08.01.2007
-
Gheorghe Calburean controleaza pachetul majoritar la Dafora Medias, in urma unei majorari de capital
Adevarul DAFR
___
Omul de afaceri Gheorghe Calburean controleaza din nou, direct si prin alti actionari, pachetul majoritar de actiuni la Dafora Medias, in urma unei majorari de capital, modificarile fiind in curs de inregistrare la registrul actionarilor. Calburean a vandut, in perioada 24 noiembrie-19 decembrie 2006, 17,17 milioane de actiuni, reprezentand 51,83% din capitalul Dafora, direct sau prin alti actionari. El intentioneaza insa sa detina controlul asupra companiei. 'Voi mentine in permanenta pachetul majoritar in SC Dafora S.A, iar banii rezultati din vanzarea actiunilor se vor intoarce in societate pentru dezvoltare. In prezent, nu mai am planuri pentru vanzarea altor actiuni. Scopul acestei vanzari a fost de a asigura resursele financiare de care are nevoie grupul', a declarat Calburean intr-un comunicat. Adunarea Generala a Actionarilor Dafora a decis, in septembrie, majorarea capitalului social prin aport in numerar cu 5,9 milioane de lei, la 9,2 milioane de lei. Cotatia actiunilor Dafora, listate pe piata Rasdaq, a urcat de peste sase ori in 2006, de la 0,4 lei in decembrie 2005 la 2,5 lei.
Sursa: Adevarul, 8 ianuarie 2007.
'
05.01.2007
-
Patriciu vaneaza Petromul sarbesc
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Grupul petrolier Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a depus o scrisoare de interes pentru achizitia pachetului de control la NIS, cea mai mare companie de profil din Serbia, au declarat pentru ZF surse de pe piata.
The Rompetrol Group, cu afaceri anuale de circa 6 mld. $ (5 mld. euro), intra in lupta pentru achizitia pachetului scos la vanzare la NIS (Nafta Industrija Srbije), compania din Serbia fiind printre ultimele active petroliere aflate sub controlul statului in Europa de Sud - Est. NIS este astfel o tinta naturala pentru jucatorii de talie regionala precum OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) sau Rompetrol.
Seful PKN Orlen a anuntat saptamana aceasta, citat de Reuters, ca este interesat de privatizarea NIS in contextul expansiunii in regiune.
Statul sarb anunta anul trecut ca vrea sa vanda un pachet de 25% din NIS catre un investitor strategic, pentru care se astepta sa incaseze circa 300 mil. $ (250 mil. euro), potrivit presei internationale. Ultimele informatii de pe piata indica faptul ca tranzactia va viza vanzarea unui pachet de control in companie, de circa 37%. Restul actiunilor ar urma sa fie impartite de catre guvernul Serbiei, aproximativ 35%, fonduri de pensii si alti investitori, sustin sursele citate.
Reprezentantii grupului Rompetrol nu au dorit sa comenteze pe marginea acestui subiect.
Grupul lui Dinu Patriciu, cu activitati in circa 13 tari din Europa, vizeaza in strategia sa de expansiune sa construiasca un pod de operatiuni intre zona Balcanilor si coasta franco - spaniola a Atlanticului, cele doua motoare de dezvoltare ale businessului sau petrolier.
NIS ar fi un prim pas in aceasta directie de dezvoltare, compania petroliera din Serbia avand un portofoliu puternic in downstream, cu rafinarii la Belgrad, Pancevo si Novi Sad, conform datelor de pe site-ul companiei.
O alta companie romaneasca, Cuprom, a castigat la finele anului trecut licitatia de privatizare a companiei miniere RTB Bor din Serbia, pentru care a facut o oferta in valoare de 400 mil. $ (peste 330 mil. euro).
In vara anului trecut, Patriciu spunea ca este dispus sa atraga fonduri pentru expansiunea grupului Rompetrol prin cedarea unui pachet de 10 - 35% din actiunile The Rompetrol Group catre un investitor. Pentru acest demers, Rompetrol a mandatat deja banca de investitii Morgan Stanley.
Printre cele mai importante active ale grupului Rompetrol se numara rafinaria Petromidia de la Marea Neagra si compania franceza Dyneff. Rompetrol Rafinare, compania care opereaza Petromidia, avea ieri o capitalizare bursiera de 588 mil. euro la pret de 0,0942 lei pe actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 ianuarie 2007. -
Romania si Bulgaria - tinte atractive pentru investitorii straini
Gandul
___
'Credem ca titlurile romanesti vor mai aduce profituri bune in urmatorii unul sau doi ani, dar cele bulgaresti si-au epuizat potentialul' - Koon Chow, departamentul de strategie al Barclays Capital
Romania si Bulgaria vor fi in continuare tinte atractive pentru investitii straine, desi activele din cele doua state sunt printre cele mai scumpe dintre tarile emergente, ca urmare a reducerii riscurilor politice dupa aderare, sustine publicatia britanica 'The Telegraph'. 'Pretul activelor a crescut de cinci ori in ultimii cinci ani, perioada in care Romania si Bulgaria au asteptat in anticamera Uniunii Europene. Acum, cand cele doua state sunt in siguranta in clubul in care au adus, la 1 ianuarie, inca 30 de milioane de locuitori, investitorii au inceput sa se intrebe daca este timpul sa caute pajisti mai verzi', se arata in articolul din editia electronica de joi a ziarului.
Potrivit lui Kingsmill Bond, de la departamentul de strategie al Deutsche Bank, preturile activelor din cele doua tari includ deja beneficiile aderarii la UE. 'Aceste doua piete sunt acum printre cele mai scumpe state emergente din lume', a spus Bond.
Romania si Bulgaria au facut eforturi pentru a castiga statutul de piata libera si pentru adoptarea intregului acquis comunitar, comenteaza 'The Telegraph'. Romania a privatizat peste 500 de companii de stat, a vandut 'dinozaurul auto' Dacia catre grupul Renault. 'Nu au mai ramas prea multe companii de vandut, in afara de sistemul de telefonie, doua banci si un post de televiziune. Sute de fabrici vechi au fost inchise, astfel ca sectorul de stat reprezinta doar 30%, mai putin decat Marea Britanie, de exemplu. De asemenea, 97% din terenuri sunt acum in proprietate privata', scrie autorul articolului. Analistii apreciaza insa ca Romania s-ar putea confrunta cu dificultati, pe fondul avansului deficitului de cont curent pana aproape de 10% din Produsul Intern Brut, chiar daca economia creste accelerat.
'Toata lumea este ingrijorata de pericolul supra-incalzirii si de aceea este bine ca investitorii sa fie precauti, deoarece cres?terea nu este liniara. Exista un potential enorm daca privim peste 5-10 ani', a apreciat Halmari. El a adaugat ca aderarea celor doua state la UE a dus la reducerea riscurilor politice. 'Oamenii de afaceri de peste Atlantic sau din Asia stiu acum ca in Romania si Bulgaria drepturile investitorilor sunt respectate. Fondurile alocate statelor din UE vor include acum si cele doua tari', a afirmat Halmari. Koon Chow, de la departamentul de strategie al Barclays Capital, recomanda investitorilor sa evite acum titlurile emise de cele doua tari, intrucat randamentele s-au redus foarte mult. 'Credem ca titlurile romanesti vor mai aduce profituri bune in urmatorii unul sau doi ani, dar cele bulgaresti si-au epuizat potentialul', a apreciat Chow.
Sursa: Gandul, 5 ianuarie 2007.' -
11 companii romanesti, in Dow Jones
Cotidianul ATB BCC BRD IMP RRC SCD SNP TBM TEL TLV
___
Dow Jones Indexes si Wilshire Associates au inclus, la 2 ianuarie 2007, o serie de companii din Romania, Bulgaria si Islanda in indicii Dow Jones Wilshire Global. Astfel, Romania si Bulgaria vor fi luate in considerare in calculul indicilor Dow Jones Wilshire Global Total Market si Dow Jones Wilshire Emerging Markets, iar Islanda va fi inclusa in Dow Jones Wilshire Global Total Market si Dow Jones Wilshire Developed Markets, se arata intr-un comunicat al celor doua companii.
„Includerea celor 11 companii romanesti in indicele Dow Jones Wilshire Global Total Market are un scop pur statistic. Dar ele vor deveni astfel mai interesante pentru investitori“, ne anunta Stere Farmache, director general la BVB.
Indicele Dow Jones Wilshire Global Total Market cuprinde 12.449 de companii din 59 de tari si reflecta evolutia in ansamblu a economiei mondiale. „Investitorii institutionali sint interesati de piete noi pentru a genera randamente si au nevoie de indici, pentru a se orienta“, a declarat, in comunicat, presedintele Dow Jones Indexes, Michael A. Petronella.
De asemenea, trebuie spus ca vor fi disponibili si indici bursieri la nivelul celor trei state. Valoarea de baza a indicilor Dow Jones Wilshire Iceland, Dow Jones Wilshire Bulgaria Index si Dow Jones Wilshire Romania a fost stabilita la 1.000 de puncte, la 31 decembrie 2006.
„Printre cele 11 companii se numara Transelectrica, Banca Transilvania, Biofarm, BRD, Antibiotice, Petrom, Rompetrol Rafinare Constanta. Trebuie sa mentionez ca firmele din Dow Jones World Index nu sint identice cu cele din BET“, sustine Stere Farmache.
Companii romanesti din Dow Jones World:
- Petrom SA
- BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale
- Banca Transilvania SA
- Rompetrol Rafinare Constanta
- Banca Comerciala Carpatica SA
- Impact SA Bucuresti
- Antibiotice SA Iasi
- Biofarm SA
- Transelectrica SA
- Zentiva SA
- Turbomecanica SA Bucuresti
Sursa: Cotidianul, 5 ianuarie 2007. -
Magazinul Cocor se transforma in mall de lux
Adevarul COCR
___
Vechiul complex comercial Cocorul, ridicat de comunisti in centrul Bucurestiului, va fi modernizat.
Transformarea va fi spectaculoasa, spune directorul general al magazinului, Constantin Smocot. El precizeaza ca fatada cladirii va fi multimedia, adica va fi un ecran imens pe care se vor putea vedea videoclipuri si reclame. Pana la finalizarea lucrarilor, stabilita la mijlocul anului 2008, planurile de renovare fac deja victime. Din cauza majorarii cu 10% a chiriei, mai multi comercianti din Cocorul au renuntat ieri la afaceri si au lasat spatiile goale.
Renovare de 24 milioane de euro
Lifturi panoramice, parcare pe sase etaje, fatada multimedia si fantani arteziene. Din cutia de metal, asa cum arata astazi magazinul Cocorul, peste un an si jumatate nu va mai ramane nimic. 'Totul va fi schimbat aici: fatada, interiorul si vom avea o parcare mai mare', spune directorul Smocot. El adauga ca inceperea renovarii este programata anul acesta, iar proiectul va costa minimum 24 milioane de euro.
Arhitectul Vlad Simionescu a gandit o fatada multimedia pe care vor fi proiectate videoclipuri si chiar filme, o piateta si fantani, reflectoare care sa indice pozitia magazinului si o parcare de minimum 250 de locuri. 'Dorim sa transformam Cocorul in cel mai luxos complex comercial al Bucurestiului. Vor disparea magazinele cu produse obisnuite, vor aparea cele care vor vinde obiecte de lux', mai spune Smocot.
Dispar standurile cu marfa ieftina
Din cauza viitoarelor modernizari, unele spatii de inchiriat au fost scoase la licitatie. Astfel, cele cu vizibilitate buna au ajuns insa sa se scumpeasca chiar si cu 50%, fapt care i-a nemultumit pe comerciantii cu putere financiara mica. 'Trebuie sa plec de aici, nu-mi mai permit sa platesc chiria, ca au scos la licitatie spatiul si a venit cineva care a dat mai mult', spune unul dintre comercianti, in timp ce impacheta marfa. Preturile chiriilor pornesc de la 80 lei/mp lunar si pot ajunge chiar si la 650 de lei. Pentru depozite se plateste 20 de lei/mp, iar pentru birouri, 40 de lei. 'In aceste sume sunt incluse toate cheltuielile, inclusiv utilitatile', spune directorul magazinului Cocorul, explicand, totodata, ca este cel mai ieftin din acest punct de vedere complex comercial al Bucurestiului.
Sursa: Adevarul, 5 ianuarie 2007.'
04.01.2007
-
Deutsche Boerse prospecteaza piata locala a derivatelor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Piata germano-elvetiana de produse financiare derivate, Eurex, una dintre cele mai mari din lume, prospecteaza piata romaneasca pentru a gasi oportunitati in domeniul serviciilor de tranzactionare si decontare-compensare pentru produsele financiare derivate.
Eurex este una din cele mai mari piete de produse financiare derivate din lume, cu peste un miliard de contracte tranzactionate anual, fiind operata impreuna de Deutsche Boerse si Swiss Exchange.
Reprezentantii Eurex s-au intalnit anul trecut cu cei ai Bursei Romane de Marfuri (BRM) pentru a discuta o posibila colaborare pentru lansarea unei piete de instrumente financiare derivate.
BRM intentioneaza de mai mult timp sa relanseze piata de produse financiare derivate, dupa ce a pierdut in urma cu cativa ani autorizatia CNVM pentru functionarea acesteia.
Printre cei responsabili de proiectul extinderii Eurex se numara o romanca, Simona Simon, seful departamentului de vanzari din cadrul pietei.
'Ne uitam dupa posibilitati de colaborare, ca parte a strategiei noastre. Am fost de altfel si la Bursa de Valori din Sofia. Suntem foarte flexibili si deschisi la orice posibilitate de colaborare', spune ea. Strategia Eurex prevede extinderea serviciilor financiare pe pietele emergente din Asia si Europa Centrala si de Est.
Eurex detine si casa de compensare Eurex Clearing AG, care ofera servicii post tranzactionare atat pentru produsele tranzactionate pe Eurex, cat si pentru Bursa din Frankfurt si cea din Irlanda. De altfel, discutiile dintre BRM si Eurex s-au referit in principal la oferirea serviciilor de casa de compensare pentru piata de derivate pe care BRM o are in plan.
In Romania exista in prezent o singura piata de produse financiare derivate, cea de la Bursa din Sibiu, in timp ce piata de la Bucuresti se pregateste sa lanseze o alta piata de derivate. Materializarea intentiilor Eurex de a intra pe piata romaneasca ar insemna aparitia unei a treia piete de produse financiare derivate.
'Piata locala va fi cea care va trebui sa decida de cate burse este nevoie', spune Simona Simon.
Aderarea la Uniunea Europeana a celorlalte tari fost-comuniste din Europa Centrala si de Est a coincis de asemenea cu o crestere a interesului operatorilor bursieri vest-europeni pentru bursele din tarile respective.
In mai 2004, odata cu aderarea, un consortiu condus de Bursa de Valori din Viena si HVB Bank (care a fuzionat ulterior cu italienii de la Unicredito) a preluat pachetul majoritar de actiuni al Bursei de valori din Budapesta. Din consortiu au mai facut parte austriecii de la Erste si cei de la Raiffeisen Bank.
Anul trecut a adus o explozie a tranzactionarii contractelor derivate la Bursa din Sibiu, care a inregistrat o crestere de noua ori a valorii contractelor financiare derivate tranzactionate, valoarea acestora ajungand la 2,75 miliarde de euro.
Tot anul trecut, actionarii Bursei de valori Bucuresti si cei ai Bursei din Sibiu nu au reusit sa se inteleaga in privinta fuziunii dintre cele doua piete, aceasta cazand la votul actionarilor. Drept urmare BVB a inceput demersurile pentru lansarea unei piete proprii de derivate, pe care primele tranzactii ar urma sa aiba loc anul acesta.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 ianuarie 2007.' -
GED Capital a strans 150 mil. euro pentru investitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania de investitii GED Capital a strans 150 mil. euro pentru fondul de investitii GED Eastern Fund II, dedicat Romaniei, Bulgariei si altor piete din Europa de Sud - Est.
Principala tinta de investitii a fondului este Romania, care ar putea atrage circa doua treimi din banii stransi. Asteptarile initiale ale reprezentantilor administratorului de investitii vizau un nivel de numai 100 mil. euro. Printre investitori se afla compania franceza de asigurari AXA, Amanda Capital, International Finance Corporation (divizie de investitii a Bancii Mondiale), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca spaniola Caja Madrid, Lagun Aro, Bank Austria sau AXIS - Ico.
Inca de la infiintarea in aprilie 2005, GED Eastern Fund II a derulat trei investitii pe piata din Romania - achizitia impreuna cu compania spaniola Prosegur a firmei de paza si securitate Dragon Star, infiintarea unei firme pentru afaceri in real estate alaturi de fondul de investitii Warburg Pincus si achizitia lantului de magazine de echipamente GSM - Dasimpex.
Tinta fondului administrat de GED Capital este achizitia de participatii majoritare in companii aflate intr-o faza de dezvoltare regionala a operatiunilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 ianuarie 2007. -
PKN Orlen priveste spre Romania
Romania libera
___
Grupul petrolier polonez PKN Orlen intentioneaza sa se extinda in regiunea central si est-europeana si nu exclude posibilitatea de a efectua achizitii in Romania, a declarat directorul general al companiei poloneze, Igor Chalupec. PKN Orlen a finalizat, in luna decembrie, preluarea rafinariei lituaniene Mazeikiu Nafta, pentru 2,3 miliarde de dolari. Compania poloneza ar putea inregistra un profit anual record aferent anului 2006. De asemenea, PKN Orlen controleaza firma ceha Unipetrol. Grupul petrolier va analiza optiunea de a achizitiona o participatie la compania petroliera NIS, din Serbia, care ar putea fi privatizata la inceputul anului 2007.
Sursa: Romania Libera, 4 ianuarie 2007. -
Varujan Vosganian fuge de exporturile de energie
Cotidianul
___
Ministrul Economiei spune ca a avantajat Electrica in achizitiile de energie pentru ca i-a fost frica de potentialele exporturi facute de „baietii destepti”.
Ordinul ministrului Economiei de la sfirsitul anului trecut, prin care societatii de distributie Electrica i s-a permis sa cumpere in continuare energie pe baza contractelor bilaterale, si nu prin bursa, a avut drept cauze situatia dificila din sectorul energetic si teama de exporturi, ne-a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
„Pe linga stocuri, situatia resurselor hidro era foarte grea, gradul de umplere a lacurilor de acumulare era de 40%, iar debitul Dunarii era la o treime din cel normal. Daca lasam sa functioneze aceasta piata incomplet liberalizata, interveneau multi furnizori privati pe care nu-i puteam controla daca vind curentul la export sau pe piata interna, or eu vreau sa canalizez energia mai ales catre intern“, spune ministrul. El a spus ca din procentul de 40 din consumul national care este contractat prin intelegeri bilaterale, doar 20-25% insemnau contracte care expirau la sfirsitul anului trecut, iar cea mai mare parte a lor (50-60%) erau cele ale Electrica, acestea fiind contracte care au fost prelungite cu trei luni.
Clementa de trei luni
Amintim ca, la sfirsitul anului trecut, Vosganian a decis ca distribuitorul de stat Electrica sa-si prelungeasca, cu trei luni, contractele bilaterale de achizitie de energie care expirau la 31 decembrie. Ministrul a luat aceasta decizie in urma solicitarilor Electrica, societate care s-a plins ca nu-si poate alimenta consumatorii industriali pentru ca nu a putut cumpara de la bursa energie la preturi rezonabile. Asta in conditiile in care toti ceilalti furnizori privati de energie au fost obligati fie sa-si renegocieze (in sus) preturile la contractele cu producatorii, fie sa cumpere energie de la bursa, la preturi mult mai mari decit cele negociate prin contractele bilaterale.
ANRE cauta solutii de piata libera
Presedintele Autoritatii de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Opris, s-a ferit sa comenteze justetea ordinului lui Vosganian, spunind ca „noi vrem un tratament uniform pentru toti“. „Noi i-am intrebat (pe furnizorii privati - n.r.) daca au consumatori care sint in pericol sa nu poata fi alimentati si asteptam in citeva zile raspunsurile lor. Vom incerca sa gasim acelasi tratament pentru toti“, a spus Opris. Si ministrul Vosganian da oarece sperante „baietilor destepti“ in cazul in care acestia nu vor avea de unde sa cumpere curent pentru a-l livra consumatorilor lor. „Nici un consumator industrial nu va ramine nealimentat, indiferent de furnizor“, ne-a spus ministrul.
Hidro vrea vint
Hidroelectrica intentioneaza sa produca energie electrica din surse eoliene si va comanda un studiu care sa identifice zonele cu potential in acest sens, a declarat directorul companiei, Traian Oprea, citat de MEDIAFAX. “Avem deja studii de prefezabilitate realizate si sintem preocupati sa organizam o licitatie pentru amplasarea unor puncte de masura a intensitatii vintului, in vederea constructiei unei centrale eoliene”, a spus Oprea. Studiul are ca termen de finalizare sfirsitul lui octombrie. Electrica si Enel si-au manifestat si ele interesul pentru energia eoliana.
Sursa: Cotidianul, 4 ianu8arie 2007.
03.01.2007
-
Profitul BRD din 2006 trece de 600 milioane lei
Gandul BRD
___
BRD Groupe Societe Generale a incheiat anul trecut cu un profit net de 600 - 650 de milioane lei, fata de 553 de milioane lei in 2005, au declarat pentru Mediafax surse bancare. 'Profitul dupa primele 11 luni a fost de 590 de milioane lei, iar la final de an se indreapta spre 650 de milioane lei', au precizat sursele citate. Calculele indica o imbunatatire a castigului BRD intre 10% si 17%. Rezultatele in euro arata o performanta si mai buna. Avand in vedere aprecierea leului, profitul in euro a crescut cu pana la 20%, de la 152 de milioane euro la 175-184 milioane euro.
Sursa: Gandul, 3 ianuarie 2007.'
Pagina