26.10.2006
-
Privatizarile ingrasa bugetul Transporturilor cu 1 mld. euro
Curierul National
___
Bugetul Ministerului Transporturilor pentru anul 2007 ar putea fi suplimentat cu aproape un miliard de euro, bani care vor proveni din Fondul de Dezvoltare, care insumeaza veniturile obtinute de statul roman in procesul de privatizare, a declarat Constantin Dascalu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, citat de Rompres.
'Pe langa banii de la buget exista Fondul de Dezvoltare, cu banii incasati pe BCR, si care vor veni prin privatizarea Electrica sau CEC, si noi vom beneficia de aceste fonduri, in sensul unei suplimentari de aproximativ un miliard de euro pentru proiecte de infrastructura', a precizat Dascalu.
O treime din buget, alocata constructiei de autostrazi
Proiectul legii bugetului pe anul 2007 pe domeniul transporturilor a fost apreciat pozitiv si de comisiile reunite pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic. Conform proiectului de buget alocat Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, mai mult de o treime din buget va fi alocata pentru constructia de autostrazi si drumuri.
Executivul a alocat 10,84 miliarde lei pentru secorul transporturi. Din acest total, 3,78 miliarde lei sunt destinati programului de modernizare a drumurilor nationale si construirea de autostrazi si care presupune o finantare din fonduri europene in valoare de 269 milioane lei.
Din aceasta suma se va asigura, in perioada 2007 - 2010, constructia a 505 kilometri de autostrazi, 3.525 drumuri reparate si modernizate si 499 de kilometri de variante ocolitoare.
1,75 miliarde lei, pentru reabilitarea infrastructurii feroviare
Programului de reabilitare a infrastructurii feroviare ii sunt alocate fonduri in valoare de 1,75 miliarde lei si finantari de fonduri europene de 5 milioane lei.
In perioada 2007 - 2013, aceste sume asigura realizarea reabilitarii celor 1.395 kilometri de infrastructura feroviara de pe Coridorul IV European, modernizarea la standarde europene a circa 12 statii de cale ferata si reparatia anuala a circa 100 de linii de cale ferata.
Sursa: Curierul National, 26 octombrie 2006.' -
Piata de capital comunitara unificata?
Bloombiz.ro
___
Ministrul italian al Finantelor, Tommaso Padoa-Schioppa, a reintarit, ieri, ideea ca este nevoie de o piata bursiera unica, la nivelul zonei euro, iar guvernele au dreptul sa ia parte la discutiile privind crearea unei astfel de platforme. Padoa-Schioppa a precizat, pentru Reuters, ca, in urmatoarele saptamani, ar putea fi adoptate decizii strategice referitoare la crearea unei piete bursiere de valori unice, in zona europeana.
Ministrul de Finante al Germaniei, Peer Steinbrueck, si-a exprimat scepticismul privind posibilitatea crearii rapide a unei piete unice, in contextul progresului lent inregistrat in cazul discutiilor intre Deutsche Boerse si bursa pan-europeana Euronext.
Pe piata internationala bursiera, exista institutii cu prestigiu, traditie si stabilitate financiara, ce ar putea genera o platforma europeana unica de tranzactionare si care deja colaboreaza, ca parteneri activi. Prima institutie de acest tip, din Europa, dateaza din anul 1602 si a fost infiintata de compania Dutch East India, purtand numele Amsterdam Bourse, iar mai tarziu, Amsterdam Stock Exchange. In anul 2000, pe 22 semtembrie, Amsterdam Stock Exchange a fuzionat cu alte doua institutii importante, bursa de la Bruxelles si bursa de la Paris, pentru a forma bursa pan-europeana Euronext. Cu un indice bursier ridicat la 933,61 de unitati, pe piata Euronext se tranzactioneaza o gama larga de produse financiare, printre care: derivate, actiuni si obligatiuni. Printe companiile care tranzactioneaza aici sunt: Michelin, Alcatel si BNP Paribas.
Frankfurt Stock Exchange este una dintre cele mai eficiente institutii bursiere din lume, operata de bursa germana Deutsche Borse care mai detine piata de futures Eurex si controversata companie Clearstream, acuzata in trecut de spalare de bani si evaziune fiscala. Frankfurt Stock Exchange se bucura de un sistem de tranzactionare electronic, numit Xetra, care a fost implementat si de alti actori de pe piata de capital ( bursele de valori din Austria, Irlanda, Ungaria), si care acum sunt parteneri stabili ai institutiei germane.
O alta institutie cu traditie, pe piata bursiera este London Stock Exchange (LSE), care a fost fondata in 1801, desi dateaza inca din anul 1698, cand pe fondul unui conflict, zeci de brokeri au fost dati afara din Royal Exchange, si au infiintat imediat propria lor institutie de profil, intr-o cafenea. In decembrie 2005, LSE a respins o oferta de preluare facuta de Macquarie Bank, in valoare de 1,5 miliarde de dolari, clasificand-o drept 'derizorie'. O alta propunere a venit din partea Nasdaq, care, in martie 2006, a inaintat propunerea de preluare pentru o suma de 2,4 miliarde de dolari, oferta respinsa la randul ei, desi majoritatea analistilor sperau ca aceasta propunere sa fie luata mai in serios, din cauza mizei financiare semnificativ mai mare.
Varietatea pietelor de capital europene fac posibila realizarea unei platforme unice de tranzactionare. Conducerea Euronext a acceptat, in luna iunie, propunerea de preluare, in valoare de 10 miliarde de dolari, avansata de NYSE, respingand o oferta rivala a Deutsche Boerse, dar si-a exprimat disponibilitatea pentru realizarea unei colaborari alternative cu institutia germana.
Oficialii din Italia, Germania, Spania si Franta se vor intalni curand pentru a analiza modalitatile de continuare a acestui proiect, desi, ministrul german al finantelor, Peer Steinbrueck, a precizat ca infiintarea unei burse de valori unice, la nivel european, nu se va afla pe agenda presedintiei UE, care va fi preluata de Germania la 1 ianuarie 2007.
Sursa: Bloombiz.ro, 26 octombrie 2006.'
25.10.2006
-
Cumparatorul companiei Antibiotice Iasi va fi cunoscut la sfarsitul acestui an
HotNews.ro ATB
___
Anuntul final de privatizare a companiei Antibiotice Iasi va fi facut in prima parte a lunii noiembrie, iar pana la sfarsitul lunii decembrie a acestui an, ultimii doi ofertanti ramasi in cursa pentru privatizare vor depune oferte financiare imbunatatite si finale, in baza carora va fi selectat castigatorul, a anuntat marti Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Clauzele contractului de privatizare vor fi negociate incepand din luna ianuarie 2007.
Potrivit informatiilor autoritatii, presedintele AVAS, Razvan Orasanu a respins luni, 23 octombrie, solicitarea facuta de salariatii societatii Antibiotice de cumparare in conditii preferentiale a unui pachet de 10% din actiunile companiei.
Orasanu a precizat ca nu a dat curs solicitarii salariatilor companiei pentru ca astfel ar fi redus pachetul majoritar de 53,02%, detinut de stat la Antibiotice, fapt ce ar fi diminuat interesul potentialilor investitori care isi doresc un pachet majoritar.
Demersul liderilor sindicali a fost motivat de rezultatele foarte bune obtinute de companie ca urmare a activitatii pe care au desfasurat-o.
„Pachetul de actiuni detinut de stat ar fi redus sub 51%, ceea ce ar diminua semnificativ interesul potentialilor investitori, care isi doresc un pachet de control (...). Interesul manifestat de potentialii investitori este pentru un pachet de control de 60-70% de actiuni. AVAS detine 53,027% din capitalul social al Antibiotice”, se arata in comunicatul de presa al AVAS.
Pentru a valorifica cat mai bine actiunile detinute de stat, AVAS a initiat discutii cu actionarii minoritari pentru vanzarea unui pachet de control, in cadrul unei oferte comune.
Potrivit strategiei de privatizare a companiei, anuntul final de privatizare a companiei va fi facut in prima parte a lunii noiembrie, iar autoritatea va selecta ofertele primite in functie de anumite criterii de precalificare. Companiile selectate vor depune oferte financiare in a doua parte a lunii decembrie.
In baza ofertei financiare, depuse de potentialii ofertanti, AVAS ii va selecta pe primii doi, iar pana la sfarsitul lunii decembrie, primii doi ofertanti ramasi in cursa pentru privatizare vor depune oferte financiare imbunatatite si finale, in baza carora va fi selectat castigatorul. Clauzele contractului de privatizare vor fi negociate incepand din luna ianuarie 2007.
AVAS a publicat la data de 16 octombrie anuntul preliminar privind intentia de vanzare a pachetului majoritar de actiuni detinut la Antibiotice Iasi. Vanzarea pachetului de 53,0173% din capitalul social al societatii se va face prin negociere, catre un investitor sau un consortiu de investitori.
Antibiotice Iasi este ultimul producator de produse farmaceutice de baza la care statul mai detine pachetul majoritar de actiuni. Societatea se afla in prima prioritate a planului de privatizare al AVAS pentru anul 2006.
Compania este listata in categoria I pe Bursa de Valori Bucuresti, cu o pondere de 3,41% din indicele BET, si o capitalizare de aproximativ 185 milioane euro.
Compania preconizeaza dublarea productiei de medicamente pana in 2007, fata de nivelul sau din 2003, de 731 milioane euro. In anul 2005, productia a crescut cu 31,2% fata de 2004, plasand astfel Antibiotice in topul celor mai importanti zece producatori de medicamente. In prezent, compania se afla pe locul al treilea in topul producatorilor de medicamente de pe piata din Romania.
Sursa: HotNews.ro, 25 octombrie 2006. -
Parlamentarii refuza plata datoriilor Oltchim
Cotidianul OLT
___
Senatul a respins, in plen, o ordonanta a Guvernului prin care se puteau recupera o parte din sumele pe care combinatul de la Rimnicu Vilcea le datoreaza statului.
Senatorii au respins, acum doua zile, proiectul de ordonanta a Guvernului care permitea statului sa recupereze o parte din datoriile de aproape 150 de milioane de dolari ale combinatului chimic Oltchim catre stat.
Poveste din 2003
In 2003, potrivit unei legi mosite de Dan Ioan Popescu, datorii in valoare de 95 de milioane de dolari catre fosta AVAB (datorii rezultate din credite luate de Oltchim cu garantia statului, dar neplatite) au fost convertite in actiuni cedate statului, iar Ministerul Economiei (MEC) ajunsese sa detina 98% din capital. A fost de fapt o majorare de capital, contestata imediat de actionarii minoritari, carora nu li s-a oferit ocazia sa subscrie. Minoritarii au cistigat in instanta, dar MEC a atacat decizia instantei.
Dat fiind ca statul ajunsese si creditor si actionar la Oltchim, Guvernul actual a adoptat o ordonanta de urgenta prin care MEC era mandatata sa nu mai conteste decizia justitiei, urmind sa se ajunga la situatia existenta inainte de legea lui Dan Ioan Popescu, iar AVAS (mostenitoarea AVAB) sa poata sa recupereze o parte din datorii. Banii ar fi urmat sa fie recuperati din vinzarea de active complementare activitatii Oltchim (fabrica de termopane, complexuri de crestere a porcilor si pasarilor si fabrica de conserve).
Cu 61 de voturi pentru si doar trei impotriva, senatorii au respins insa ordonanta, unii dintre ei spunind ca „Guvernul vrea sa puna in circa Parlamentului lichidarea societatii, in loc s-o salveze“ si ca „la mijloc este o smecherie“, potrivit unei relatari a agentiei NewsIn.
Se puteau recupera cel putin 10 milioane USD
Presedintele AVAS, Razvan Orasanu, spune ca din vinzarea activelor statul ar fi putut stringe 10 milioane de dolari. „Senatul nu este camera decizionala si, cind dezbaterile vor ajunge in Camera Deputatilor, vom merge sa explicam situatia. Cred ca senatorii n-au agreat modalitatea de abordare a chestiunii pentru ca nu li s-a parut foarte clara“, a spus Orasanu. El a mai opinat ca, daca situatia nu se va schimba, litigiul ar mai putea dura ani buni, iar acest lucru ar intirzia si mai mult procedurile de privatizare a combinatului.
Orasanu a spus ca nu este de acord cu ideea directorului Oltchim ca toate datoriile societatii sa fie convertite in actiuni, iar statul sa-si recupereze banii din viitoarea privatizare a combinatului.
Sursa: Cotidianul, 25 octombrie 2006. -
Carbid-Fox Tarnaveni poate deveni viabila prin reorganizare
Adevarul
___
Datoriile mai mari de 96% catre furnizori si bugete si faptul ca activitatea comerciala a firmei nu este sustinuta din surse proprii au dus la intrarea in insolventa a SC Carbid-Fox Tarnaveni, informeaza un raport al lichidatorului judiciar al societatii, SC General Mir Consult SRL. Potrivit lichidatorului, dezechilibrul financiar s-a declansat in 2002, din cauza lipsei capitalului circulant la volumul pretins de specificul activitatii. S-a lucrat sub pragul de rentabilitate, iar cheltuielile fixe au avut o pondere tot mai mare in cheltuielile totale. Datoriile societatii au ajuns la 96,64%, lucru reflectat si de scaderea actiunilor la bursa. Activitatea comerciala a societatii nu este sustinuta din surse proprii, ci din surse purtatoare de dobanzi, penalitati de intarziere la plata si diminuari ale preturilor de livrare. Pentru reorganizarea societatii, lichidatorul judiciar propune vanzarea bunurilor disponibile productiei, reducerea costurilor serviciilor si a cheltuielilor salariale sau vanzarea actiunilor din portofoliu. Valorificarea deseurilor, reducerea soldului creantelor, majorarea capitalului social prin emisiune si vanzare de actiuni sunt alte solutii care ar putea scoate societatea din impas. Lichidatorul considera ca societatea din Tarnaveni poate redeveni viabila prin reorganizare. Actionarii companiei au aprobat, la inceputul lui septembrie, un plan de reorganizare pe trei ani, care presupune reducerea personalului si recuperarea a 60% din creante. Carbid-Fox Tarnaveni a inregistrat o pierdere de 1,74 milioane de euro pe primul semestru 2006, la o cifra de afaceri de 5,88 milioane de euro. In 2005, compania inregistra pierderi de 3,37 milioane de euro, de 4,5 ori mai mari fata de 2004. Din ianuarie 2006 si pana la sfarsitul lui aprilie, Carbid-Fox si-a inchis principala activitate de productie, obtinerea de carbid, intrucat Electrica Transilvania Sud a sistat furnizarea energiei electrice, din cauza restantelor la plata facturilor.
Sursa: Adevarul, 25 octombrie 2006.
24.10.2006
-
Profit de 13 mil. euro pentru filialele Transelectrica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Cele sase filiale ale Traselectrica au adus inca 13 mil. euro la profiturile de 31 mil. euro ale companiei.
Transportatorul de electricitate a obtinut in primul semestru un profit net total de 43,6 milioane de euro, in crestere cu 36% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, depasind si nivelul raportat pe intreg anul 2005, cand compania a raportat un castig de 35 mil. euro. Rezultatele consolidate au fost elaborate in conformitate cu standardele internationale de contabilitate.
Potrivit informatiilor furnizate de companie, Transelectrica, fara datele financiare ale filialelor, a incheiat primul semestru cu un profit net de 31 mil. euro. Astfel, Opcom, Smart, Formenerg, Teletrans, Icemenerg si Icemenerg Service au adus un profit de 12,6 mil. euro.
Veniturile din exploatare ale companiei au ajuns la un nivel de 324 mil. euro, in crestere cu 91% comparativ cu perioada similara a anului trecut.
Potrivit auditorului companiei, firma de servicii profesionale KPMG, Transelectrica are imprumuturi pe termen lung de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana pentru Investitii (BEI) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). Potrivit auditorului, grupul nu a indeplinit anumite conditii stipulate in contractele de imprumut, ceea ce ar putea determina solicitarea rambursarii anticipate a acestor imprumuturi. In consecinta, anumite datorii, pe termen lung, in valoare de 471,39 milioane de lei, ar trebui prezentate ca datorii pe termen scurt. Transelectrica avea, la 30 iunie 2006, imprumuturi pe termen lung in valoare totala de 815,76 milioane de lei (240,45 milioane de euro), comparativ cu un nivel de 782,69 milioane de lei (216 milioane de euro) la finele anului 2005.
In opinia conducerii Transelectrica, probabilitatea unor solicitari de rambursare anticipata este redusa, intrucat situatiile de neconformare la clauzele acordurilor de imprumut sunt nesemnificative, grupul are capacitatea si intentia de a efectua toate rambursarile conform acordurilor de imprumut, iar creditele sunt garantate de statul roman, potrivit informatiilor publicate in raportul semestrial al Transelectrica.
Actiunile Transelectrica au inceput sa fie tranzactionate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti pe 25 august. BCR, cea mai mare institutie bancara autohtona, este cel de-al treilea actionar al companiei si detine un pachet de 1,2% din Transelectrica, printre actionari fiind si cele cinci SIF-uri.
Ministerul Economiei si Comertului controleaza 72% din actiunile companiei, iar un alt pachet este controlat de Fondul Proprietatea care a fost creat pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati in timpul regimului comunist. Actiunile Traselectrica au fost suprasubscrise de 6,5 ori in cadrul ofertei derulate. Investitorii au subscris un numar de 47,3 milioane de actiuni cu o valoare de 227,45 milioane de euro (796,08 milioane de lei). Transelectrica va investi 627,4 milioane de euro in urmatorii opt ani in retehnologizarea si modernizarea infrastructurii, precum si in crearea infrastructurii de piata.
Evolutia pe Bursa a titlurilor Transelectrica a depasit pana si cele mai optimiste asteptari ale brokerilor care vedeau actiunile trasportatorului de electricitate in jurul valorii de 32-33 de lei pana la sfarsitul anului. Recent, compania a reusit sa dubleze banii investitorilor care au subscris in cadrul ofertei publice, pretul actiunilor transportatorului de energie urcand pana la un maxim de 34,1 lei/actiune fata de pretul de vanzare initial al titlurilor de 16,8 lei/actiune.
Capitalizarea bursiera a companiei a atins ieri un nivel de 657,8 milioane de euro la un pret de 31,5 lei pe actiune.
Sursa: Ziaruul Financiar, 24 octombrie 2006. -
Salariatii de la Antibiotice au sanse reduse sa primeasca 10% din actiuni
Wall-Street.ro ATB
___
Presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Razvan Orasanu, va discuta astazi cu Asociatia Salariatilor de la Antibiotice Iasi propunerea acestora de a prelua 10% din actiunile companiei, care a fost lansata la privatizare, in urma cu o saptamana
Asociatia Salariatilor de la Antibiotice Iasi a anuntat, imediat dupa lansarea societatii la privatizare, ca vrea sa preia 10% din actiuni la valoarea nominala a actiunilor. Potrivit liderului de sindicat de la Antibiotice, Vasile Stanga, salariatii vor ca societatea sa fie privatizata ca si Banca Comerciala Romana sau Petrom, astfel incat sa poata cumpara un pachet de actiuni.
'Pachetul de actiuni scos la privatizare este de 53%, iar vanzarea a 10% catre salariati ar insemna ca AVAS sa ofere un pachet minoritar investitorilor. Astfel, s-ar diminua atat controlul investitorului asupra companiei, cat si conditiile pe care le-ar putea impune AVAS. Salariatii ar putea primi eventual 1% sau 2%. Au sanse minime sa primeasca 10% din actiuni', au declarat pentru NewsIn, surse din AVAS.
AVAS a publicat, pe 16 octombrie, anuntul de vanzare, prin negociere, a 53,01% din capitalul social al Antibiotice Iasi, catre un investitor sau un consortiu de investitori condus de un producator de medicamente sau o societate de investitii financiare. Investitorii interesati pot depune scrisori de intentie neangajante pana pe 1 noiembrie 2006. Ceilalti actionari importanti ai Antibiotice sunt SIF Oltenia (10.09%), Citibank Romania (6.16%) si fondul de investitii cipriot Broadhurst Investment (5.21%).
Antibiotice SA este considerata cea mai valoroasa societate din portofoliul AVAS, datorita cotei de piata de 3,2% pe care o are pe piata farmaceutica din Romania. Antibiotice ocupa pozitia a noua in topul celor mai mari companii din domeniu in perioada iulie 2005-iunie 2006, dupa vanzari, conform datelor companiei de studii de piata Cegedim.
Compania a inregistrat in primul semestru 2006 un profit net de 15,8 milioane de lei (4,5 mil. euro), in crestere cu 20% in raport cu perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a crescut cu 15% in aceeasi perioada, atingand valoarea de 87 milioane de lei (24,6 mil. euro).
Sursa: Wall-Street.ro, 24 octombrie 2006.' -
Pretul petrolului continua sa scada
___
Cu toate ca Arabia Saudita, cel mai mare exportator de petrol la nivel mondial, a anuntat ca va dispune reducerea livrarilor programate pentru luna noiembrie, tinand cont de decizia Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol asupra diminuarii productiei, pretul petrolului a inregistrat o scadere de 1%.
Pretul petrolului de referinta pe piata americana a scazut cu 63 centi, pana la nivelul de 58,7 dolari pe baril, in timpul sedintei de tranzactionare, in timp ce titeiul Brent, de referinta la Bursa londoneza, a fost cotat la 58,84 dolari pe baril, in scadere cu 84 centi.
Arabia Saudita a transmis rafinariilor din Japonia, China si Coreea de Sud ca volumul de petrol pe care urmeaza sa il exporte in aceste tari in luna noiembrie va scadea cu 8%, au declarat surse din industrie pentru Reuters, preluate de Mediafax.
'Ministrul Petrolului din Arabia Saudita face ceea ce spune, iar datele recente arata ca piata se indreapta intr-o noua directie de fiecare data cand oficialul isi ia un astfel de compromis', a declarat Keith Sano, manager al departamentului de marfa la firma Sumitomo. Sano, a mentionat OPEC, va reduce din nou productia de petrol, cel mai probabil in luna decembrie.
Membrii OPEC au decis saptamana trecuta sa reduca productia de petrol cu 1,2 milioane de barili zilnic, pentru a stopa scaderea accelerata a preturilor, dar analistii apreciaza ca aceasta decizie nu constituie un obstacol pentru declinul pretului petrolului, care a atins in luna iulie un maxim istoric de 78,4 dolari pe baril.
'Piata este foarte sceptica privind consecventa cu care OPEC isi va urma planul de reducere a productiei de petrol', a afirmat Tobin Gorey, analist la Commonwealth Bank of Australia.
Oficialii OPEC sunt ingrijorati de volumul mare al stocurilor de combustibil existente in statele consumatoare si de o posibila scadere a cererii pentru petrolul furnizat de organizatia internationala in 2007.
Sursa: Curierul National, 24 octombrie 2006.'
23.10.2006
-
Investitorii, obligati sa dea declaratii pe propria raspundere
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Persoanele fizice care realizeaza tranzactii bursiere vor completa declaratii pe propria raspundere in care vor preciza pretul de achizitie si data dobandirii titlurilor si vor avea posibilitatea sa solicite companiilor de brokeraj o fisa de portofoliu care va include si impozitul retinut.
Societatea de intermediere va oferi investitorilor, la sfarsitul anului, la cerere, o fisa de portofoliu, care va evidentia castigul sau pierderea realizate din transferul actiunilor, precum si cuantumul impozitului calculat si retinut in cursul anului fiscal de catre broker. Declaratia pe propria raspundere va include si denumirea emitentului, simbolul, numarul de actiuni, modalitatea de cumparare.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis, recent, o noua instructiune privind metodologia de determinare, retinere si virare a impozitului pe castigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare.
Autoritatea de supraveghere a pietei de capital a adus completari la stabilirea modalitatii de determinare a pretului de cumparare pentru valorile mobiliare si a suplimentat lista exceptiilor. Instructiunea CNVM intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.
Pretul de cumparare se determina prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat, care poate cuprinde si costurile aferente, generate de operatiunea de cumparare.
Pentru actiunile dobandite de catre angajati ca urmare a rascumpararii acestora de pe piata, de catre societate, pretul de achizitie va fi cel inscris in formularul de subscriere.
In cazul valorilor mobiliare provenite in urma dizolvarii PAS-urilor, pretul de cumparare este cel inscris in actul translativ de proprietate sau, in lipsa acestuia, valoarea nominala de la data eliberarii extrasului de cont. Aceasta valoare va fi utilizata si in cazul titlurilor dobandite ca urmare a unor hotarari judecatoresti, definitive, irevocabile si executorii.
Pentru valorile mobiliare cumparate de la stat prin contractele de privatizare, pretul de achizitie va fi cel platit in cadrul procesului de privatizare, iar titlurile rezultate in urma unor consolidari/splitari vor avea un pret de cumparare stabilit pe baza factorului de consolidare sau splitare.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2006. -
Indienii vor Uzinele Sodice Govora
Cotidianul
___
Apropierea termenului final pentru privatizarea celui mai mare combinat de produse sodice din Romania a incins cursa dintre principalii competitori. In prezent, compania se afla in proprietatea CET Govora, in proportie de 49,84%, si a fratilor Cristescu, care detin prin Bega Com 40,44% dintre activele uzinei. Recent, AVAS a aprobat un plan de masuri care e agreat atit de catre Consiliul Judetean Vilcea, in administrarea caruia se afla CET Govora, cit si de catre reprezentantii Bega Com. Dupa retragerea ucrainenilor de la Lisichanska Soda, in cursa pentru preluarea USG au mai ramas doi competitori: indienii de la Indian England NV, parte a grupului GHCL, si polonezii de la Ciech SA.
Principalul favorit este grupul GHCL, care mai detine in Romania si Uzina de Produse Sodice de la Ocna Mures (UPSOM), preluata in luna decembrie anul trecut. La numai o luna dupa realizarea tranzactiei, GHCL a reusit sa creasca productia UPSOM cu 34%, asigurind totodata pietele pentru desfacerea produselor. In prezent, UPSOM a reusit sa-si acopere debitele acumulate anterior, iar uzina nu mai lucreaza in pierdere, gratie investitiilor de 11 milioane de euro realizate pina in momentul de fata de catre cei de la GHCL.
De cealalta parte, polonezii de la Ciech se bucura de sprijinul autoritatilor locale, care au apreciat ca oferta acestora este „viabila“.
Sursa: Cotidianul, 23 octombrie 2006.
Pagina