08.11.2006
-
Actiunile BCR, o investitie profitabila pe termen lung
Adevarul
___
O mare parte din salariatii Bancii Comerciale Romane (BCR) nu intentioneaza sa vanda actiunile detinute catre Erste Bank. Motivul tine de castigul potential pe care l-ar putea aduce actiunile BCR.
Cu titlu de exemplu, in judetul Valcea (situatia ar putea fi valabila si in alte sucursale regionale ale BCR), este probabil ca Erste Bank sa nu stranga nici macar jumatate din actiunile detinute de salariatii BCR din acest judet. Personalul din unitatile bancare valcene spune ca priveste actiunea BCR ca o investitie. 'Unii dintre angajatii BCR spun ca nu vor sa isi vanda actiunile. Iar ceilalti, cea mai mare parte, zic ca vor vinde numai o parte din actiunile pe care le detin. Cel putin jumatate din titlurile BCR vor sa le pastreze ca o garantie pentru venituri viitoare, cum ar fi bani suplimentari la pensionare', spune un angajat din cadrul unei sucursale BCR valcene. Iar numarul celor care se arata interesati de varianta schimbului actiuni BCR pentru titluri Erste Bank este si mai mic.
Calculele salariatilor Bancii Comerciale Romane nu par deloc deplasate. Pana pe data de 24 noiembrie, actiunile BCR pot fi date la schimb contra titlurilor Erste Bank listate la Viena si la Praga sau pot fi vandute cu un pret de 6,5 euro per actiune. Insa in momentul achizitionarii pachetului majoritar de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si divizia de investitii a Bancii Mondiale (IFC), Erste Bank a platit 7,65 de euro per actiune. Iar oficialii bancii austriece spun ca diferenta dintre pretul de achizitie de la stat si cel de la salariati, de aproximativ 15%, este prima platita de Erste pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni. Daca la prima vedere discountul pare atractiv, luand in calcul si variabila 'timp', lucrurile nu mai sunt chiar asa de simple. Caci tranzactia dintre Erste Bank si statul roman a fost semnata la finele anului trecut, cand Banca Comerciala Romana avea active de circa 9,1 miliarde de euro si inregistra un profit net de peste 200 milioane de euro. Intre timp, cea mai mare banca romaneasca nu a stat pe loc si a continuat sa se dezvolte. Spre exemplu, datele inregistrate la jumatatea acestui an aratau faptul ca BCR avea active totale de 10,8 miliarde de euro.
Totodata, banca obtinuse un profit de 71 milioane de euro, pentru finalul anului fiind previzionat un castig net de 250 milioane de euro. si, pornind de la rezultatele inregistrate de BCR, un calcul sumar (fara pretentia de a fi o evaluare corecta a bancii) arata ca si valoarea actiunilor s-a majorat. Adica, Erste Bank a cumparat pachetul majoritar de la BCR cu circa 3,75 miliarde de euro, in momentul in care activele institutiei de credit totalizau 9,1 miliarde de euro. Aplicand regula de trei simpla si tinand cont ca activele au urcat la 10,8 miliarde de euro, rezulta ca, daca Erste Bank ar fi cumparat BCR la jumatatea acestui an, ar fi platit peste 4,4 miliarde de euro. Adica actiunile ar fi putut fi cu circa 18% mai scumpe. Aplicand acelasi calcul in functie de profitul estimat pentru 2006, rezulta o majorare (cel putin teoretica) a pretului actiunii cu aproape 24%.
Bancile listate la BVB, reper pentru evaluarea pretului
Facand o comparatie intre BCR si bancile listate la Bursa de Valori Bucuresti, respectiv BRD, Banca Transilvania si chiar Banca Comerciala Carpatica, putem spune ca calculul privind cresterea valorii actiunilor BCR, pe considerentele de mai sus, nu este deloc absurd. Spre exemplu, in perioada decembrie 2005 iunie 2006, pretul titlurilor BRD-Groupe SG (a doua banca din piata romaneasca) s-a majorat cu circa 19%. In acelasi timp, valoarea de piata a Bancii Transilvania (locul cinci in sistemul bancar romanesc) s-a majorat cu aproape 28%.
In plus, indicatorul PER, calculat ca raport intre pretul platit de catre Erste Bank salariatilor BCR si profitul pe actiune (pe baza estimarilor pentru acest an), are o valoare putin peste 20. In cazul BRD, indicatorul este de circa 23,8, in timp ce la Banca Transilvania nivelul acestuia se apropie de 40, potrivit calculelor efectuate de BVB. si in ceea ce priveste indicatorul pret pe activ unitar, la BCR se inregistreaza cel mai mic nivel.
Dar acestea nu sunt singurele calcule pe care si le fac salariatii BCR. Acestia au in vedere si estimarile privind cresterea intregului sistem bancar romanesc, pana in 2010, cu un ritm de peste 20% pe an. Ceea ce inseamna ca, daca Erste Bank va reusi sa mentina cel putin actuala cota de piata si rata de profitabilitate, actiunile Bancii Comerciale Romane ar putea fi, foarte probabil, o investitie rentabila.
Singurul risc pentru salariati, in cazul in care decid sa nu subscrie in cadrul ofertei, este legat de faptul ca ar putea ramane actionari captivi in situatia in care Erste va reusi sa evite listarea bancii romanesti.
Sursa: Adevarul, 8 noiembrie 2006.'
07.11.2006
-
Blue Telecom iese pe Bursa cu o oferta de 14 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Al treilea jucator de pe piata serviciilor de cablu TV, controlat de omul de afaceri Catalin Chelu, a primit avizul CNVM pentru emisiunea de actiuni. CCC Blue Telecom, al treilea jucator pe piata serviciilor de televiziune prin cablu, companie detinuta de omul de afaceri Catalin Chelu din Galati, va lansa in urmatoarele doua saptamani o oferta publica initiala de actiuni pentru a se lista la Bursa de Valori. Societatea spera sa atraga cel putin 14 milioane de euro in schimbul unui pachet de 25% din actiuni.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat ieri prospectul final al ofertei publice, aceasta urmand sa inceapa in termen de doua saptamani.
Compania va oferi spre vanzare 19,88 milioane de actiuni nou-emise, care reprezinta 33% din capitalul social actual si vor reprezenta dupa incheierea ofertei 25% din capitalul companiei.
Pretul la care compania de cablu va vinde actiunile catre investitorii de pe piata va fi decis, la fel ca in cazul ofertei de listare a Flamingo - in functie de cererile de subscriere primite de la investitori.
Acestia vor putea introduce ordine de cumparare la preturi cuprinse intre 2,5 si
7 lei/actiune, oferta urmand sa se incheie la cel mai mic pret care va permite subscrierea integrala a ofertei. Toti investitorii care au plasat ordine la preturi mai mari sau egale cu pretul la care se va incheia oferta vor cumpara actiunile la acelasi pret.
Oferta, care se va derula prin sistemul tehnic al Bursei de Valori Bucuresti, urmeaza sa fie intermediata de societatea Eldainvest din Galati, cea prin care omul de afaceri Catalin Chelu tranzactioneaza pe Bursa, conform informatiilor din piata de capital.
Directorul Eldainvest a confirmat aprobarea ofertei de catre CNVM: 'Am primit avizul CNVM si vom lansa oferta cel mai probabil pe data de 17 noiembrie', a declarat pentru ZF Adrian Manaila, directorul Eldainvest.
Valoarea ofertei va fi astfel cuprinsa intre 14 si 39 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Blue Telecom ar putea valora in prezent intre 42 si 117 milioane de euro, iar capitalizarea bursiera dupa listare s-ar putea situa intre 56 si 156 de milioane de euro.
Conform ultimelor informatii disponibile, Blue Telecom detine cica 210.000 de abonati la serviciul de televiziune prin cablu, ceea ce reprezinta o cota de piata de 6% pe piata cablului TV. Piata cablului este dominata de UPC si RCS&RDS, care au fiecare o cota de piata de aproximativ 30%.
Banii atrasi din oferta de actiuni ar urma sa fie folositi pentru dezvoltarea retelei de cablu, a serviciilor oferite si achizitionarea de alte retele. Blue Telecom ofera incepand cu finalul anului trecut servicii de Internet si a lansat recent si servicii de telefonie.
Pretul la care compania ofera actiunile este echivalent cu un pret cuprins intre 233 si 650 de euro/abonat. Spre comparatie, UPC a preluat anul trecut Astral pentru 330 de milioane de euro, ceea ce echivaleaza cu 395 de euro pe abonat.
In afara de activitatea de televiziune prin cablu, Blue Telecom mai detine lichiditati, investitii la Bursa de Valori, o serie de studiouri locale de televiziune si proprietati imobiliare.
Conform prospectului preliminar de oferta, Blue Telecom a avut anul trecut o cifra de afaceri de 8,3 milioane de euro, in crestere cu 24% fata de anul anterior, in timp ce profitul net pe anul trecut s-a ridicat la 449.000 de euro, de peste 60 de ori mai mare decat in 2004.
Blue Telecom este prezenta in judetele din estul si sudul Romaniei, o buna parte din abonati fiind din mediul rural. Acest fapt ii asigura o pozitie mai buna in localitatile respective, dat fiind ca investitiile necesare unui alt operator pentru a intra in localitatile respective sunt ridicate. Compania a inceput insa sa fie concurata in mediul rural de serviciile de televiziune prin satelit lansate de marii operatori.
Catalin Chelu a cedat recent un pachet de 62% din Blue Telecom catre Doina Lilioara Rimar, despre care surse din piata afirma ca este o ruda a sa. Transferul s-a realizat pentru circa 62 mil. euro, ceea ce ar evalua compania la 100 mil. euro. In urma tranzactiei omul de afaceri a ramas cu o participatie de circa 34% in cadrul companiei. El nu a dorit sa comenteze pe seama ofertei de actiuni din cauza reglementarilor pietei de capital.
Brokerii de la Bursa spun ca tranzactia nu ar trebui luata ca reper pentru valoarea companiei, avand in vedere ca aceasta ar putea avea ca principal motiv optimizarea structurii participatiilor lui Catalin Chelu, care controleaza cateva zeci de societati.
Catalin Chelu este unul dintre cei mai mari investitori persoane fizice de pe piata de capital, cu o avere care se situeaza in jurul a 300 mil. euro, conform informatiilor din piata. In afara de Blue Telecom, el detine pachete consistente din actiunile societatilor de investitii financiare, spatii comerciale in mai multe orase din Moldova si este actionar si la alte societati din domeniul industrial.
Blue Telecom este cea de-a doua companie care iese cu o oferta de actiuni anul acesta pentru a se lista la Bursa de Valori, dupa oferta derulata in vara de Transelectrica. Pentru finalul acestui an mai este asteptata oferta de actiuni a Alumil, filiala locala a producatorului elen de pofiluri din aluminiu Alumil, care s-ar putea ridica la 10 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 noiembrie 2006.' -
Rompetrol va produce biocarburanti la Navodari
Curierul National RRC
___
Rompetrol va construi, printr-o investitie de 19 mil. euro, o instalatie de productie de carburant biodiesel din uleiuri vegetale la Navodari, anunta Rompres. Durata de executie si de implementare a instalatiei, cu o capacitate de 60.000 tone/an, va fi de 19 luni, termenul fiind estimat in acord cu furnizorul de tehnologie Desmet Ballestra Oleo.
Amplasamentul noii instalatii a fost ales datorita infrastructurii existente pentru transportul materiei prime si a produselor finite (port maritim, sosele, cai ferate). Aceasta va fi operata de Ecomaster Servicii Ecologice, compania specializata in servicii ecologice a Grupului Rompetrol.
Realizatorul acestui proiect va fi Rominserv, contractorul general al Rompetrol, a declarat Dumitru Manoiu, vicepresedinte Rompetrol pentru cercetare si dezvoltare.
Intr-o prima etapa, Rompetrol va produce biodiesel in special pentru asigurarea necesarului propriu, prin realizarea amestecului acestuia cu motorina produsa de Rompetrol Rafinare (Petromidia). In functie de evolutia pietei din Romania si Europa, precum si de legislatia in vigoare, Rompetrol va lua in calcul o posibila extindere a capacitatii de productie.
Conform previziunilor Rompetrol, piata biodieselului ar putea ajunge, in 3 ani, la 400.000 tone/an, desi, in prezent, nu se poate discuta de o piata a biodieselului in Romania, spune Manoiu.
Potentialul agricol al tarii ar putea permite extinderea cultivarii plantelor tehnice, existand posibilitatea ca Romania sa exporte biodiesel catre tarile din UE, a subliniat vicepresedintele Rompetrol.
UE a adoptat o serie de acte normative si directive prin care se promoveaza productia de biocarburanti. Astfel, prin Biofuels Directive/2003/30/EC si Energy Taxation Directive/2003/96/EC se acorda numeroase facilitati fiscale producatorilor de biocarburanti.
In 2005, productia totala de biodiesel la nivelul UE s-a majorat cu 65 la suta, pana la un nivel de 3,18 milioane tone. Din aceasta cantitate, o pondere de peste 50 la suta a fost asigurata de Germania, fiind urmata de Franta si Italia.
Sursa: Curierul National, 7 noiembrie 2006. -
SIF-urile renunta la rascumpararea actiunilor reziduale
___
Daca pana de curand rascumpararea actiunilor SIF aflate in posesia cuponarilor (n.red.: actiuni reziduale) reprezenta una dintre prioritatile Societatilor de Investitii Financiare, odata cu modificarea conditiilor de cvorum pentru adunarile generale extraordinare, aceasta problema a iesit de pe ordinea de zi.
Reprezentantii Societatilor de Investitii Financiare au incercat in numeroase randuri sa gaseasca o solutie privind rascumpararea actiunilor aflate in posesia cuponarilor, acestia fiind considerati principalii vinovati pentru insuccesul adunarilor generale extraordinare. 'In trecut sa pus problema gasirii unei solutii privind rascumpararea actiunilor reziduale intrucat, din cauza acestui capital social 'inactiv', nu se puteau tine adunarile generale extraordinare ale actionarilor. Cum insa conditiile de cvorum prevazute in proiectul de modificare a legii societatilor comerciale vor permite desfasurarea AGEA, actiunile reziduale nu vor mai deranja pe nimeni', a declarat, pentru Adevarul, Petre Pavel Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea de administrare a SIF Muntenia.
Astfel ca SIFurile scapa nu numai de bataile de cap legate de gasirea unei solutii privind rascumpararea actiunilor reziduale, ci si de efectuarea unor cheltuieli semnificative. 'In ultimii ani, am purtat mai multe discutii cu reprezentantii celorlalte SIFuri pentru a gasi o solutie privind rascumpararea actiunilor reziduale, insa operatiunea comporta o serie de probleme delicate de ordin juridic, cat si de natura financiara', a declarat, pentru Adevarul, Tudor Ciurezu, vicepresedinte la SIF Oltenia.
La randul sau, Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat Crisana, este de parere ca, pentru a initia o astfel de operatiune, trebuie vazut in ce masura acest lucru este rentabil sau nu pentru societate. Pentru cele cinci SIFuri, rascupararea actiunilor de la cuponari ar presupune sa scoata din buzunar, per total, peste 350 de milioane de euro. Or, in conditiile presiunii ridicate din partea investitorilor privind obtinerea unor profituri tot mai mari, este normal ca SIFurile sa opteze pentru dezvoltarea unor proiecte de investitii cu sumele respective.
In prezent, actiunile reziduale reprezinta circa 12% din capitalul social al SIF Banat Crisana, 10% la SIF Moldova, 15% la SIF Transilvania, 40% la SIF Muntenia si 13% la SIF Oltenia. Recuperarea acestor actiuni era importanta nu numai pentru asigurarea cvorumului la adunarile extraordinare ale actionarilor, ci si pentru realizarea unei concentrari a actionariatului. Se pare insa ca nici aceasta motivatie nu mai este valabila, intrucat cei interesati sa detina pachete mai mari de titluri SIF au luat deja masuri in acest sens. Astfel, potrivit lui Tudor Ciurezu, la SIF Oltenia, 400 de persoane, atat fizice cat si juridice, detin 50% din capitalul societatii.
Actiunile reziduale au fost fost distribuite tuturor persoanelor care au subscris cupoane in cadrul programului de privatizare in masa, indiferent de societatea aleasa de acestia. In prezent, un pachet rezidual de actiuni SIF include 6 actiuni SIF Banat Crisana (SIF1), 5 actiuni SIF Modova (SIF2), 8 actiuni SIF Transilvania (SIF3), 38 de actiuni SIF Muntenia (SIF4) si respectiv 10 actiuni SIF Oltenia. Valoarea celor 67 de titluri SIF se ridica la peste 160 de lei noi, suma care pentru foarte multi dintre detinatorii lor reprezinta mai mult decat venitul lunar.
Numai ca foarte multi dintre cuponari, in special cei din mediul rural, inca nu au aflat ca sunt actionari SIF. si, avand in vedere ca este vorba de mai bine de 8 milioane de oameni, o campanie de informare a acestora presupune eforturi uriase. Astfel ca recuperarea intregului capital social al SIFurilor pentru piata de capital nu se poate realiza decat intrun ritm foarte lent. In plus, nici vanzarea actiunilor reziduale nu este la indemana tuturor, intrucat primul pas ce trebuie facut in acest sens presupune obtinerea extrasului de coduri confidentiale de la Regisco. Aceasta presupune fie deplasarea la sediile Regisco, fie trimiterea unei solicitari, in scris, privind transmiterea codurilor confidentiale. In oricare dintre cele doua variante, Regisco percepe o taxa.
Pasul urmator presupune valorificarea actiunilor pe piata de capital. Comisionul perceput, in general, de societatile de brokeraj, pentru vanzarea actiunilor reziduale la SIFuri, este de circa 8%.
Sursa: Adevarul, 7 noiembrie 2006.'
06.11.2006
-
Antibiotice Iasi, ultima miza importanta din industria farmaceutica locala
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Sapte producatori de medicamente, douasprezece fonduri de investitii si trei distribuitori locali din industria farmaceutica se lupta pentru ultimul producator roman de medicamente detinut de stat, Antibiotice Iasi.
La fel ca si in cazul Terapia si Sindan, privatizarea Antibiotice a atras peste 20 de oferte din partea investitorilor. Miza este importanta: o ultima oportunitate pentru grupurile care ravnesc la un loc pe o piata din Europa Centrala si de Est, de a intra pe piata locala.
Pe lista celor interesati de Antibiotice se numara grupul farmaceutic Montero si compania Polisano din Sibiu, ambele cu activitati de distributie si retail de medicamente, compania Phonix Laboratorium din Ungaria, producatorul Ozone Laboratories si firma canadiana Acic Pharmaceuticals, conform informatiilor vehiculate in piata.
Un consortiu condus de producatorul Biofarm, din care vor face parte 'cel putin' SIF Oltenia, SIF Banat-Crisana, SIF Moldova, SSIF Broker si omul de afaceri Dumitru Tudor, a anuntat recent ca a depus o scrisoare de intentie neangajata pentru Antibiotice.
Cateva companii straine fara activitati pe piata locala isi manifesta interesul pentru ultimul producator roman de medicamente detinut de stat. Pe lista celor interesati s-ar putea afla si o companie mare din China, cu un domeniu vast de activitate, dar si un mare jucator german si unul american.
'Cele 22 de scrisori de intentie dovedesc interesul pe care piata de profil il are pentru aceasta companie. Am finalizat strategia de privatizare, iar anuntul de vanzare va fi publicat in cel mai scurt timp posibil', a declarat Teodor Atanasiu, presedintele AVAS.
Cei interesanti au avut timp pana la 1 noiembrie sa depuna scrisori de intentie neangajate pentru Antibiotice Iasi.
Reprezentantii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) au precizat ca participarea altor potentiali investitori la privatizarea societatii nu este conditionata de depunerea unei scrisori de intentie. AVAS detine 53,02% dintre titlurile companiei, insa recent autoritatea a anuntat ca potentialii investitori interesati de Antibiotice vizeaza un pachet de 60-70% din companie. In aceste conditii aceasta a initiat discutii cu actionarii minoritari pentru vanzarea unui pachet de control.
Publicarea anuntului de privatizare va fi facuta de AVAS in prima jumatate a acestui luni, urmand ca intr-un interval de o luna, potentialii investitori sa depuna documentele de precalificare, prin care sa dovedeasca experienta pe care o au in industria de productie farmaceutica si respectiv capacitatea de a face investitii financiare. In acelasi timp ele va trebui sa arate ca sunt capabile sa realizeze investitii de dezvoltare, capital de lucru si protectia mediului (sume ce vor fi publicate in anuntul de privatizare).
Depunerea ofertelor financiare se va face in a doua parte a lunii decembrie.
Antibiotice ocupa locul trei in randul celor mai importanti producatori de pe piata de profil, cu o cota de 3,2% din piata la finalul anului trecut. Pentru acest an, Antibiotice si-a bugetat un profit de 8,5 mil. euro, la o cifra de afaceri de 63 mil. euro. Privatizarea companiei farmaceutice Antibiotice Iasi se anunta a fi o lupta la fel de stransa ca cele care s-au purtat pentru Terapia si Sindan, ceilalti jucatori a caror vanzare a dinamizat piata farmaceutica romaneasca.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 noiembrie 2006.' -
Macovei si Seres vor hotari beneficiarii celor 8% din Petrom
Cronica Romana SNP
___
Transferul pachetului de 8% din Petrom destinat salariatilor s-ar putea decide saptamana viitoare, a declarat la Vidraru, ministrul economiei si comertului, Codrut Seres. “Saptamana viitoare ma voi intalni cu ministrul justitiei, Monica Macovei, pentru a conveni asupra modului in care actiunile Petrom vor fi distribuite angajatilor”, a declarat Seres, citat de NewsIn. Potrivit ministrului, in urma cu mai multe zile, a avut o discutie cu ministrul justitiei, in care Monica Macovei a confirmat primirea unei adrese din partea Ministerului Economiei si Comertului (MEC) prin care un pachet de 8% din actiunile companiei petroliere urmau sa fie vandute salariatilor de la momentul transferului drepturilor de proprietate. La mijlocul lunii trecute, MEC a trimis Ministerului Justitiei o adresa prin care propune ca salariatii Petrom de la momentul transferului dreptului de proprietate catre OMV, 14 decembrie 2004, sa fie beneficiarii pachetului de 8% din actiuni. La sfarsitul lui 2004, Petrom avea 50.010 angajati.
Ministerul Justitiei a refuzat sa avizeze proiectul Ministerului Economiei care prevedea ca pot cumpara actiuni Petrom din pachetul destinat salariatilor de pana la 8% din capitalul social angajatii companiei din perioada 1997-2004. Ministerul Justitiei a cerut ca MEC sa ia un punct de vedere de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Consiliul a respins, la sfarsitul lunii septembrie, propunerea MEC, motivand ca Ministerul Economiei “nu poate aduce adaugiri legilor” si ca interpretarea legii “poate da nastere la situatii discriminatorii”.
Actul normativ care reglementeaza preluarea de catre angajatii Petrom a unui pachet de 8% din actiuni, la acelasi pret la care a cumparat si actionarul majoritar, grupul austriac OMV este un subiect dezbatut de mai mult de un an de zile. Ministerul Economiei a respins intentia Asociatiei Salariatilor de a prelua in numele angajatilor, intreg pachetul, cu asigurarea finantarii prin intermediul unei banci, preferand sa promoveze un proiect care stabileste ca actiunile vor putea fi cumparate numai direct. La momentul preluarii companiei romanesti, austriecii de la OMV au achitat un pret de 5,25 eurocenti pentru o actiune Petrom. Actiunile companiei petroliere se tranzactioneaza in prezent la Bursa de Valori Bucuresti la valori de peste trei ori mai mari decat pretul achitat de OMV.
Sursa: Cronica Romana, 6 noiembrie 2996. -
Sefii SIF-urilor se tem de tradare in cazul BCR
Cotidianul LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Pentru a avea decizia in cadrul AGA la BCR, Erste Bank trebuie sa detina 75% dintre actiuni. Astfel este de ajuns ca unul dintre fonduri sa tradeze, pentru ca toate celelalte sa iasa din joc.
„In cazul BCR, toate SIF-urile actioneaza precum un cartel“, ne anunta Petre Pavel Szel, presedintele SAI Muntenia Invest, cea care administreaza activele societatii SIF Muntenia. „Dar asta nu inseamna ca nu-i posibil ca una dintre societatile de investitii financiare sa-si vinda participatia sa de la BCR la Erste Bank fara acordul celorlalte“, ne mai spune seful de la SAI Muntenia Invest.
Situatia actionarilor la Banca Comerciala
Potrivit datelor, actualii actionari ai BCR sint: Erste Bank - cu 61,8825%, SIF Oltenia - cu 6,1175 %, SIF Banat-Crisana - cu 6,0 %, SIF Muntenia -cu 6,0 %, SIF Moldova - cu 6,0 %, SIF Transilvania - cu 6,0 %, si angajatii BCR - cu 8,0 %. In cazul in care Erste Bank va convinge salariatii BCR sa vinda actiunile, austriecii vor detine la BCR o cota de 69,8825%. Pina la a avea decizia in cadrul AGA nu mai e decit un pas. Adica mai au nevoie de 5,1175% din actiunile BCR. Deci e destul ca una dintre societatile de investitii financiare sa-si vinda participatia si atunci Erste Bank are si decizia in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. „Conducerile SIF-urilor sint formate din oameni si orice este posibil, inclusiv tradarea“, isi exprima temerile Petre Pavel Szel.
Banii ar putea ajunge afara sau la actionari
O alta problema in cazul unei oferte Erste Bank catre SIF-uri pentru preluarea pachetului de actiuni detinute de acestea la BCR este generata si de ceea ce s-ar putea face cu acesti bani. „Este vorba despre citeva sute de milioane de euro pe care i-am putea investi pe pietele de afara sau mai exista o varianta sa dam banii actionarilor. In cazul SIF Muntenia s-ar ajunge la un dividend de 1-1,5 lei pe actiune, adica aproape valoarea actiunii de pe piata de capital“, mai zice Petre Pavel Szel, presedintele SAI Muntenia Invest. Totusi, el nu crede ca Erste Bank va face in viitorul apropiat o oferta catre SIF-uri. „Cei de la Erste Bank trebuie intii sa se consolideze la BCR. Vor trebui, in cazul restructurarilor de personal, sa fie atenti la oamenii care pleaca si la cei care ramin. BCR nu este o bancuta cu trei sucursale“, adauga seful de la SAI Muntenia Invest. Pina in acest moment Erste Bank nu a facut o oferta oficiala nici unei societati de investitii financiare. Sefii SIF-urilor cred ca o asemenea oferta nici nu va fi facuta in viitorul apropiat.
Sursa: Cotidianul, 6 noiembrie 2006.
03.11.2006
-
Aderarea a readus investitorii straini pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Confirmarea datei de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea la UE a asezat piata romaneasca pe ecranele marilor fonduri de investitii. Fondurile straine de investitii au reintrat la cumparare la Bursa de Valori Bucuresti in luna octombrie, dupa sapte luni in care statusera in expectativa.
Revenirea pe piata a strainilor a coincis cu publicarea, pe 26 septembrie, a raportului Comisiei Europene privind Romania, care a consfintit data de 1 ianuarie 2007 ca data a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Investitiile straine nete au atins luna trecuta 36,6 milioane de euro, luna octombrie fiind cea de-a doua din acest an ca volum al investitiilor straine, dupa ianuarie, cand fondurile straine au cumparat cu aproape 60 de milioane de euro mai mult decat au vandut, provocand o crestere exploziva a cotatiiilor de la Bursa.
In octombrie indicele BET a urcat cu 6%, in timp ce cotatiile SIF-urilor s-au majorat in medie cu 12%.
Din martie pana in septembrie, diferenta dintre cumpararile de actiuni ale fondurilor straine de investitii si tranzactiile de vanzare era aproape nula.
'Este un optimism poate putin exagerat pentru toate pietele emergente din Europa. Am avut in ultimele saptamani mai multe IPO-uri (oferte de vanzare in vederea listarii - n. red.) care au fost suprasubscrise de mai multe ori. Cred ca sunt unii investitori care cumpara acum doar pentru ca piata creste', a declarat pentru ZF managerul unui fond de investitii din Londra.
El a mai spus ca fondul pe care il conduce nu si-a schimbat strategia de investitii pe piata romaneasca, fiind posibil ca intrarile de bani pe Bursa sa provina de la fonduri de investitii nou-venite.
In octombrie Bursa din Budapesta a avut o crestere medie de 11%, cea de la Varsovia a urcat cu 9%, iar cea de la Praga a adus castiguri medii de aproape 8%. Indicele CECE, calculat de Bursa din Viena pentru toate pietele est-europene, a urcat luna trecuta cu 9,2%.
Brokerii si unii dintre managerii de fonduri de investitii care activeaza pe piata mizeaza pentru anul viitor pe o crestere importanta a capitalurilor straine intrate pe piata si incearca, probabil, sa anticipeze acest moment.
Valul de investitii straine pe Bursa asteptat pentru anul viitor nu se datoreaza asteptarilor privind o crestere economica si mai mare dupa intrarea in Uniunea Europeana, ci faptului ca actele constitutive ale multora dintre fondurile de investitii le permit acestora sa investeasca in Uniunea Europeana, care va include incepand de la 1 ianuarie si Romania.
'Noi, de cand ne-am infiintat, in martie, am tot cumparat si nu as putea sa spun ca am cumparat mai mult luna trecuta. Sunt totusi factori care au atras investitorii straini incepand de luna trecuta. Este vorba de confirmarea aderarii, care a readus piata romaneasca in atentia fondurilor, evolutiile burselor din regiune dupa scaderile din mai-iunie si revenirea unui sentiment de siguranta in randul investitorilor institutionali de pe pietele emergente, influentate si de temperarea ritmului de crestere a dobanzilor de catre Fed,' a declarat pentru ZF Cristian Fader, directorul pentru Romania al fondului de investitii olandez Middle Europe Investments Fund.
Olandezii de la MEI administreaza in prezent active de circa 35 de milioane de euro, din care trei sferturi sunt plasate in actiuni romanesti.
Bursa se afla pe un trend de crestere incepand din luna iulie.
Cea mai mare parte a cresterilor a venit insa de la mijlocul lui septembrie, cand tendinta ascendenta s-a accelerat, iar panta pe care au urcat cotatiile a devenit mai abrupta.
ZF Index, indicele bursier calculat de ZIARUL FINANCIAR si care include cele mai importante companii de pe piata alaturi de SIF-uri, a urcat cu 55% fata de minimul de la finalul lui iunie, cresterea din ultima luna si jumatate fiind de 22%.
La cresterea pietei cel mai mult au pus umarul SIF-urile. Indicele acestora, BET-FI, a urcat cu 80% in ultimele patru luni.
De la inceputul anului, investitorii straini de la Bursa de Valori au cumparat actiuni de 665 de milioane de euro si au vandut de 555 de milioane de euro, soldul investitiilor straine pe primele zece luni ale anului fiind astfel de 110 milioane de euro. Investitiile straine nete s-au ridicat pe tot anul trecut la 128 milioane de euro.
SIF-urile au mai urcat ieri cu 1% pe fondul unor fluctuatii destul de pronuntate, in timp ce indicele BET, care urmareste principalele companii cotate, a incheiat ziua cu o corectie de 0,7%. Valoarea tranzactiilor de pe piata a sarit din nou de pragul de 20 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 noiembrie 2006.' -
Albalact: capacitatile actuale de productie nu mai sunt suficiente
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Albalact a majorat cu 25% capacitatea de productie a fabricii de lactate din Alba-Iulia pentru a sustine vanzarile brandului Zuzu, lansat in luna martie a acestui an.
Compania din Alba-Iulia, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria lactatelor, a inregistrat o crestere de 54% a cifrei de afaceri in primele noua luni din acest an, fata de perioada similara din 2005, pana la 19,2 mil. euro, cu aproape 3 mil. euro mai mult fata de cifra de afaceri raportata in 2005.
Ritmul de crestere al Albalact este de aproape patru ori mai mare decat cresterea pietei de lactate in perioada ianuarie-septembrie 2006, capacitatile actuale de productie ale Albalact fiind in imposibilitatea de a sustine complet cererea.
'Cererile au depasit capacitatile noastre de productie. Am reusit din mers sa crestem cu cel putin 25% capacitatile de productie, dar inca nu este suficient', a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact Alba-Iulia. Albalact a obtinut in perioda ianuarie-septembrie 2006 un profit net de peste 780.000 de euro (2.759.956 de lei), in crestere cu 27% fata de aceeasi perioada a anului 2005.
Potrivit reprezentantilor Albalact, rata de crestere a profitului a fost mai redusa datorita investitiilor in marketing si publicitate realizate de Albalact in acest an. In primele noua luni din acest an cheltuielile pentru promovarea brandurilor Zuzu si Fulga au crescut de peste cinci ori fata de aceeasi perioada din 2005, potrivit reprezentantilor Albalact.
Bugetul destinat publicitatii s-a ridicat la un milion de euro in acest an, in vreme ce anul trecut compania a alocat 235.000 de euro. Actionarii Albalact au investit peste 2 mil. euro pentru crearea brandului Zuzu, pozitionat in categoria iaurturilor si a produselor lactate proaspete. Gama Zuzu cuprinde 23 de produse - lapte si iaurturi - si se adreseaza in primul rand persoanelor tinere si familiilor din mediul urban. Compania a mai investit 2,5 mil. euro pentru achizitionarea unor utilaje si echipamente de ambalare.
Potrivit reprezentantilor companiei, brandul Zuzu va avea rezultate mai bune decat marca Fulga, pentru ca este pozitionat pe un segment mult mai dinamic decat al laptelui UHT, cel al lactatelor proaspete. Alaturi de Fulga si Zuzu, Albalact mai comercializeaza lapte pasteurizat si branzeturi sub marca Albalact. Albalact a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 16,5 mil. euro, cu 50% mai mult fata de 2004, in timp ce profitul net al companiei a fost de 825.000 de euro, cu 16% mai mare fata de anul precedent.
Compania isi va dubla in acest an capacitatea de productie in urma unei investitii de peste 7 mil. euro intr-o noua fabrica. Finantarea acesteia se va realiza din fonduri Sapard, din surse proprii ale companiei, din credite bancare, dar si dintr-o majorare de capital social de 1,2 mil. euro. Fabrica va putea procesa zilnic 200.000 de litri de lapte, dublu fata de capacitatea de productie din prezent a societatii.
Piata produselor lactate s-a ridicat anul trecut la circa 800 de milioane de euro, principalii jucatori fiind Friesland, Danone, LaDorna, Hochland, Albalact, Covalact (aflat in parteneriat cu Campina). Romania a negociat cu UE o cota de 3,3 miliarde de hectolitri, din care circa 1,2 miliarde sunt realizate in sistem industrializat.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 noiembrie 2006.' -
AVAS a primit 22 de scrisori de intentie neangajante pentru privatizarea Antibiotice S.A.
www.avas.ro ATB
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a primit 22 de scrisori de intentie pana marti, 1 noiembrie 2006, termenul limita pentru depunerea scrisorilor de intentie neangajante pentru privatizarea ANTIBIOTICE S.A.
„La instalarea in functie am spus ca perioada care va urma va fi pentru AVAS o perioada in care se va munci foarte mult, in care se vor continua activitatile desfasurate foarte bine. Privatizarea ANTIBIOTICE este o astfel de activitate si, in acelasi, timp una din prioritatile de privatizare pe care AVAS le are de indeplinit. Cele 22 scrisori de intentie dovedesc interesul pe care piata de profil il are pentru aceasta companie. Am finalizat strategia de privatizare iar anuntul de vanzare va fi publicat in cel mai scurt timp. Am certitudinea ca privatizarea Antibiotice va fi o reusita si ca se va face in conditii de transparenta si de maxima profitabilitate pentru statul roman.” a declarat presedintele AVAS, Teodor Atanasiu.
Conform anuntului preliminar, publicat de AVAS in data de 16 octombrie 2006, orice investitor (producator de medicamente sau societate de investitii financiare sau orice consortiu de investitori condus de un producator de medicamente sau o societate de investitii financiare) poate depune scrisori de intentie pentru achizitionarea pachetului de 53,0173% din capitalul social al societatii.
Potentialii investitori, care au depus pana la data limita (1 noiembrie) scrisori de intentie, se clasifica in trei categorii:
- 7 producatori de farmaceutice;
- 12 fonduri de investitie;
- 3 distribuitori.
Mentionam ca potentialii investitori nu au dorit sa-si faca numele publice.
Scrisorile depuse de potentialii investitori nu au caracter angajant pentru acestia. In acelasi timp, participarea altor potentiali investitori la privatizarea societatii nu este conditionata de depunerea unei scrisori de intentie.
Alte informatii
Strategia de privatizare a Antibiotice, ce urmeaza a fi supusa atentiei Executivului, prevede parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Publicarea anuntului de privatizare, in prima parte a lunii noiembrie;
De la momentul publicarii ofertei de privatizare, potentialii investitori vor avea un interval de o luna, timp in care pot depune documente de precalificare prin care:
- sa probeze experienta pe care o au in industria de productie farmaceutica si, respectiv, capacitatea de a face investitii financiare (pentru fondurile de investitii),
- sa aiba capacitatea realizarii investitiilor de dezvoltare, capital de lucru si protectia mediului (sume ce vor fi publicate in anuntul de vanzare).
2. Selectarea ofertantilor pe baza criteriilor de precalificare stabilite prin anunt;
Potentialii investitori vor fi selectati in urma aplicarii criteriilor de precalificare prezentate in anunt. Companiile selectate vor fi invitate sa depuna ofertele financiare in a doua parte a lunii decembrie.
3. Intocmirea listei scurte;
In baza ofertei financiare, depuse de fiecare dintre potentialii ofertanti, AVAS va selecta primii ofertanti clasati, minim doi.
4. Desemnarea castigatorului;
Ofertantii din lista scurta vor depune oferte financiare imbunatatite si finale, in baza carora va fi selectat castigatorul. Ulterior, va incepe negocierea clauzelor contractului de privatizare.
Sursa: www.avas.ro, 3 noiembrie 2006
Pagina