31.10.2006
-
Austriecii ar putea negocia cu SIF-urile un schimb de actiuni BCR- Erste de 5 / 1
Gandul EBS LION SIF2 SIF3 SIF4
___
'La Bucuresti exista zvonuri privind o negociere intre Erste Bank si cele cinci SIF-uri pentru schimb de actiuni BCR si pentru ridicarea pragului de detinere la 5%. Aceste zvonuri spun ca SIF-urile negociaza schimbarea pachetelor de actiuni pe care le detin la Banca Comerciala Romana cu titluri Erste la o rata de transfer de cinci la unu', spun analistii companiei Wood&Company Financial Services. Potrivit acestora, Erste a anuntat intentia de a cumpara cota de 8% din BCR detinuta de salariatii bancii la o rata de transfer de sase actiuni BCR contra un titlu Erste, cotatia luata in calcul de cei de la Wood fiind de 54,91 euro pentru o actiune Erste.
'La pretul de 55 euro pentru o actiune Erste si cu o rata de transfer de cinci la unu, BCR ar valora 8,7 miliarde euro, cu 44% mai mult decat pretul de 6,1 miliarde euro', a declarat analistul Bram Buring.
Reprezentantii SIF-urilor neaga faptul ca ar fi avut loc pana acum negocieri cu oficialii Erste. 'Nu exista asa ceva in momentul de fata, nici macar nu s-a discutat ideea de principiu, au fost doar analizate diferite variante de listare a Erste Bank la Bursa de Valori Bucuresti', a declarat, pentru NewsIn, Teodor Mihaescu, membru in conducerea SIF 4 Muntenia. Potrivit acestuia, SIF 4 Muntenia nu a facut pana acum nici o analiza care sa arate daca un raport de schimb de cinci actiuni BCR pentru o actiune Erste ar fi sau nu corect pentru societatile financiare. Analistii de la Wood&Company considera ca, in mod cert, vor avea loc discutii?intre reprezentantii SIF-urilor si cei ai Erste Bank pe marginea schimbului de actiuni. 'Un schimb de actiuni BCR pentru titlurile Erste este cea mai buna solutie pentru Erste si poate fi acceptata de SIF-uri in functie de pretul care va fi oferit', considera Bram Buring, unul din analistii Wood. El mai sustine ca in ultima perioada au aparut zvonuri ca in scurt timp Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare va majora pragul de detinere de actiuni la SIF-uri de la 1% la 5%, in conditiile in care o cota de 1% in SIF-uri este estimata la 4,5-5,5 milioane de euro. Contactati de 'Gandul', reprezentantii Erste Bank nu au comentat in nici un fel zvonurile aparute.
Sursa: Gandul, 31 octombrie 2006.'
30.10.2006
-
Aerostar isi suplimenteaza cu 5,1 mil. euro contractul cu MAPN
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARS
___
Constructorul de avioane Aerostar Bacau a semnat saptamana trecuta un act aditional la contractul de mentenanta pentru tehnica militara, valoarea contractului suplimentandu-se pentru anul curent cu 18,06 mil. lei (5,1 mil. euro). Aerostar semnase in prima parte a anului un contract cu Statul Major al Fortelor Aeriene pe o perioada de trei ani, valoarea contractului pentru acest an ridicandu-se la 28,7 mil. lei (peste 8 mil. euro). Compania a raportat la noua luni cresteri la nivelul afacerilor si al profitului, cea mai mare parte a cifrei de afaceri fiind reprezentata de reparatiile de avioane si motoare militare. La finalul lunii septembrie, afacerile Aerostar urcasera cu 21%, pana la 80,8 mil. lei (22,8 mil. euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 30 octombrie 2006. -
Erste Bank a inregistrat un profit net in crestere cu 28%, in primele noua luni
Bloombiz.ro EBS
___
Erste Bank a anuntat cresteri semnificative ale veniturilor din primele 9 luni ale anului, inregistrand un profit net in crestere cu 28 la suta. Cifrele inregistrate pana acum si achizitionarea BCR au detreminat managementul Erste Bank sa creasca asteptarile pentru anul 2007. Astfel, pentru anul urmator se asteapta o crestere a profitului de cel putin 20% la o noua valoare minima, de 25%.
“Rezultatele pentru primele trei trimestre indic? ?n mod clar for?a noastr? ?n segmentul de retail”, a declarat Andreas Treichl, Chief Executive Officer, Erste Bank der oesterreichischen Sparkassen AG. “O puternic? ?i constant? cerere de creditare precum ?i constan?a unor rate de cre?tere ridicate a veniturilor nete din dob?nzi ?i din comisioane demonstreaz? poten?ialul de profit care se afl? ?n baza noastr? de clien?i, care dep??e?te ?n prezent un num?r de 15 milioane. De asemenea, ?n special ?n al treilea trimestru, am beneficiat de cre?teri ale ratei dob?nzilor din partea b?ncilor centrale locale”, a continuat Treichl. “De?i al treilea trimestru este, ?n mod obi?nuit, o perioad? mai slab? pentru afacerile din sistemul bancar, profitul opera?ional din trimestrul al treilea al acestui an a atins cea mai bun? performan?? trimestrial? din istoria Grupului, 473,0 milioane Euro. Profitul net dup? alocarea cotei ac?ionarilor minoritari pentru acest trimestru, cu o valoare de 200,6 milioane Euro, a fost pu?in sub rezultatele postate pentru primele dou? trimestre ale acestui an.”
Profitul opera?ional pentru primele nou? luni ale lui 2006 a crescut cu 16,2%, ajung?nd la 1.398,8 milioane. Veniturile opera?ionale au crescut cu 9,9%, ajung?nd la 3.511,1 milioane Euro, ?n timp ce cheltuielile opera?ionale au crescut cu 6,1%, ajung?nd la 2.112,3 milioane Euro. Raportul cost/venit s-a ?mbun?t??it, ating?nd valoarea de 60,2% ?n primele trei trimestre ale lui 2006, fa?? de 61,8% pentru ?ntregul an financiar 2005, conform datelor publicate intr-un comunicat al bancii.
Majorarea de capital de 2,9 miliarde Euro, realizat? cu succes ?n primul trimestru, a cauzat, conform a?tept?rilor, o sc?dere a rentabilit??ii capitalului angajat, de la 19% pentru ?ntregul an financiar 2005 la 13,0%. Totalul activelor Erste Bank a crescut cu 6,5% ?n primele nou? luni ale lui 2006, ajung?nd la 162,6 miliarde Euro.
Achi?ionarea a 61,9% din pachetul de ac?iuni al celei mai mari b?nci din Rom?nia, Banca Comercial? Rom?n?, s-a finalizat pe data de 12 octombrie 2006. Noua subsidiar? va fi inclus? ?n rezultatele consolidate ale Erste Bank Group ?ncep?nd cu aceast? dat?. Datorit? costurilor de restructurare, nu se estimeaz? nicio contribu?ie semnificativ? a BCR la profitul Grupului, pentru anul 2006.
Pentru opera?iunile de business din 2005 ?n 2009, managementul Erste Bank previzioneaz? o cre?tere medie anual? de peste 20% a profitului net, dup? aplicarea taxelor. Pentru 2009 se previzioneaz? ca obiectiv atingerea unui raport cost/venit situat sub 55%. Ca urmare a cre?terii puternice a aproape 70% din capitalul social, ?n cursul major?rii de capital realizate la ?nceputul lui 2006, rentabilitatea capitalului angajat se va mic?ora, conform estim?rilor pentru acest an financiar. Totu?i, se presupune c? va ?nregistra ulterior o nou? cre?tere, ating?nd un nivel ?ntre 18% ?i 20%, ?n 2009.
Sursa: Bloombiz.ro, 30 octombrie 2006. -
Titlurile de stat se vor lista pe bursa de anul viitor
Adevarul
___
Listarea titlurilor de stat la Bursa de Valori (BVB), problema care de zece ani se afla pe agenda de lucru a reprezentantilor BVB, ar putea fi solutionata anul viitor.
In Raportul privind situatia macroeconomica, publicat de Ministerul Finantelor (MF), strategia de actiune pentru anul viitor prevede listarea titlurilor de stat la bursa. Singura problema ar fi ca in raport se mentioneaza ca, in acest scop, ministerul de resort doreste sa creeze entitatea de depozitar central institutie care se ocupa de gestionarea operatiunilor posttranzactionare. 'Anul viitor se au in vedere, pentru imbunatatirea managementului datoriei publice, implementarea unui sistem electronic pentru licitatiile aferente titlurilor de stat, crearea entitatii de depozitar central si listarea titlurilor de stat la burse de valori, precum si introducerea, si dezvoltarea functiei de analiza in cadrul MFP', se arata in raportul Ministerului Finantelor privind situatia economica pentru 2007 si proiectiile pana in 2010. Documentul este semnat de catre ministrul de resort, Sebastian Vladescu.
'Depozitarul central a fost creat pe structura Regisco, iar in prezent acesta se afla in stadiul obtinerii autorizarilor finale, respectiv de la CNVM si BNR. Pana la sfarsitul anului, depozitarul va avea toate avizele necesare, astfel ca Ministerul Finantelor nu va avea nicio problema de solutionat in acest sens', a declarat, pentru Adevarul, Septimiu Stoica, presedintele Bursei de Valori Bucuresti. De la inceputul acestui an, reprezentantii BVB, ai Ministerului de Finante si cei ai Bancii Centrale sau intalnit de mai multe ori pentru a gasi o solutie privind listarea la bursa a emisiunilor de titluri de stat cu scadenta mai mare de un an.
Neintelegerile au pornit de la modul de gestionare a operatiunilor posttranzactionare, respectiv depozitarea si decontarea titlurilor de stat. Astfel, reprezentantii Bancii Centrale doreau ca Bursa de Valori sa se 'conecteze' la registrul titlurilor de stat gestionat de BNR. Pozitia lor era motivata in primul rand de faptul ca piata de capital nu are un Depozitar Central, entitatea creata pe structura regisco neavand toate autorizatiile necesare. Dar, chiar si in conditiile functionarii depozitarului central al pietei de capital, Banca Nationala, cel putin la inceputul anului, nu era dispusa sa accepte serviciile acestuia, neagreand ideea unei impartiri a emisiunilor de titluri de stat intre doua entitati posttranzactionare. Aceasta pentru ca titlurile cu scadenta sub un an nu se vor tranzactiona la bursa, BNR utilizandule drept instrumente de politica monetara.
La randul lor, actorii pietei de capital vor ca operatiunile de depozitare-decontare pentru titlurile listate la BVB sa se realizeze prin depozitarul central al pietei de capital. Pozitia este argumentata in primul rand prin faptul ca orice valoare mobiliara tranzactionata pe piata de capital trebuie sa intre sub jurisdictia CNVM.
MF vrea sa creasca 'sub control' datoria publica
Documentul citat anunta si intentia MF de a reforma cadrul institutional aferent managementului datoriei publice. In acest sens, se va acorda prioritate 'aspectelor strategice' in ceea ce priveste administrarea datoriei publice si a riscurilor asociate, dar si 'intrarii capacitatii institutionale de gestionare a datoriei'. MF si-a propus sa creasca 'sub control' nivelul datoriei publice, aflat acum la circa 20% din PIB. Este vizata si reducerea costurilor cu datoria publica interna, prin lansarea de titluri de stat pentru finantarea deficitului bugetar, ca si refinantarea datoriei prin emisiuni pe termen lung si mediu.
Instrumentele de indatorare vor fi diversificate
Chiar daca emisiunile de titluri de stat din acest an au fost anulate pentru ca statul nu a avut nevoie de bani, MF anunta diversificarea instrumentelor de indatorare. Se are in vedere dezvoltarea pietei secundare a obligatiunilor de stat prin extinderea maturitatilor, consolidarea curbei de maturitate a instrumentelor de datorie si emiterea de astfel de instrumente cu un grad ridicat de lichiditate. Astfel, pe piata interna se vor lansa titluri de stat de referinta pentru maturitati de 3, 5 si 10 ani.
Sursa: Adevarul, 30 octombrie 2006.' -
SIF-urile vor putea sa atribuie actiuni gratuite
___
Societatile de Investitii Financiare (SIF) ar putea oferi in 2007 o serie de surprize investitorilor de pe piata de capital. Printre propunerile de pe ordinea de zi a adunarilor generale extraordinare de anul viitor s-ar putea regasi si cea legata de majorarea capitalului social si alocarea de actiuni gratuite.
SIF Banat-Crisana si SIF Transilvania au incercat, inca de anul trecut, sa realizeze o astfel de operatiune. 'Vom include si in acest an pe ordinea de zi a AGEA propunerea de utilizare a profitului pentru majorarea capitalului social si atribuirea de actiuni gratuite. Consider ca este o solutie foarte buna atat pentru societate, care foloseste profitul pentru investitii, cat si pentru actionari', a declarat, pentru Adevarul, Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana.
La randul sau, SIF Moldova s-a aratat anul trecut interesata de o astfel de operatiune. Aceasta insa nu a fost inclusa pe ordinea de zi intrucat reprezentantii societatii au considerat ca nu va fi intrunit cvorumul necesar.
Anul trecut, patru dintre cele cinci Societati de Investitii Financiare au inregistrat la adunarile generale ordinare (AGOA), convocate in vederea aprobarii situatiilor financiare din 2005, cvorumuri de peste 20% din capitalul social, ceea ce - in contextul modificarii Legii nr. 31/1990 - ar permite desfasurarea AGEA. Cea mai mare prezenta a fost consemnata la SIF Banat-Crisana, respectiv 42,71%, urmata de SIF Transilvania, cu 38,6%, SIF Moldova si SIF Muntenia, cu prezente de 29,8% si, respectiv, 21,7%.
SIF Oltenia a fost singura la care cvorumul nu a depasit pragul de 20%, actionarii prezenti detinand 17,7% din drepturile de vot. Cert este ca, in a doua jumatate a anului trecut si prima parte a acestui an, in premiera, investitiile SIF-urilor au depasit sensibil sumele obtinute din vanzarea de participatii. In plus, pe fondul presiunii mari din partea investitorilor pentru obtinerea unor profituri in crestere, SIF-urile vor avea acut nevoia de a nu mai distribui dividende si a pastra sumele in societate.
In contextul aprobarii noilor conditii de validare a deliberarilor adunarilor generale extraordinare ale actionarilor (AGEA), prevazute in noua lege a societatilor comerciale (nr. 302/2005), se modifica si conditiile de cvorum la SIF-uri. 'Noile conditii de cvorum au fost gandite astfel incat sa permita desfasurarea adunarilor generale extraordinare si in cazul societatilor cu un capital social dispersat, asa cum este situatia SIFurilor', a declarat, pentru Adevarul, Gratiela Iordache, vicepresedintele Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor. Proiectul de modificare a Legii societatilor comerciale prevede ca, pentru validarea deliberarilor AGEA la prima convocare, este necesara prezenta actionarilor detinand cel putin un sfert din drepturile de vot. La convocarile urmatoare, cvorumul necesar este de minimum o cincime din drepturile de vot. Hotararile vor putea fi luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentanti. Deciziile privind modificarea obiectului principal de activitate, majorari sau diminuari de capital, schimbari ale formei juridice, fuziuni, dizolvari si divizari, se vor lua cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot ale actionarilor prezenti sau reprezentanti. Propunerea a fost aprobata de Senat si de comisiile din Camera Deputatilor, urmand sa fie discutata in plen.
Sursa: Adevarul, 30 octombrie 2006.'
27.10.2006
-
Severnav se mentine pe profit si la noua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SEVE
___
Santierul naval Severnav Drobeta-Turnu Severin a obtinut in primele noua luni un profit de 0,84 milioane de euro (3 milioane de lei), fata de o pierdere de circa 73.000 de euro (0,26 milioane de lei) in perioada similara a anului trecut. Cu toate acestea, afacerile companiei au scazut in aceeasi perioada de aproape trei ori, ajungand la 4,32 milioane de euro (15,2 milioane de lei). Severnav inregistra anul trecut la noua luni o cifra de afaceri de 12,5 milioane de euro (45,5 milioane de lei). Compania avea dupa primele trei trimestre ale anului venituri din variatia stocurilor de circa 30 de milioane de euro (109,4 milioane de lei).
Reprezentantii societatii puneau aceste venituri pe seama reevaluarii contractelor pe care compania le are in desfasurare, in conditiile in care materiile prime si tarifele la utilitati au inregistrat cresteri. Diferentele din reevaluare vor determina venituri suplimentare pentru companie in momentul livrarii, conform acestora.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 octombrie 2006. -
Vae Apcarom raporteaza un profit de 2,5 milioane de lei
Curierul National
___
Compania producatoare de echipamente de cale ferata, VAE Apcarom Buzau, a inregistrat, in primele noua luni ale acestui an, un profit net de 2,5 milioane de lei, in scadere cu 55,36% fata de profitul de 5,6 milioane de lei, obtinut in perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a companiei a fost de 39,52 milioane de lei, in scadere cu 3% fata de primele noua luni ale anului 2005, cand afacerile s-au cifrat la 41,48 milioane de lei. Datoriile ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an s-au cifrat la 36,28 milioane de lei. VAE Apcarom are un capital social in valoare de 7,37 milioane de lei, iar actionarii semnificativi ai companiei sunt VAE Aktiengesellschaft, care detine 77,4% din actiuni, si fondul de investitii Broadhurst Investments LTD, cu un procent de 9,01% din capitalul companiei. Actiunile Apcarom sunt listate la Bursa de Valori, capitalizarea bursiera a societatii fiind de 40,58 milioane de lei.
Sursa: Curierul National, 27 octombrie 2006. -
Transelectrica scoate la vanzare active imobiliare
Adevarul TEL
___
Compania de transport de electricitate Transelectrica intentioneaza sa vanda catre chiriasii actuali locuintele de serviciu din patrimoniul sucursalelor de transport Bucuresti, Cluj si Constanta, precum si terenuri cu o suprafata totala de circa 10.000 de metri patrati, plus constructiile aferente. Unul dintre terenuri, cu suprafata de 6.932 metri patratI, este situat in Bucuresti, iar celalalt, de 2.819 metri patrati, se afla in Craiova, ambele terenuri apartinand filialei Icemenerg. Decizia de scoatere la vanzare a fost adoptata de Adunarea Generala a Actionarilor, desfasurata la inceputul acestei saptamani. Transelectrica, operatorul sistemului national de transport al electricitatii, a obtinut in primele sase luni un profit de 154,5 milioane de lei (43,6 mil. de euro). Profitul pe actiune in primul semestru din 2006 s-a ridicat la 2,34 lei, comparativ cu 1,75 lei in prima jumatate a anului trecut. Principalul actionar este statul, prin Ministerul Economiei si Comertului, care detine 76,5% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea - cu 13,5%. Un pachet de 10% din actiunile companiei este tranzactionat, incepand cu 29 august, la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Adevarul, 27 octombrie 2006.
26.10.2006
-
Transelectrica: Estimam o crestere anuala de 2,7% a consumului de energie pana in 2015
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Compania nationala de transport al energiei electrice Transelectrica estimeaza o crestere medie anuala de 2,7% a consumului de energie din Romania pana in 2015, conform lui Razvan Purdila, directorul de strategie al companiei.
Veniturile din transportul energiei reprezinta cea mai importanta sursa de venituri pentru companie, cu o contributie de circa 38% in venituri, conform declaratiilor oficialilor companiei de la intalnirea cu analistii de la Bursa. Circa doua treimi din energia consumata pe piata interna este transportata de companie.
In primul semestru al anului, consumul de energie din Romania a crescut cu circa 6%, Oficialii companiei isi bazeaza estimarile pe cresterea PIB combinata cu o imbunatatire a eficientei energetice.
In primul semestru, PIB a crescut cu 7,4%.
Veniturile Transelectrica mai provin in proportie de 34% din serviciile de sistem (operarea sistemului energetic national) si de 26% din operarea pietei de echilibrare (obligatorie pentru producatori, transportatori si furnizori pentru echilibrarea productiei de energie cu consumul).
Compania estimeaza pentru finalul anului un profit brut neconsolidat de 200 de milioane de lei (circa 56 mil. euro), in crestere cu 92% fata de profitul brut neconsolidat obtinut anul trecut. Bugetul companiei prevedea un profit de 58 de milioane de lei (16,4 mil. euro).
In 2005, Transelectrica a obtinut, conform prospectului ofertei publice prin care s-a listat pe Bursa, un profit brut de 104,7 milioane de lei (29 milioane de euro) si un profit net de 82,4 milioane de lei. Activitatea companiei reprezinta un monopol natural, astfel ca tarifele practicate sunt reglementate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei.
Tariful de transport este astfel stabilit incat sa permita o rentabilitate de 6,5% a activelor folosite pentru transportul energiei. Reprezentantii Transelectrica spun ca tarifele practicate sunt in prezent ca marime undeva la mijlocul clasamentului tarilor europene.
Rezultatele financiare consolidate ale companiei, in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), care includ si activitatea a trei dintre filialele companiei (Smart, Teletrans si Icemenerg), ar putea indica un profit mai mare, la fel cum s-a intamplat si cu rezultatele de pe prima jumatate a anului.
'Tot ce pot sa spun este ca profitul consolidat va fi mai mare', a declarat Razvan Purdila la intalnirea cu analistii de la Bursa.
Dupa primele sase luni, Transelectrica a anuntat un profit net neconsolidat de 31 de milioane de euro, in timp ce rezultatele financiare consolidate indicau un profit net de 43,6 mil. euro.
Diferenta dintre profitul consolidat si cel neconsolidat provine in principal din diferentele dintre cele doua sisteme de contabilitate. Conform reprezentantilor Transelectrica, cele trei filiale contribuie cu circa 2% din cifra de afaceri si cu circa 5% din profit la rezultatele consolidate ale grupului.
Actiunile companiei au fost suspendate ieri de la tranzactionare din cauza desfasurarii Adunarii Generale a Actionarilor. Ultimul pret de tranzactionare a actiunilor Transelectrica a fost de 31,8 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 660 de milioane de euro.
Transelectrica s-a listat pe Bursa la finalul lunii august, dubland banii investitorilor care au cumparat actiuni in oferta publica de vanzare la un pret de 16,8 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 octombrie 2006.' -
Rompetrol depaseste Petrom la cifra de afaceri
___
Grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, estimeaza pentru acest an obtinerea unei cifre de afaceri de aproape 6 miliarde de dolari, adica 4,7 miliarde de euro. Veniturile sunt mai mari decat cele preconizate de Petrom, care isi propune sa obtina 3,07 miliarde de euro, fata de 2,9 miliarde de euro in 2005.
In primele noua luni ale anului, Grupul Rompetrol a inregistrat o cifra de afaceri dubla fata de tot anul trecut, 4,28 miliarde de dolari. Asta se datoreaza integrarii in cadrul grupului a celui mai mare distribuitor francez de carburanti, Dyneff, care a fost achizitionat anul trecut.
Petromidia pierde 15 dolari pe minut
Principala companie a grupului lui Dinu Patriciu, Rompetrol Rafinare (Petromidia), a inregistrat in perioada ianuarie-septembrie 2006, o pierdere de 6 milioane de dolari, se arata intr-un comunicat remis ieri Bursei de Valori Bucuresti.
Asta inseamna ca in fiecare minut rafinaria Petromidia pierde 15 dolari. Rezultatele operationale in primele trei trimestre ale acestui an sunt cu 37% mai scazute decat in perioada similara a lui 2005, 95 milioane de dolari fata de 151 milioane de dolari.
„Pretul titeiului a continuat sa se mentina la cote ridicate, contabilizand o majorare medie de 25% in primele noua luni ale anului, in timp ce cresterea pretului produselor petroliere a fost mult mai moderata”, se spune in documentul mai sus citat.
Directorul general al Rompetrol Rafinare, Cosmin Cocean, a declarat, in completarea explicatiei oficiale a companiei, ca al treilea trimestru al lui 2006 a marcat incheierea unui ciclu de investitii derulate succesiv de la preluarea Petromidia, in 2001.
Metoda Dyneff, aplicata in Italia si Grecia
La nivelul intregii companii, grupul Rompetrol a inregistrat o pierdere de 3 milioane de dolari. Actionarul majoritar al grupului, Dinu Patriciu, intentioneaza sa se extinda pe pietele din Italia si Grecia dupa metoda Dyneff.
Patriciu ne-a spus ca va achizitiona cate un distribuitor in fiecare dintre cele doua tari. Anul trecut, Rompetrol a cumparat, se spune, pentru suma de 100 milioane de euro, cel mai mare distribuior din Franta, Dyneff.
Peste o luna, prima benzinarie cu numele de Rompetrol va fi inaugurata in Franta. Potrivit lui Patriciu toate statiile Dyneff, cu exceptia celor din mediul rural, vor fi rebranduite.
Aceeasi schema se va aplica si benzinariilor care vor fi achizitionate in viitorul apropiat. Rompetrol a luat in calcul si cumpararea unei rafinarii din Vest, insa o decizie in acest sens inca nu s-a stabilit.
Sursa: Evenimentul Zilei, 26 octombrie 2006.
Pagina