euro cu 3,4220 lei si il vindeau cu 3,4270 lei, iar dupa prima ora de tranzactionare nivelul a scazut la 3,4100-3,4150 lei/euro ca urmare a cumpararii de lei de catre investitorii straini care au investit in obligatiunile in lei emise de BRD SocGen si KommuneKredit. 'Probabil ca emisiunile de obligatiuni in lei din ultimele zile au starnit interesul investitorilor straini, care au ajuns sa influenteze si cursul valutar', a comentat pentru Wall-Street dealerul Raiffeisen Bank Romania Aurelian Mihailescu.
Emisiunea BRD, suprasubscrisa
BRD a vandut pe piata din Luxemburg obligatiuni in valoare totala de 609 milioane lei, informeaza Reuters, citat de Mediafax. Emisiunea bancii a fost astfel suprasubscrisa cu 109 milioane lei. Titlurile au o maturitate de cinci ani, fiind scadente la 12 decembrie 2011, iar dobanda este de 7,75% pe an, platibila anual. Obligatiunile au fost emise la valoarea nominala, de 35.000 de lei, iar rambursarea va fi facuta intr-o singura transa, la scadenta. Obligatiunile nu sunt convertibile in actiuni. Banca este cotata cu ratingul 'Baa3' de catre Moody's Investors Service si 'A minus' de catre Fitch Ratings.
Sursa: Curierul National, 5 decembrie 2006.' -
Listarea Romtelecom la Bursa din Bucuresti se amana pentru 2008
Adevarul
___
Investitorii de pe piata de capital se pare ca mai au ceva de asteptat pana la listarea companiilor 'promise' de stat. Rezilierea de catre Ministerul Comunicatiilor a contractului cu Credit Suisse First Boston, consultantul selectat pentru listarea Romtelecom la bursa, amana momentul cotarii companiei cel putin pentru anul 2008. In plus, intarzierile nejustificate in procesul de selectare a consultantului pentru listarea Transgaz ridica semne de intrebare privind cotarea companiei mai devreme de finele anului viitor.
Dupa succesul inregistrat de oferta publica initiala (IPO) de la Transelectrica, listarea, in 2007, a inca doua companii din portofoliul statului era privita de reprezentantii pietei de capital drept punctul de pornire pentru dezvoltarea Bursei de la Bucuresti. Se pare insa ca niciuna dintre cele doua societati nu se grabeste spre ringul bursier.
La Romtelecom, intentia Ministerului Comunicatiilor de a rezilia contractul incheiat cu consultantul selectat in vederea listarii companiei, Credit Suisse First Boston, amana momentul cotarii la BVB cel putin pentru anul 2008. De altfel, ministrul telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy, a lasat sa se inteleaga ca listarea Romtelecom nu va avea loc anul viitor. Aceasta, mai ales in contextul in care actionarul majoritar de la Romtelecom, grupul elen OTE, a solicitat ca listarea operatorului roman de telefonie fixa sa se realizeze cel putin dupa un an de la inceperea procesului de redresare. In plus, selectarea unui nou consultant presupune o perioada de cel putin cateva luni. 'Daca in cazul companiilor private demersurile in vederea listarii se pot derula foarte rapid, cand este vorba de o companie de stat si de o decizie politica, lucrurile dureaza mai mult', a declarat, pentru Adevarul, Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta, KTD Invest.
La Transgaz, tergiversarile in ceea ce priveste selectarea consultantului in vederea listarii plaseaza momentul cotarii la bursa cel mai devreme in ultimele luni ale anului viitor. 'In cazul ideal, listarea companiei se face in sase luni de la selectarea consultantului. Pentru a vedea Transgaz la BVB in vara lui 2007, ar trebui ca, pana la finele acestui an, sa fie selectat consortiul sau sindicatul care va intermedia listarea companiei. In prezent, nu se stie nimic privind data finalizarii acestui proces', a declarat, pentru Adevarul, Petru Prunea, presedintele societatii de brokeraj SSIF Broker.
Intarzierile in selectarea consultantului la Transgaz sunt cauzate, se pare, de stabilirea unor criterii care nu permit departajarea participantilor la licitatie. 'Intarzierea demersurile in ceea ce priveste cotarea Transgaz la BVB nu este surprinzatoare, avand in vedere numeroasele probleme legate de privatizarile din domeniul energetic', a declarat, pentru Adevarul, Laurentiu Rosoiu, consultant de investitii la SAI Swiss Capital Asset Management.
'Amanarea listarii Romtelecom, desi lasa un gust amar, nu este totusi surprinzatoare. Aceasta intrucat, avand in vedere experienta cotarilor de pana acum, nimeni nu a crezut in listarea Romtelecom in 2007. Totusi, pentru Bursa de Valori, astfel de intamplari nefericite impiedica dezvoltarea si cresterea capacitatii concurentiale fata de alte burse', afirma Laurentiu Rosoiu. La randul sau, Iulian Panait este de parere ca impactul amanarii cotarii Romtelecom la BVB va avea un impact redus asupra pietei de capital. In primul rand, investitorii nu au crezut in listarea companiei in 2007, iar pentru brokeri, actiunea Romtelecom nu ar fi fost privita ca un blue-chips.
Marile companii, asteptate pe piata de capital
Dragos Neacsu, director in cadrul Deloitte and Touche, atrage atentia ca pentru dezvoltarea bursei nu sunt suficiente listarile Romtelecom si Transelectrica. 'Cotarea unor companii din portofoliul statului nu reprezinta un semn de maturizare a pietei de capital. Aceasta trebuie sa priveasca dezvoltarea sa prin prisma a doua surse, respectiv listarea unor societati de stat si, mai important, cotarea unor companii private', afirma Dragos Neacsu.
Fondurile de investitii, cand se uita spre o bursa, cauta acele sectoare care aduc crestere economica. Or, la BVB, astfel de domenii aproape nu exista. 'Se simte nevoia prezentei la cota bursei a unor sectoare care sau dezvoltat pe picioare private', precizeaza Dragos Neacsu. Printre domeniile cu potential ridicat de crestere care nu sunt reprezentate la BVB sunt cel al serviciilor, constructiilor, IT.
Oricum, faptul ca doua listari majore pentru piata de capital romaneasca intarzie sa aiba loc reprezinta un mare deserviciu adus pietei de capital romanesti. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, de anul viitor, sunt asteptate fondurile de pensii, precum si un aflux de investitori straini, care nu vor avea in ce sa investeasca.
Sursa: Adevarul, 5 decembrie 2006.'
04.12.2006
-
Broker isi va capitaliza cea mai mare parte din castig pentru a-si putea restructura operatiunile
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Societatea de intermediere financiara Broker Cluj intentioneaza anul viitor sa capitalizeze 'cel putin' 15 milioane de lei (4,4 milioane de euro) din profitul pe care-l va obtine in 2006 si totodata sa deruleze o majorare de capital cu aport in numerar, pentru a creste capacitatea firmei de a a-si reorienta operatiunile dupa specificul unei banci de investitii, potrivit conducerii Broker.
Consiliul de administratie al Broker a aprobat saptamana trecuta 'inceperea demersurilor' pentru transformarea societatii intr-o banca de investitii si trecerea firmei la categoria I a Bursei de Valori. Broker mai anuntase si in trecut, dupa momentul listarii la Bursa, ca intentioneaza sa-si structureze operatiunile dupa modelul unei banci de investitii.
'Inceperea demersurilor inseamna inceperea demersurilor catre CNVM care sa aprobe aceasta schimbare, cu atat mai mult cu cat Broker are in prezent un capital de trei ori mai mare decat capitalul cerut de BNR pentru infiintarea unei banci comerciale. Este adevarat, nu am gasit in legislatia pietei de capital reglementarea unei astfel de entitati, dar acest concept exista in prevederile din Uniunea Europeana si vrem sa determinam CNVM sa se alinieze si din acest punct de vedere la normele europene', a declarat Petru Prunea, presedintele Broker Cluj.
Potrivit lui Prunea, transformarea Broker intr-o banca de investitii vizeaza in primul rand o schimbare a denumirii, dar si a ponderii diverselor activitati ale societatii.
'Este vorba de o schimbare de denumire in Banca de Investitii Broker, dar vrem sa ajustam si raportul intre operatiunile noastre. In prezent, cea mai mare pondere in activitatea noastra o detine activitatea de tranzactionare si plasament si vrem, odata cu acea schimbare, sa marim ponderea activitatii de consultanta si a celei de operatiuni cu firme', spune Petru Prunea.
'Depinde si de oferta noastra, de calitatea ofertei, de posibilitatile noastre. De aceea vrem ca anul viitor sa capitalizam cel putin 15 milioane de lei din profitul pe acest an si sa derulam o majorare de capital prin aport in numerar. Acestea sunt propunerile noastre, dar hotararea definitiva va fi luata in cadrul AGA', a mai spus seful Broker.
Broker Cluj avea dupa primele zece luni ale anului un profit brut de 17,83 milioane de lei (5,03 milioane de euro), mai mare decat profitul realizat pe tot parcursul anului trecut.
Societatea va derula la inceputul anului viitor si emisiunea de obligatiuni cu optiuni de subscriere anuntata initial pentru acest an.
'Prospectul e spre autorizare la CNVM. Probabil vom primi autorizarea pana la finalul acestui an si vom da drumul la oferta la inceputul anului viitor', a precizat Petru Prunea. Emisiunea de obligatiuni va avea o valoare de 25 de milioane de lei si va fi prima de acest gen de pe piata romaneasca ce va oferi investitorilor posibilitatea de a cumpara la scadenta actiuni ale emitentului la un pret fix.
Consiliul de administratie al firmei a mai aprobat saptamana trecuta ca Broker sa devina o 'societate libera de fumat'.
'In Europa sunt tari care au interzis fumatul in cadrul companiilor. La Broker, in centrala si in sucursale, fumatul deja nu mai este permis, dar se putea fuma in curtile exterioare sediilor noastre si nu mai vrem sa permitem acest lucru. Era deranjant. Avem oameni foarte buni, la care tinem mult si vrem ca prin aceasta masura sa le conservam sanatatea', a declarat Prunea.
Ce se intampla cu cei care sunt fumatori?
'Ori se lasa, ori pleaca din firma', a conchis seful Broker.
Sursa: Ziarl Financiar, 4 decembrie 2006.' -
Alro va inchide doi ani Alum Tulcea pentru investitii in retehnologizare
Curierul National ALR
___
Producatorul de alumina Alum Tulcea isi va inchide portile, pentru aproximativ doi ani, pentru investitii in retehnologizare in urma unei investitii de 50 milioane de dolari, realizata de proprietarul Alro Slatina. Compania va inlocui o mare parte din utilajele existente pentru a eficientiza productia si pentru conformarea cu normele europene de protectie a mediului.
'Am constatat ca, la Alum Tulcea, necesarul de investitii este mai mare decat cel estimat. In primul rand este nevoie de investitii foarte mari pentru centrala termica, pentru ca producem abur destul de scump. Pentru sustinerea acestui program investitional intentionam sa operam o majorare de capital de 114 milioane dolari care va avea loc in data de 6 decembrie', a declarat Gheorghe Dobra, directorul general al Alro. Conform spuselor lui Dobra, costurile de intrerupere a activitatii in fabrica tulceana se vor cifra la 8-9 milioane dolari pe an iar investitia va fi amortizata in cel mult cinci ani.
800 de muncitori disponibilizati
In paralel cu demararea planului de retehnologizare, Alum lanseaza si un program de disponibilizari voluntare, destinat persoanelor care doresc sa-si continue activitatea in afara companiei pe perioada in care producatorul de alumina va fi oprit. In acest sens aproximativ 800 de angajati, din cei 1200 ai fabricii, vor trebui sa-si paraseasca locul de munca, mare parte dintre acestia urmand a fi reincadrati dupa terminarea procesului de retehnologizare. Potrivit lui Dobra, programul va incepe luna viitoare si va respecta intru totul prevederile Contractului Colectiv de Munca semnat cu sindicatele fabricii tulcene. Astfel, salariatii vor primi sume de bani in functie de perioada cat au fost angajati ai companiei. La acestea se adauga plata ajutorului de somaj pentru un an si bonusuri de doua pana la patru salarii. In urma acestor investitii se urmareste optimizarea fluxului tehnologic pentru obtinerea unor costuri de productie competitive la nivel mondial cat si controlul strict al consumului de materii prime, materiale, pacura si energie. Totodata se va dubla capacitatea de productie a fabricii, pana la 1 milion de tone.
Alumina, procurata din surse externe
In perioada in care fabrica tulceana va fi inchisa, alumina necesara producerii de aluminiu la Alro Slatina va fi achizitionata din import. Ne vom procura alumina din tari ce detin rezerve insemnate de bauxita ca India, Brazilia, Caraibe, Australia, a mai spus Dobra, care a mai adaugat ca pretul de achizitie al bauxitei din import este chiar mai scazut decat la intern. Aceasta deoarece, conform spuselor directorului general Alro, la Alum, din cauza tehnologiilor invechite si a consumului mare de energie se produce mai scump decat la extern. In acelasi timp, in prezent piata aluminei este foarte prielnica pentru achizitii, intrucat preturile internationale sunt scazute, tendinta care se va pastra si in urmatorii doi ani, a mai spus Dobra, care a adaugat: 'niciodata nu am investit in achizitia de bauxita cand piata e pe val'. Din spusele lui Dobra, Marco International Zurich intentioneaza sa achizitioneze mine de bauxita care sa asigure materia prima pentru fabrica de la Slatina, precum si pentru cea din China. Intrebat care este locatia viitoarelor mine de bauxita, Dobra a spus doar ca 'se gasesc intr-o zona frumoasa a globului', Alum Tulcea este cel mai mare producator roman de alumina calcinata, utilizata pentru obtinerea aluminiului. Compania este unul dintre principalii furnizori de materie prima ai combinatului Alro Slatina. Principalele piete de desfacere pentru produsele rezultate din alumina livrata de Alum sunt tarile UE, Turcia si tarile din zona Balcanilor. In primele noua luni ale acestui an, Alum a inregistrat o cifra de afaceri de circa 145 de milioane de dolari, comparativ cu 68,8 milioane de dolari, in perioada similara a lui 2005. Compania a avut un profit de peste 7 milioane de dolari in perioada ianuarie-septembrie 2006, fata de o pierdere de 26 de milioane dolari in aceeasi perioada a anului trecut.
Sursa: Curierul National, 4 decembrie 2006.'
Pagina