24.08.2006
-
Impact devine Impact Developer&Contractor
Curierul National IMP
___
Compania Impact intentioneaza sa isi modifice denumirea in Impact Developer&Contractor, conform unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucuresti. Decizia va fi discutata in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor de la inceputul lunii septembrie. Pe ordinea de zi a AGA companiei de constructii si dezvoltare imobiliara Impact Bucuresti, este si fuziunea prin absorbtie cu societatea Patagonia Invest, precum si modificarea actului constitutiv al Impact, precum si mutarea sediului societatii din Bucuresti in comuna Voluntari, in imobilul Construdava.
Capitalul social al companiei a fost majorat cu suma de 20,35 milioane lei. Astfel, capitalul social a crescut de la 79,65 milioane lei la 100 milioane lei. Majorarea de capital s-a efectuat prin emiterea unui numar de 203.471.799 actiuni noi cu o valoare nominala de 0,1 lei.
Compania de constructii si dezvoltare imobiliara a vandut, anul acesta, imobilul de birouri fondului European Property Convergence Company pentru 19 milioane de euro. In prima jumatate a anului, Impact a afisat un profit de 405.000 lei. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 15,8 milioane de lei, de la 81,5 milioane lei, in crestere cu 24% fata de nivelul din perioada similara a anului trecut, de 65,7 milioane lei. Profitul din prima jumatate a anului in curs este de peste noua ori mai redus decat nivelul din primele sase luni ale anului trecut, cand acesta a fost de aproximativ 3,7 milioane lei. Anul trecut compania a raportat o reducere a profitului cu 43%, la 10,7 milioane lei, si un nivel al veniturilor de 175,9 milioane de lei, in crestere cu 48%.
Anul acesta compania estimeaza un profit de 44 milioane lei, si un avans al veniturilor cu 15%, la 201,7 milioane lei, odata cu cresterea numarului de proiecte disponibile pe piata.
Sursa: Curierul National, 24 august 2006
23.08.2006
-
BRD a investit in retea 25 mil. euro in sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
BRD-SocGen, a doua mare banca de pe piata, a facut investitii de aproximativ 25 mil. euro in primul semestru, cea mai mare parte a banilor mergand in extinderea retelei teritoriale.
Efortul financiar semnificativ s-a materializat in deschiderea a 115 noi unitati, BRD ajungand astfel sa opereze o retea de 441 de sucursale si agentii la sfarsitul lui iunie, a doua ca marime dupa cea a CEC si putin mai mare decat cea a BCR.
Odata cu extinderea agresiva a retelei, BRD s-a vazut nevoita sa angajeze si personal care sa opereze noile unitati. La jumatatea anului, BRD avea 5.723 de salariati, cu 1.311 (aproximativ o treime) mai multi decat in iunie trecut. Numarul de unitati a crescut numai de la inceputul anului cu 35%. Imbunatatirea prezentei teritoriale a dus la cresterea numarului de clienti individuali, pana la 1,8 milioane de persoane in iunie, fata de 1,5 milioane la jumatatea anului trecut. Banca nu a prezentat informatii privind numarul clientilor persoane juridice.
Extinderea agresiva a retelei a pus presiune pe cheltuielile inregistrate de BRD-SocGen, care au crescut cu 37% fata de iunie, pana la 379 mil. lei. In acest timp, veniturile au urcat cu 15%, pana la 749 mil. lei. In raportul de prezentare a rezultatelor financiare, oficialii bancii consemneaza ca majorarea cheltuielilor generale este 'o consecinta fireasca' a extinderii retelei de unitati. Coeficientul de exploatare al bancii - exprimat ca raport intre cheltuielile generale si venitul net bancar- s-a inrautatit fata de iunie trecut, urcand cu 8 puncte, pana la 50,6%.
Incepand de anul trecut, BRD a facut din extinderea teritoriala un secret, nemaianuntand nici planurile si nici macar noile deschideri. Datele privind numarul de unitati pe care le opereaza au fost anuntate de actionarul sau majoritar, Societe Generale, in cadrul propriilor rezultate financiare. BCR, liderul sistemului bancar local, pastreaza, de asemenea, tacerea asupra planurilor de expansiune a retelei. La inceputul lunii, banca a anuntat ca a ajuns sa opereze o retea de 440 de unitati, cu 21 mai multe decat la sfarsitul lui iunie.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 august 2006' -
Activele SIF au crescut cu 28,3% fata de finele anului 2005
Curierul National LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Activele societatilor de investitii financiare au crescut la 6,507 miliarde de lei, cu 28,3% mai mare decat nivelul de la sfarsitul anului trecut, si in scadere cu 0,2%, fata de nivelul activelor nete inregistrat la finele lunii anterioare, conform unui comunicat al Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv. 'SIF cu cele mai mari expuneri pe piata bursiera, SIF Oltenia cu peste 78% din total active si SIF Moldova cu peste 72% din total active, nu au reusit sa recupereze integral corectiile inregistrate in luna anterioara si nivelul investitiilor financiare pe termen scurt a avut inca de suferit, aceste efecte regasindu-se in nivelul activelor nete inregistrate la finele lunii iulie cand fata de luna anterioara, consemnau inca diminuari cu: -1,26% la SIF Oltenia si -0,79% la SIF Moldova. Celelalte SIF au reusit insa sa recupereze corectiile din luna anterioara, inregistrand la finele lunii iulie cresteri de active nete cuprinse intre 0,23% la SIF Banat-Crisana si 0,77% la SIF Transilvania', transmite comunicatul UNOPC.
Nivelul investitiilor financiare pe termen scurt la SIF Banat-Crisana este de 1,7%, SIF Moldova -1,6%, SIF Transilvania -0,47%, SIF Muntenia -0,36% si SIF Oltenia -2,15%. Astfel in total cele cinci SIF au un nivel al investitiilor financiare pe termen scurt, de minus 1,4% fata de luna trecuta.
Detinerile de titluri de stat la cele cinci SIF sunt in scadere cu peste 36% fata de luna anterioara, scadere datorata reducerii de astfel de detineri in portofoliul SIF Muntenia, de la 13,9 la 8,8 milioane de lei. SIF Muntenia este singurul detinator de astfel de instrumente.
In ceea ce priveste volumul detinerilor in depozite bancare, acesta a cunoscut in luna raportata o scadere de circa 1%, ramanand pe total SIF la un nivel de peste 250 milioane de lei.
Capitalizarea inregistrata in luna iulie nu a reusit sa depaseasca suma activelor nete, reprezentand 89,7% din acestea.
Profit cumulat de 326 mil. lei
Cele cinci SIF au inregistrat la sfarsitul lunii iulie, un profit cumulat de peste 326 milioane de lei, cu 5,4% mai mare fata de primul semestru al acestui an. 'Se remarca faptul ca de la inceputul anului si pana in luna martie, SIF Muntenia a fost lider cu un profit de peste 50 milioane lei, dar incepand cu luna aprilie a cedat locul SIF Oltenia, care la finele lunii iulie inregistra si cel mai mare nivel al profitului, peste 91 mil. lei, urmata de SIF Banat-Crisana cu peste 83 mil. lei si SIF Muntenia cu peste 79 mil. lei', mai precizeaza comunicatul. Comparativ cu inceputul anului, la sfarsitul lunii iunie, cele mai mici corectii ale pretului le-au inregistrat actiunile SIF Transilvania cu -6,2%, SIF Oltenia cu -6,6% si SIF Banat-Crisana cu – 6,9%, in timp ce SIF Moldova si SIF Muntenia au de recuperat corectii de peste 16%. Cele mai performante actiuni de luna trecuta au fost ale SIF Oltenia cu +22,4%, SIF Banat-Crisana cu +18,7% si SIF Moldova cu + 16,7%.
Din punct de vedere al lichiditatii, SIF Moldova si SIF Oltenia au fost cele mai performante, tranzactionandu-se pe fiecare din ele 11,09%, respectiv 7,75% din capitalul lor social. In capatul opus se afla SIF Muntenia, pentru care s-au efectuat 7.881 tranzactii, pentru 2,23% din capitalul social.
Sursa: Curierul National, 23 august 2006' -
Oficialii Erste anunta ca preluarea BCR este in grafic
Bankingnews.ro EBS
___
In maxim o luna, Erste Bank va finaliza preluarea BCR. Informatia a fost prezentata de Rupert Dollinger, seful departamentului de resurse umane Erste Bank, cu ocazia unei conferinte de presa privind programul Executive MBA al Universitatii de Stiinte Economice din Viena. “Vom putea finaliza preluare pana in a treia saptamana din septembrie”, a declarat oficialul Erste, precizand de asemenea ca procesul de preluare se incadreaza in graficul prevazut de banca austriaca.
Rupert Dollinger a refuzat sa dezvaluie detalii suplimentare despre procesul de integrare a BCR, referitoare la procesul de restructurare, planul de afaceri sau identitatea vizuala a bancii. Aceste informatii vor fi prezentate publicului de oficialii austrieci la inceputul lui octombrie. “Toate consecintele privind planul de afaceri al BCR vor fi prezentate pe 9 octombrie, la un eveniment care va avea loc in Bucuresti”, a precizat Dollinger.
Cateva amanunte despre planurile austriecilor in privinta BCR a dezvaluit Andreas Treichl, directorul general al Erste Bank. “Daca denumirea si logo-ul bancii sunt de calitate le pastram. Am demonstrat-o si in cazul altor achizitii. Cum BCR este de calitate, vom pastra numele si logo-ul, doar scrisul va fi mai stralucitor, cum ne place noua”, preciza acesta la inceputul anului acesta.
In privinta restructurarilor, Andreas Treichl a subliniat atunci ca Erste va renunta numai la sucursalele si angajatii neproductivi. “Vom deschide, vom inchide, este o activitate continua si va depinde in principal de mobilitate. Pentru Erste, resursa importanta sunt oamenii, dar oamenii calificati. Doar cei calificati vor ramane la BCR. Nu pot sa spun ca toti vor ramane”, a declarat oficialul austriac. Potrivit planurilor bancii austriece, procesul de integrare a BCR ar trebui sa se finalizeze la sfarsitul verii lui 2007.
Sursa: bankingnews.ro, 23 august 2006
22.08.2006
-
Transelectrica a castigat in sase luni cat intr-un an intreg
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Transportatorul de electricitate a obtinut pe primul semestru un profit net de aprox. 110 mil. lei (31 mil. euro), valoare situata peste rezultatul obtinut in intregul an 2005, cand a fost de 29,2 mil. euro.
Actiunile Transelectrica intra la tranzactionare la Categoria I a Bursei de Valori de vineri, potrivit deciziei de ieri a Comitetului Bursei.
'Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat in primul semestru la 1,16 mld. lei (327 mil. euro), iar castigul brut a fost de 135 mil. lei (38,1 mil. euro)', a declarat Razvan Purdila, directorul Directiei Piete de Capital din cadrul companiei. Anul trecut compania a raportat o cifra de afaceri de 476 mil. euro.
Pentru acest an, oficialii companiei estimeaza un profit net de 45 mil. euro.
Transelectrica va investi 627,4 milioane de euro in urmatorii opt ani in retehnologizarea si modernizarea infrastructurii, precum si in crearea infrastructurii de piata.
Un pachet de 10% din Transelectrica va fi astfel listat pe Bursa.
Compania de transport a electricitatii, aflata inca in portofoliul statului, vine spre Bursa de Valori cu tot cu sediu.
Transelectrica a inchiriat si urmeaza sa-si mute birourile in imobilul de clasa A Millenium Business Center, aflat peste drum de sediul Bursei, care se afla intr-un alt imobil de birouri, Modern Business Center.
Practic, Transelectrica este prima companie de stat care isi muta sediul intr-un sediu de birouri de clasa A.
Decizia companiei a fost luata la sfarsitul anului trecut.
'Motivul care ne-a determinat sa luam aceasta decizie sunt problemele legate de nesiguranta, dar si necesitatea unei consolidari a actualului sediu. Pentru noi aceasta mutare a fost o situatie impusa de o realitate imobiliara', a precizat Razvan Purdila.
Potrivit declaratiilor lui Purdila, decizia de a alege Millenium Business Center ca viitoare locatie a operatiunilor Transelectrica a fost determinata si de locatia extrem de buna a cladirii, care este situata in apropierea Bursei, a Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), dar si a operatorului pietei de electricitate OPCOM. Dupa listarea Transelectrica la Bursa, OPCOM va iesi de sub tutela companiei si va deveni o institutie independenta.
'Credem ca ne vom muta pana la sfarsitul anului, dar aceasta miscare are un caracter temporar si se va desfasura pe o perioada intermediara de cinci ani', a mai spus Purdila.
Transelectrica urmeaza sa inchirieze peste 3.000 de metri patrati de spatii de birouri clasa A. Personalul companiei urmeaza sa ocupe patru etaje ale noii cladiri cuprinse intre nivelurile trei si sase.
'In aceasta perioada vom lua o decizie in ceea ce priveste viitorul sediu al companiei. Exista in momentul de fata doua solutii', a precizat reprezentantul Transelectrica.
'Fie vom consolida cladirea actuala si o vom extinde pentru a forma un sediu nou, fie vom cumpara sau concesiona un teren pentru a construi o cladire absolut noua', a explicat acesta.
Incepand cu luna septembrie, Transelectrica isi schimba auditorul. Situatiile financiare ale companiei vor fi auditate de firma de servicii profesionale KPMG, care ii vor inlocui pe cei de la Ernst & Young. Ambele firme fac parte din asa-numitul careu de asi al companiilor de profil, The Big Four.
Investitorii asteapta cu mare interes listarea Transelectrica, ale carei actiuni au fost suprasubscrise de 6,5 ori in cadrul ofertei derulate. Investitorii au subscris un numar de 47,3 milioane de actiuni cu o valoare de 227,45 mil. euro (796,08 mil. lei).
Compania a pus in vanzare, la 14 iunie, circa 7,33 milioane de actiuni, la un pret de 16,8 lei pe titlu. Oferta s-a incheiat la 28 iunie. BCR, cea mai mare banca din sistem, este cel de-al treilea actionar al Transelectrica cu un pachet de 1,2% din totalul actiunilor.
Toate cele cinci SIF-uri au subscris, cinci societati de asigurare si peste 30 de fonduri mutuale au participat la oferta publica de listare a pachetului de 10% din actiunile Transelectrica.
Intermediarii ofertei sunt Alpha Bank Romania, BRD-Groupe Soci?t? G?n?rale si Raiffeisen Bank. Acestia vor incasa un comision de 2,25% din valoarea ofertei.
Pachetul majoritar de actiuni este detinut in continuare de catre Ministerul Economiei si Comertului care are o participatie de 72%, printre actionari fiind si Fondul Proprietatea, creat pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati in timpul regimului comunist.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 august 2006' -
UAMT Oradea, afaceri de 50,27 mil. lei
Curierul National UAM
___
Societatea UAMT Oradea a inregistrat in prima jumatate a anului o cifra de afaceri de 50,27 milioane lei, in crestere cu 15% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Profitul companiei este de 460.343 lei, in timp ce in 2005 a fost de 151.906 lei, conform raportarilor financiare transmise Bursei de Valori Bucuresti. Anul acesta UAMT si-a propus cresterea veniturilor la peste 90 de milioane de lei, si estimeaza un profit net de peste 3,76 de milioane de lei. Capitalul social al societatii este de 11,28 milioane lei. Compania este controlata de PAS-UAMT cu o detinere de 55,89%. UAMT Oradea este tranzactionata la categoria a II-a BVB. UAMT are ca obiect principal de activitate productia si comercializarea pieselor si subansamblelor pentru mijloace de transport, pieselor turnate din aliaje neferoase, pieselor injectate din material plastic.
Sursa: Curierul National, 22 august 2006 -
Rulmentul Brasov va fi achizitionat de Shabum LTD
Curentul
___
Segmentul producatorilor de rulmenti din Romania a fost unul dintre cele mai cautate in momentul in care s-a dat liber la transferarea pachetului majoritar al societatilor de stat. Intr-un final, cu toata lipsa de promptitudine a forurilor diriguitoare, si producatorul din Brasov va face pasul in randul societatilor comerciale cu actionar majoritar strain.
Rulmentul Brasov a fost la un pas de privatizare in 2003, cand s-a procedat la un schimb de actiuni intre SIF si AVAS. SIF Transilvania urma sa preia de la AVAS actiuni la uzina Rulmentul in schimbul celor pe care le detinea la Tractorul daca aceasta uzina intra in proprietatea firmei Landini. Tranzactia a cazut dupa ce Landini a renuntat sa mai vina la Brasov. Relansarea tentativelor de privatizare a uzinei Rulmentul Brasov a avut loc iarasi in vara lui 2005, dar in primavara acestui an AVAS respingea propunerea formulata de actionarii care detin peste 10% din capitalul social privind divizarea companiei in trei firme, fiindca nu se incadra in strategia de privatizare. Acum, AVAS anunta ca Rulmentul se afla printre societatile prioritare din planul de privatizare pentru al doilea semestru.
'Din cate stiu eu, privatizarea ar uma sa aiba loc in octombrie si, intr-adevar, asa cum a spus Orasanu, firma Shabum International LTD este preferata noastra. Lucram cu ei de 25 de ani. Shabum produce si vinde rulmenti, dar si scule aschietoare, si are piete bune de desfacere', a declarat liderul Sindicatului Liber Rulmentul, Gabriel Dachim. Conform presei locale, presedintele AVAS, Razvan Orasanu, a confirmat acest lucru intr-un recent interviu televizat: 'Avem o firma interesata care este in relatii comerciale cu firma Rulmentul si speram sa avem acelasi succes pe care l-am avut la Laminorul Braila, care a fost privatizat de curand cu un investitor cu care de asemenea era in relatii comerciale. Este vorba de firma Shabum, care inteleg ca doreste sa se asocieze cu niste parteneri din Israel si ca doresc impreuna sa vina la privatizarea acestei societati'. Conform directorului general al societatii Rulmentul SA, Vasile Surdu, presedintele general al Shabum International LTD, Marian Platzman, si-a reiterat interesul pentru achizitionarea uzinei Rulmentul Brasov, cu intreg personalul si toate activele detinute. Platzman, care a avut o noua runda de discutii preliminare cu directori ai AVAS, a precizat ca in acest demers se va asocia cu societati mari din domeniu, nominalizand firma Iscar Israel, ce are reprezentanta si in Romania.
Oferta firmei israeliene a fost prezentata societatii brasovene acum mai bine de o luna, printr-o scrisoare de intentie semnata de Marian Platzman. 'Impreuna cu firma Iscar sau alte societati mari din aceasta ramura industriala, suntem interesati de achizitionarea SC Rulmentul SA Brasov, in totalitate, asa cum a fost prezentata in dosarul de privatizare (terenuri si active), dorind sa pastram obiectul de activitate, cat si diversificarea productiei cu alte produse si totodata sa o modernizam si sa o transformam intr-un etalon al productiei de rulmenti din Romania'. De fapt, se pare ca firma amintita a ramas singurul competitor serios din cursa pentru privatizarea Rulmentului, dupa ce AVAS, care detine 50,8% din pachetul de actiuni al uzinei, a respins cele doua oferte, venite din partea societatii Rulmenti Barlad, in colaborare cu firma turca Kombasan, si a consortiului format din Industrial GP SRL Bucuresti si Uzuc SA din Ploiesti. Potrivit AVAS, la sfarsitul anului trecut, datoriile uzinei Rulmentul se ridicau la aproape 60 milioane de euro.
Sursa: Curentul, 22 august 2006'
21.08.2006
-
Turism Felix a strans 8 mil. euro pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE TUFE
___
Societatea Turism Felix din Baile Felix, principalul jucator de pe piata turismului balnear, a strans 8 milioane de euro de la investitori in urma ofertei publice de vanzare de actiuni derulate in aceasta vara. In cadrul ofertei, care s-a incheiat vineri, au fost subscrise 61,7% din pachetul de 77 de milioane de actiuni oferit.
Cea mai mare parte a actiunilor au fost cumparate de SIF-uri, care sunt mereu in cautare de oportunitati de investitii, in conditiile in care dispun de lichiditati importante, dar au dificultati in a-si plasa banii din cauza ofertei reduse de pe piata de capital. Actionarul majoritar al Turism Felix este, de altfel, tot o societate de investitii financiare - SIF Transilvania.
Desi putine companii apeleaza in prezent la finantarea activitatii prin atragerea de capital de pe Bursa, ofertele de actiuni noi au reusit sa atraga interesul investitorilor. De la inceputul acestui an, companii precum Transelectrica, Flamingo, Broker Cluj sau Banca Transilvania au atras impreuna de pe Bursa peste 100 de milioane de euro.
Turism Felix a vandut actiunile la un interval de pret cuprins intre 0,6 lei si 1,1 lei/actiune, la finalul ofertei pretul de vanzare fiind stabilit la 0,6 lei/actiune. Actiunile au fost vandute in doua etape, in prima faza avand dreptul sa subscrie actionarii companiei, iar in a doua, investitorii noi care ar fi vrut sa intre in societate. Din actiunile ramase in etapa a doua, a fost subscris un pachet de 44,3%.
'Ca administrator al societatii, sunt multumit de rezultatul ofertei, in conditiile in care noi am stabilit la 30% pragul minim la care oferta ar fi fost considerata un succes, iar in final s-a subscris dublu', spune Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania. Niciun investitor strain nu a subscris insa in cadrul ofertei, desi oficialii SIF Transilvania spuneau ca au fost mai multe fonduri de investitii straine care s-au aratat interesate de oferta de actiuni.
'Cu doua zile inainte de inchiderea ofertei, semnalele primite de la diverse fonduri de investitii, inclusiv straine - din Suedia, Estonia, indicau ca oferta va fi suprasubscrisa. Nu stiu ce s-a intamplat intre timp de nu au mai subscris', a precizat Firu. Turism Felix va folosi banii atrasi pentru a realiza investitiile planificate in urmatorii ani. Societatea a derulat aceasta oferta si cu scopul translatarii de pe piata RASDAQ la Categoria I a Bursei de Valori.
'Cred ca intr-o luna-doua vor fi indeplinite toate formalitatile pentru ca societatea sa fie listata la Bursa', a spus directorul SIF Transilvania. Ultimul pret pe piata RASDAQ al actiunilor Turism Felix a fost de 0,6 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 42,3 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 august 2006' -
Profit si cifra de afaceri in crestere pentru Comelf in primul semestru
NewsIn CMF
___
Compania Comelf din Bistrita a inregistrat o cifra de afaceri de 46,87 milioane lei si un profit de 1,63 milioane lei, potrivit raportarilor transmise de companie vineri catre Bursa de Valori Bucuresti.
Cifra de afaceri inregistrata in primele sase luni ale acestui an este cu 8% mai putin fata de perioada similara a anului trecut, cand compania a obtinut 43,45 milioane lei. In schimb profitul net a crescut cu 18%, in primul semestru al anului 2005, compania obtinand 1,38 milioane lei profit.
Comelf Bistrita a obtinut in primul trimestru un profit de 733.034 lei (210.641 euro), mai mare cu 24,82% decat cel din perioada similara a anului trecut, cand a fost de 587.227 lei (163.118 euro).
Producatorul de utilaje pentru protectia mediului a inregistrat, in primele trei luni ale anului 2006, o cifra de afaceri mai mare cu 5% fata de primul trimestru al anului 2005, 22,7 milioane lei (6,54 milioane euro).
Rezultatele companiei pe primele trei luni din 2006 au fost diminuate de pierderile financiare, in valoare totala de 99.394 lei.
Titlurile societatii sunt tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, la categoria a doua. Actionarul majoritar al producatorului de utilaje terestre, Comelf, este compania Uzinsider Bucuresti. Compania are un capital social de 13,57 milioane lei. Comelf are o capitalizare bursiera de peste 35,11 milioane lei noi (peste 10,4 milioane euro), iar titlurile sale au inchis vineri la pretul de 1,50 lei noi.
In luna iulie, actionarii companiei au decis sa acorde administratorului companiei dreptul de a contracta un credit de opt milioane euro (28,32 milioane lei) si de a garanta imprumutul cu bunuri aflate in patrimoniu.
Actionarii prezenti la Adunarea generala ordinara au decis si mandatarea administratorului unic al companiei pentru a reintroduce in circuitul productiv a spatiului neutilizat din hala de utilaj chimic. Spatiul respectiv reprezinta 'deschiderea' dintre fabrica de Utilaje si Echipamente Terasiere (care apartine companiei Comelf) si societatea Betak SA, care doreste sa isi dezvolte capacitatea de productie in spatiul respectiv. In urma votului actionarilor companiei, spatiul respectiv poate fi vandut, inchis, sau se poate constitui in aport in natura la capitalul social al companiei Betak SA.
Totodata, joi, actionarii companiei au decis modificarea statutului companiei prin adaugarea productiei de utilaje pentru extractii si constructii ca obiect de activitate, potrivit informatiilor transmise, vineri, de companie catre Bursa de Valori Bucuresti. Compania intentioneaza sa investeasca in al doilea semestru al anului peste 700.000 euro pentru eficientizarea productiei societatii.
Sursa: newsin.ro, 21 august 2006' -
Banca Mondiala se imprumuta de 525 milioane lei de pe piata romaneasca
Gandul
___
In premiera pentru piata financiara romaneasca, Banca Mondiala va lansa, intre 30 august si 12 septembrie, o emisiune de obligatiuni in lei, pe trei ani, in valoare de 525 milioane lei. Aceasta va fi prima emisiune straina supranationala din Romania, iar dobanda oferita este de 6,5% pe an, urmand sa fie platita semestrial. Atat persoanele fizice, cat si cele juridice, rezidenti sau nerezidenti, vor putea cumpara obligatiuni. Rambursarea imprumutului va fi efectuata la scadenta. Vor fi emise 525 de mii de obligatiuni, in valoare nominala de 1.000 de lei fiecare. Pretul de vanzare va fi egal cu valoarea nominala. Ulterior, dupa incheierea ofertei, Banca Mondiala intentioneaza sa listeze obligatiunile la Bursa de Valori Bucuresti.
Titlurile vor fi primele de pe piata autohtona notate de agentiile de rating cu calificativul maxim - 'AAA'.
Dobanda - prea putin atractiva
Parerile analistilor despre aceasta oferta sunt impartite. In vreme ce unii considera ca la aceasta dobanda Banca Mondiala nu ofera o oportunitate prea mare de economisire, altii vad partea plina a paharului si sustin ca, prin aceasta operatiune, piata financiara autohtona capata greutate. 'Dobanda pentru emisiunea de obligatiuni, de 6,5 la suta, nu este prea atractiva, din cauza inflatiei. In acest an, inflatia anuntata de Banca Nationala este de 6,1 la suta, ceea ce inseamna ca profitul obtinut in acest an de cei care cumpara obligatiuni va fi de 0,4 la suta', comenteaza unul dintre reprezentantii pietei de capital. Pe de alta parte, alti analisti considera ca emisiunea de obligatiuni anuntata de Banca Mondiala va avea influente pozitive asupra pietei romanesti si ar putea determina majorarea dobanzilor pentru viitoarele emisiuni. 'Operatiunea Bancii Mondiale va influenta emisunile Ministerului Finantelor Publice, in sensul ca va trebui sa ofere un premium de cel putin 0,5% peste dobanda practicata in prezent', a precizat un analist. Analistii considera ca nivelul dobanzii oferit de Banca Mondiala va deveni un reper pentru viitoare emisiuni si ca emisiunea va avea efecte benefice asupra pietei nationale de obligatiuni. 'Aceasta emisiune nu este suficienta insa pentru a revitaliza piata si, in fond, nu neaparat piata trebuie revitalizata, ci Trezoreria Statului si modul de constructie a bugetului', a explicat pentru Mediafax Florian Libocor, analist la BRD - Groupe Societe Generale. Emisiunea este suficient de ampla pentru a asigura lichiditatea pietei si dupa finalizarea acesteia, in conditiile in care piata are nevoie de instrumente de buna calitate, a afirmat directorul departamentului piete de capital de la Banca ABN Amro, Claudia Butac. Potrivit lui Libocor, investitorii vor fi foarte interesati de titlurile oferite de Banca Mondiala, 'avand in vedere parametrii actuali'. 'Tinand cont de valoarea emisiunii, cred ca au deja clienti, acestia fiind in principiu straini. Emisiunea va fi subscrisa mai mult ca sigur', a conchis Libocor.
Sursa: Gandul, 21 august 2006'
Pagina