30.06.2006
-
Bancile muta depozitele pe Bursa
Evenimentul Zilei
___
Bancile au inceput sa ofere alternative la depozite: fondurile de investitii.
Cea mai recenta intrare pe piata a fost cea a Raiffeisen, care a anuntat ieri lansarea companiei specializate Raiffeisen Asset Management.
Firma va administra, pentru inceput, doua fonduri: Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit. BCR, Banca Transilvania si Bancpost si-au lansat propriile fonduri de investitii inca din anii trecuti.
Alternativa la depozite
Fondurile de investitii, daca vor reusi sa castige increderea populatiei, se pot dovedi o gura de aer pentru economisire, in conditiile in care, anul trecut, bursa a adus randamente net superioare dobanzilor.
'Pe fondul Raiffeisen Benefit, ne-am propus ca randamentele sa fie superioare dobanzilor la depozite. Celalalt fond, Raiffeisen Prosper, va avea randamente apropiate indicelui bursier', explica Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.
Pe termen lung, sunt slabe sanse ca dobanzile sa o mai ia in sus, deci nici atractivitatea depozitelor nu va mai creste. Asa ca alternativele la depozite ar trebui sa fie din ce in ce mai cautate.
Insa este nevoie ca si bursa sa se aseze pe baze solide, de crestere. Ceea ce nu s-a vazut de la inceputul anului incoace, cand scaderile au fost mai frecvente si mai ample decat cresterile, din cauza schimbarilor legislative si a iesirii capitalurilor straine din regiune.
Insa, prin lansarea fondurilor de investitii, bancile incearca sa ofere o alternativa clientilor aflati in cautarea unor castiguri cat mai mari.
Unitatile de fond, daca este vorba de un fond preponderent de actiuni, pot aduce randamente mai mari, insa exista si riscul unor pierderi. Se pot face investitii si in fonduri mai putin riscante, care plaseaza banii clientilor in titluri cu venit fix: obligatiuni sau titluri de stat.
Ce se intampla cu banii din fonduri
Unitatile de fond pot fi achizitionate chiar de la ghiseele bancilor. Apoi, societatea specializata subordonata bancii preia banii si-i investeste in diferite instrumente - actiuni, obligatiuni sau titluri de stat.
Titlurile in care sunt investiti banii sunt alese in baza unor analize tehnice. Se iau in calcul rezultatele si perspectivele companiei, dar si ale pietei pe care activeaza.
Castigurile totale realizate de fondul respectiv sunt apoi impartite intre participantii la fond, in functie de numarul de unitati detinute.
Sursa: Evenimentul Zilei, 30 iunie 2006.' -
Achizitiile bancare vor continua in Romania
Curierul National
___
Bancile romanesti ale caror calificative sunt mai slabe decat rating-ul majoritatii vor fi nevoite sa fuzioneze sau vor fi preluate, a declarat, ieri, la Atena, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu citat de Mediafax. Potrivit oficialului bancii centrale majoritatea bancilor care activeaza in Romania se incadreaza in categoria a doua de rating, dar exista si institutii de credit care au calificative mai slabe.
O serie de bancheri, printre care si presedintele Institutului Bancar Roman, Petru Rares, au anticipat inceperea unui nou sezon de achizitii pe piata bancara romaneasca. Pe de alta parte, grupuri financiare straine printre care ATE si fosta candidata la preluarea BCR, Banca Comerciala Portugheza si-au manifestat interesul pentru piata bancara romaneasca.
Achizitia sau fuziunea, singurele solutii
'Bancile cu rating mai slab arata ca nu au forta financiara, iar in viitor aceste institutii fie vor fuziona, fie vor fi preluate', a mai spus Isarescu. La sfarsitul anului 2005, nici o banca nu se califica in cea mai buna categorie de rating, dar cele mai multe banci, reprezentand 78,2% din totalul activelor, erau cotate cu rating 2. In clasificarea BNR, o pondere importanta, de 21,4% din active, se regaseste in bancile care au primit rating 3, in timp ce penultimul calificativ acopera doar 0,4% din sistem. Incepand cu 2002, nici o banca din Romania nu este incadrata in cea mai slaba categorie - rating 5. Primele cinci banci cumulau, la finele lunii martie, aproape 58% din activele bancare si 60,5% din totalul creditelor.
Austriecii investesc cel mai mult
Isarescu a aratat ca cele mai mari investitii au fost realizate de institutiile de credit din Austria, care detin peste 20% din capitalul sistemului bancar. Pe locul secund se plaseaza Grecia cu 14,7%, urmata de Olanda cu 7,9% si Italia - 5,9%.
Guvernatorul BNR crede ca sistemul bancar romanesc este complet armonizat cu practicile din Uniunea Europeana si pregatit pentru a opera eficient intr-un mediu concurential. El a aratat ca exista loc pentru noi investitii, avand in vedere ca reteaua de unitati bancare nu are o acoperire la nivel european.
In Romania exista 164 de entitati bancare la un milion de locuitori, raport de 3,6 ori mai mic fata de media europeana. In privinta gradului de bancarizare Romania ocupa unul dintre ultimele locuri din Europa.
Sursa: Curierul National, 30 iunie 2006.'
29.06.2006
-
Astra Asigurari vrea sa iasa de pe Rasdaq
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Astra Asigurari, a treia companie de pe piata de profil, ar putea fi delistata de pe piata RASDAQ a Bursei de Valori Bucuresti deoarece exista 'argumente serioase' in acest sens, potrivit lui Dan Adamescu, presedintele companiei.
Astra este listata la Categoria Baza a RASDAQ. La ultimul pret de tranzactionare, de 3,9 lei/actiune, capitalizarea bursiera a societatii este de peste 64,2 mil. euro. Lichiditatea companiei este redusa.
'Analizam posibilitatea delistarii Astra deoarece societatea este controlata de doi actionari. Prezenta pe Bursa nu are sens si ar fi utila doar pentru imagine, tehnic nu are nicio valoare', a declarat Adamescu.
Actionarii Astra sunt Nova Trade, societate apartinand lui Dan Adamescu (73%), si grupul austriac Uniqa (27%).
Alte companii de asigurari listate pe Bursa sunt Ardaf, Agras si Asirom. Ultima a fost suspendata de la tranzactionare in aprilie si se afla in proces de delistare.
Astra a anuntat ieri ca, in curand, va functiona sub numele Astra Asigurari - Uniqa.
'Avem un contract pe termen lung cu Astra, care stipuleaza ca Uniqa isi va majora participatia in cadrul companiei, insa nu pot confirma o cifra sau data la care se va intampla acest lucru', spune Andreas Brandstetter, membru in Consiliul de Administratie la Uniqa si vicepresedintele CA la Astra.
Brandstetter sustine ca orice achizitie a austriecilor pe piata romaneasca va fi realizata prin intermediul Astra, dar ca, deocamdata, Uniqa nu are planuri de extindere prin achizitii in Romania. El neaga informatiile vehiculate in piata, potrivit carora Uniqa negociaza preluarea Ardaf, controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender. Brandstetter spune ca, prin intermediul Astra, Uniqa isi va extinde activitatea in Republica Moldova pana in 2007.
Actionarii Astra au decis ieri, in cadrul unei adunari generale, majorarea capitalului social cu 10 mil. euro prin aport in numerar, pana la aproape 54 mil. euro, si numirea lui Radu Mustatea in functia de director general al societatii. Mustatea a a fost director general interimar al companiei timp de o luna, dupa plecarea lui Gugliemi Frinzi. Mustatea, 39 de ani, a fost director de vanzari la Astra. De asemenea, el a detinut functii de conducere in cadrul societatilor de asigurari Ardaf si AGI. In locul lui Frinzi, actionarii Astra au decis ieri numirea lui Marian Marzac, directorul general al Nova Trade, in functia de membru al CA.
Astra si-a bugetat pentru acest an prime brute subscrise de 88 mil. euro, cu 87% in euro mai mult decat rezultatul din 2005. In primul trimestru al anului, compania si-a dublat afacerile fata de perioada similara a anului trecut, ajungand la prime brute subscrise de 37 mil. euro. Presedintele Astra spune ca evolutia companiei in primul trimestru s-a datorat prezentei Uniqa in actionariat si vanzarii de polite de asigurare prin Raiffeisen Bank. Grupul Raiffeisen este actionar al Uniqa.
Referitor la administrarea de fonduri de pensii private, Adamescu spune ca pana la sfarsitul acestui an compania va lua o decizie in acest sens. De asemenea, Astra analizeaza realizarea unei investitii in constructia unui spital privat, o hotarare urmand sa fie luata pana la inceputul lui 2007. Astra a inregistrat o pierdere de 6,2 mil. euro in 2005.
'Deocamdata, expansiunea companiei primeaza. Urmeaza si profitul, dar acesta nu este un target principal acum', a declarat Brandstetter.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 iunie 2006.' -
Investitorii au subscris peste 700 milioane de lei la Transelectrica
Curierul National TEL
___
La oferta publica initiala Transelectrica, investitorii au subscris peste 700 de milioane de lei pentru pachetul de actiuni, ceea ce inseamna ca gradul de suprasubscriere e de aproape sase ori. Pachetul de 7.329.787 actiuni, in valoare de 123,14 milioane de lei, reprezinta 10% din capitalul social majorat al Transelectrica. Perioada de subscriere s-a incheiat in sedinta de ieri. 'Potrivit ultimelor informatii, la transa investitorilor mari nivelul de suprasubscriere este de 8 ori, iar la transa investitorilor mici, undeva intre 3 si 3,5 ori', a afirmat directorul directiei Piata de Capital din cadrul Transelectrica, Razvan Purdila, citat de Mediafax.
Acesta a mai afirmat ca rezultatele finale vor fi publicate azi, dupa ce va fi facuta ultima confirmare de virare a banilor in cont.
'Ca semnal, dincolo de statistica exacta, substanta subscrierilor a reprezentat-o capitalul romanesc. Aceasta in ciuda tendintei internationale de plecare a fondurilor de investitii pe pietele emergente, cum este cea romaneasca.
Cu atat mai mult e interesant ca, in aceasta conjunctura, disponibilitatea publicului romanesc este foarte mare', a afirmat Purdila.
SIF, printre cei mai importanti investitori
Printre cei mai importanti investitori din cadrul ofertei Transelectrica se numara in special societatile de investitii financiare. SIF Moldova a anuntat ca a subscris, in cadrul ofertei publice initiale a Transelectrica, suma de 15,04 milioane de lei, contravaloarea a 900.000 de actiuni. In ceea ce priveste SIF Oltenia, aceasta a subscris 39,99 milioane de lei, contravaloarea a 2,38 milioane de actiuni, reprezentand aproximativ o treime din numarul de actiuni scoase la vanzare. Si celelalte SIF au participat la oferta Transelectrica, SIF Muntenia a subscris 1,25 milioane de actiuni in valoare totala de 21 milioane de lei. SIF Banat-Crisana - 200.000 de actiuni in valoare de 3,36 milioane lei, si SIF Transilvania care a achizitionat 120.000 de actiuni cu o valoare de 2,01 milioane de lei. Potrivit directorului Transelectrica, printre investitorii straini care au cumparat actiuni se afla fondul de investitii Broadhurst, fondurile de asset management ale bancilor Alpha Bank si Raiffeisen Bank.
Alocarea actiunilor se va face conform metodei pro-rata, adica, la un nivel de suprasubscriere de trei ori mai mare decat oferta, de exemplu, cel care a subscris pentru 10.000 de actiuni, va primi circa 3.333 de actiuni, diferenta de bani urmand a-i fi returnata in termen de 5 zile lucratoare de la inchiderea ofertei.
Micilor investitori le-a fost alocat un pachet de 2.931.915 actiuni, reprezentand 40% din actiunile scoase la vanzare. Valoarea minima de subscriere a fost de 2.000 de lei si cea maxima de 500.000 de lei. In ceea ce priveste marii investitori, acestia au avut un pachet de 60%, adica 4.397.872 actiuni, cu o valoare minima a subscrierii de 500.000 de lei.
Actionarii Transelectrica vor aproba in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor din data de 14 iulie, majorarea de capital social, iar inregistrarea la Registrul Comertului va fi efectuata la 24 iulie. Tranzactionarea actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti se va face incepand cu 7 august.
Sursa: Curierul National, 29 iunie 2006.' -
Ionut Popescu: Modificarea Codului Fiscal incurajeaza investitia prin Bursa
Curierul National
___
Senatorul PNL Ionut Popescu sustine ca modificarea privind impozitul diferentiat, din Codul Fiscal aprobat de Senat, incurajeaza investitiile prin Bursa. Conform proiectului de Cod Fiscal aprobat de Senat, impozitarea castigurilor la Bursa se va face cu 16% doar daca actiunile sunt vandute in mai putin de un an de la cumparare si cu 1%, daca sunt detinute mai mult de 12 luni.
'Orice guvern trebuie sa-si propuna sa incurajeze in mod neutru investitia si economisirea. Investitia prin Bursa trebuie sa fie incurajata prin acest impozit diferentiat. Este o stimulare neutra care nu se aplica unei societati sau unor societati dintr-un anumit domeniu. Este vorba de atitudinea pe care o are cel care cumpara actiuni pe piata de capital, iar de pe piata de capital de fapt, pana la urma, isi pot atrage resurse firmele care doresc', a declarat Ionut Popescu pentru BBC, citat de Rompres. In plus, fostul ministru al Finantelor a declarat ca impozitul de 16% platit de microintreprinderile din Romania este unul dintre cele mai scazute din toata Europa.
'Impozitul pe venit la microintreprinderi se transformase, sigur, in mod legal pana la urma. Era o portita pe care legea o lasase, in a plati salarii mari, ocolindu-se de fapt plata contributiilor la somaj, la pensie, la sanatate s.a.m.d. Cand au avut posibilitatea de a opta, au fost multe intreprinderi care intre un impozit de 3% pe venit si 16% pe profit, au fost destule care au ales a doua varianta', a explicat Ionut Popescu.
Conform opiniei senatorului PNL, Codul Fiscal va fi adoptat si in Camera Deputatilor pana la jumatatea lunii iulie si va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2007.
Sursa: Curierul National, 29 iunie 2006.'
28.06.2006
-
QVT Fund continua sa cumpere actiuni Flamingo
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii american QVT Fund a cumparat luni inca un pachet de 0,72 milioane de actiuni ale retailerului IT&C si de electrocasnice Flamingo International.
QVT Fund a fost principalul cumparator de actiuni Flamingo in ultima perioada, consolidandu-si prin aceste achizitii participatia in cadrul companiei. QVT Fund raportase la inceputul acestei luni ca detine peste 10,3% din actiunile Flamingo.
Mai multi manageri si salariati ai Flamingo, care detineau actiuni in cadrul companiei inca dinainte de listarea acesteia la Bursa, au vandut in ultima perioada pachete de actiuni, care nu reprezinta insa un procent important din capitalul social al companiei.
Flamingo a fuzionat in acest an cu retailerul de electrocasnice Flanco, devenind al doilea jucator de pe piata de retail.
Actiunile Flamingo au inchis ieri la cotatia de 0,355 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de circa 77 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 iunie 2006. -
Seres vrea sa stearga datoriile de 1,2 miliarde de euro ale Termoelectrica
Gardianul
___
Datoriile companiei Termoelectrica, in valoare de circa 1,2 miliarde de euro, vor fi sterse. Asa a declarat ieri ministrul economiei si comertului, Codrut Seres, citat de Mediafax.
El a spus ca institutia pe care o conduce a depus luni, la Consiliul Concurentei, documentatia privind stergerea acestor datorii. Seres a subliniat ca decizia este justificata, iar autoritatile europene si-au dat recent acordul de principiu. 'Asa cum am prezentat situatia si la Bruxelles, Termoelectrica a inregistrat aceste pierderi din cauza unor costuri nerecunoscute si pentru faptul ca s-a facut protectie sociala ani intregi. Nu se poate spune ca pierderile se datoreaza unui management defectuos', a explicat ministrul.
Posibila fuziune Termoelectrica-Hidroelectrica
Pe de alta parte, Seres a declarat ca in circa doua saptamani va avea loc o noua consultare cu Institutul de Studii si Proiectari Energetice, care va trebui sa prezinte, pe langa variantele deja analizate de restructurare, posibilitatea fuziunii Termoelectrica-Hidroelectrica. 'Trebuie unita Termoelectrica (...) cu Hidroelectrica intr-o singura companie, care, apoi, va fi reorganizata in unitati mai mici', a adaugat Seres.
Sursa: Gadianul, 28 iunie 2006.
' -
Sistemul de impozitare a castigurilor de la Bursa ar putea fi mentinut
Curierul National
___
Senatul a votat mentinerea sistemului de impozitare a castigurilor obtinute pe piata de capital. Astfel, in cazul in care Camera Deputatilor va aproba prevederea, inclusa in proiectul de lege, privind modificarea Codului Fiscal adoptat luni in Senat, impozitul pentru castigurile obtinute la Bursa ar putea fi in continuare diferentiat, in functie de perioada de detinere a actiunilor. Ca urmare, cota de 1% va fi aplicata pentru detinerile mai vechi de un an, iar cele care care sunt detinute pe o perioada mai mica de un an vor fi impozitate cu 16%. Impozitul va fi aplicat pe castigurile obtinute. In varianta Guvernului de modificare a Codului Fiscal, aprobata in luna mai, este prevazuta impozitarea nediferentiata a castigurilor obtinute pe piata de capital, cu 16%, indiferent de perioada de detinere a titlurilor in portofoliu. In ceea ce priveste impozitarea castigurilor obtinute din vanzarea titlurilor de valoare, acestea sunt impozitate in prezent cu 1% sau 16%, in functie de perioada de detinere a titlurilor in portofoliu. Pana la inceputul acestui an, veniturile din aceasta categorie au fost taxate cu 1%. Proiectul de lege adoptat de Senat prevede ca impozitul anual sa fie stabilit de catre autoritatile fiscale prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate (in cazul titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii), incepand cu 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de un an de la data dobandirii, transmite Mediafax. Pentru titlurile instrainate sau rascumparate, incepand cu 1 ianuarie 2007, intr-un interval de peste un an, impozitul va fi de 1%. Impozitul pentru castigurile din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, ar putea fi de 1%, in timp ce in varianta aprobata de Guvern, cota era de 5%. Impozitul retinut constituie plata anticipata in contul impozitului anual datorat.
In proiect este prevazut ca retinerea si virarea impozitului, reprezentand plata anticipata, la fiecare tranzactie, precum si calcularea acestuia, vor fi efectuate de companiile de brokeraj. Impozitul anual de recuperat va fi stabilit de autoritatile fiscale, ca diferenta intre impozitul care reprezinta plati anticipate efectuate in cursul anului si impozitul anual datorat.
In prezent, impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net realizat din transferul valorilor mobliare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, dobandite incepand cu data de 1 iunie 2005 si instrainate de la 1 ianuarie 2006, intr-o perioada mai mica de un an de la cumparare. Castigul net obtinut din transferul valorilor mobiliare achizitionate incepand cu data de 1 iunie 2005 si vandute intr-un interval mai mare de un an de la data dobandirii are o cota de 1%.
Sursa: Curierul National, 28 iunie 2006.
27.06.2006
-
Presedintele CNVM: Am semne de intrebare ca putem obliga pe cineva sa vanda
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, (CNVM), Gabriela Anghelache, care ar putea sa nu mai ocupe aceasta functie incepand din octombrie, spune ca piata romaneasca de capital a devenit mai curata in ultimii ani, dar ca nu se bucura inca de sprijin suficient din partea autoritatilor publice, intr-un interviu acordat ZIARULUI FINANCIAR.
Mandatul sau a fost prelungit recent de catre Camerele reunite ale Parlamentului pana in luna octombrie a acestui an, la fel ca si cel al comisarului Ileana Agalopol. Parlamentul ar urma sa stabileasca atunci cine va ocupa cele doua mandate pentru urmatorii cinci ani.
Anghelache ar putea sa nu mai primeasca un nou mandat de presedinte.
'Conform algoritmului politic, postul de presedinte al Comisiei revine unui reprezentant propus de PNL, iar eu pana acum am avut sprijin din partea PSD', spune Anglelache. Conform algoritmului politic unul din cele doua posturi de vicepresedinte al Comisiei revine PSD, insa acesta este ocupat de Dorina Mihailescu, numita anul trecut.
Este actualul presedinte al CNVM dispus sa accepte un post de membru simplu al Comisiei daca i se va propune? 'Nu pot sa dau acum un raspuns ferm. Activitatea mea in cadrul Comisiei a presupus un efort enorm de mare, pe care pot sa il fac si in continuare. Nu am nici un orgoliu de a fi in continuare presedinte. Ce e important este sa continui ceea ce am inceput', spune Anghelache.
Aflata in stadiul de proiect anuntat public de CNVM, instructiunea in aplicarea legislatiei prin care se stabileste un prag maxim de detinere la SIF-uri de 1% produce deja controverse.
'Am semne de intrebare daca poti forta pe cineva sa vanda. Avem o lege si trebuie sa o aplicam, iar CNVM trebuie sa emita reglementari in aplicarea legii. Aceasta a fost cea mai buna solutie pe care am gasit-o dar vrem sa facem o dezbatere pentru ca nu vrem sa se intample ca in alte dati cand am revenit asupra unor reglementari emise pentru ca nu ne-am gandit suficient la anumite aspecte sau au aparut idei mai bune', spune Anghelache.
CNVM a modificat recent radical reglementarile emise in luna februarie in ceea ce priveste delistarile, dupa ce brokerii si investitorii de la Bursa au protestat vehement impotriva acestora. Reglementarile CNVM permiteau initial oricarei companii sa se delisteze printr-o hotarare a actionarilor, aceasta metoda de delistatare fiind ulterior restransa la companiile care au o lichiditate extrem de redusa a actiunilor pe piata. Ratiunea reglementarilor era de a permite companiilor care nu prezinta interes pentru investitori sa se delisteze de pe piata.
'Important pentru piata de capital este sa avem listate societati lichide, care sa indeplineasca cerintele Uniunii Europene si care sa fie interesante pentru investitori', spune presedintele CNVM. 'Eu raman la punctul de vedere ca nu societatea respectiva trebuie sa suporte costurile delistarii, ci actionarul care detine pozitia de control', afirma Anghelache.
In ceea ce priveste reglementarile privind SIF-urile, presedintele CNVM spune ca unul din criteriile de care Comisia a tinut cont in elaborarea acestora este sa influenteze cat mai putin evolutia pietei, astfel incat sa nu produca pierderi pentru investitori.
'Vrem sa gasim o solutie care sa fie cat mai putin deranjanta pentru piata, astfel incat sa nu producem pierderi pentru investitori. Avem o lege si suntem obligati sa emitem reglementari si le vom emite astfel incat imperfectiunile legii sa poata fi estompate', a adaugat ea.
Actiunile SIF au intrat insa pe o traiectorie descendenta anul acesta dupa ce Parlamentul a hotarat ca pragul de detinere de 1% de la SIF-uri se va referi la grupurile de investitori care actioneaza in mod concertat si nu la investitorii individuali, grupurile de investitori care detin peste 1% fiind obligate sa isi reduca participatiile vanzand din actiuni.
'Nu poti deposeda pe cineva de ceea ce a cumparat in mod legal. De altfel si atunci cand statutele SIF prevedeau un prag maxim de detinere de 0,1% existau persoane care detineau mai mult si nu s-a putut face nimic', spune presedintele CNVM.
Anghelache crede ca ultimii cinci ani, de cand este presedinte al CNVM au adus pe piata de capital mai multa corectitudine.
'Da, acum avem o piata mai corecta', spune Anghelache. Ea a amintit de stoparea furturilor de actiuni, de plata 'din punctul de vedere al CNVM' a unui pret corect de catre companiile care se delisteaza, sau de introducerea sistemului de supraveghere electronica a tranzactiilor bursiere, care permite CNVM sa depisteze mai bine folosirea unor practici nelegale de piata. 'Mai avem de lucrat la increderea investitorilor in fondurile mutuale, dar si aici s-a castigat mult in ultimii ani', spune presedintele CNVM.
Presedintele CNVM este de acord cu majoritatea reprezentantilor pietei care afirma ca piata de capital nu primeste suficient sprijin din partea statului comparativ cu celelalte piete financiare.
'Cred ca piata de capital nu primeste suficient sprijin din partea autoritatilor statului. Ne luptam inca din 2001 sa aducem titlurile de stat pe piata de capital. Din 2003 s-a pus problema unui program guvernamental de sprijinire a pietei de capital , dar lucrurile nu au avansat. Au aparut legi la care nici macar nu am fost consultati. De exemplu, in cadrul dezbaterilor privind modificarea Legii 31 a societatilor comerciale, observatiile noastre nu au fost luate in considerare', spune Anghelache. Ea spune in schimb ca piata de capital s-a bucurat de sprijin din partea comisiilor parlamentare de buget-finante.
Listarea la Bursa a Fondului Proprietatea, probabil cea mai mare afacere de pe piata romaneasca de capital a urmatorilor ani, ar mai putea intarzia pentru ca CNVM a solicitat modificarea legislatiei pentru a putea acorda fondului autorizatia de functionare. CNVM a fost criticata pentru ca nu autorizeaza fondul insa presedintele Comisiei spune ca nu poate lua o asemenea decizie pana cand nu este clar modul cum acesta va functiona.
'Sunt elemente pe care trebuie sa le cunoastem inainte de a autoriza Fondul. Este vorba de politica de investitii a acestuia, structura exacta a activelor pe care le administreaza si structura actionariatului pe care fondul o are. Pentru ca Fondul sa fie autorizat se impune modificarea Legii 247 de functionare a acestuia si emiterea unui regulament special adaptat caracteristicilor acestui fond', spune Anghelache.
CNVM a trimis de altfel recent Ministerului de Finante o serie de propuneri pentru modificarea legii de functionare a Fondului Proprietatea, care presupun in cea mai mare parte obligativitatea aplicarii de catre fond a principiilor dupa care functioneaza companiile si celelalte fonduri de investitii de pe piata de capital.
Desi a inregistrat anul trecut un excedent de circa 2 milioane de euro, presedintele CNVM spune ca, prin gestionarea mai eficienta a resurselor, vrea ca anul acesta diferenta dintre venituri si cheltuieli a Comsiei sa inregistreze chiar o crestere.
'Incercam sa majoram excedentul in continuare si pe seama unei economicitati in cheltuieli. Avem intentia de a avea un sediu propriu functional', spune Anghelache. Ea spune ca nu s-a renuntat la ideea unui sediu comun pentru toate institutiile pietei de capital. 'Daca am avea toate institutiile pietei de capital intr-un singur perimetru ar fi ideal', spune Anghelache.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 iunie 2006.' -
Angajatii statiilor Peco vor 8% din actiunile Petrom
Realitatea Romaneasca SNP
___
Salariatii din sistemul de distributie a produselor petroliere Peco fac presiuni asupra Guvernului pentru a cumpara cele 8% din actiunile Petrom. Acestia solicita Executivului sa deblocheze de urgenta hotararea prin care ei trebuie sa primeasca o parte din actiunile SNP Petrom. O clauza a contractului de privatizare semnat de autoritati cu OMV stipuleaza ca angajatii companiei au dreptul la 8% din actiunile companiei. Dar pentru ca in legea de privatizare nu este specificat cui exact trebuie sa vanda statul angajatii nu pot cumpara acele actiuni. Presedintele sindicatului angajatilor Peco sustine ca aceste actiuni trebuie sa le revina tuturor celor 90.000 de angajati. Aceasta cifra cuprinde si numarul celor care nu mai lucreaza in companie. Reamintim ca au trecut 18 luni de la privatizare Petrom, timp in care nu s-a clarificat nimic din acest punct de vedere.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 27 iunie 2006.
Pagina