16.06.2006
-
AVAS continua executarea silita a SIF Moldova
HotNews.ro SIF2
___
Autoritatea pentru Valorificarea Actiuvelor Statului (AVAS) a anuntat joi continuarea procedurii de executare silita a SIF Moldova SA pentru obligatiile asumate de aceasta in baza garantarii unui numar de 13 bilete la ordin preluate de catre Autoritate de la debitorii Bancorex.
Pana joi, 15 iunie 2006, AVAS a recuperat de la SIF Moldova peste 10 milioane dolari, suma corespunzatoare unui numar de 15 bilete la ordin.
Pana la data de 15 iunie 2006, AVAS a recuperat de la SIF Moldova peste 10 milioane dolari, suma aferenta unui numar de 15 bilete la ordin.
Astfel, AVAS a recuperat peste 3,19 milioane dolari, reprezentand contravaloarea unui numar de 6 bilete la ordin, de la SIF Moldova si peste 6,81 milioane dolari, reprezentand contravaloarea unui numar de 9 bilete la ordin, prin instituirea popririi asupra conturilor debitoarei deschise la Banca Transilvania SA, unde au fost identificate disponibilitati suficiente pentru incasarea integrala a contravalorii sumei inscrise in ordinul de poprire.
Potrivit unui comunicat de presa al SIF Moldova, transmis Bursei de Valori Bucuresti (BVB), miercuri 14 iunie 2006, AVAS a instiintat compania ca va trebui sa mai achite contravaloarea a doua bilete la ordin in valoare de 450.000 de dolari si in aceeasi zi a trimis o somatie de plata in termen de cinci zile pentru suma de 500.000 de dolari, reprezentand tot un bilet la ordin avalizat de fostul FPP II Moldova.
SIF Moldova sustine ca cele doua bilete la ordin in valoare de 450.000 dolari au fost anulate de catre instantele judecatoresti prin hotarari definitive si irevocabile, SIF Moldova fiind exonerata de obligatiile ce ar fi decurs din avalizarea acestora. Ca urmare, compania sustine ca pentru cele doua bilete la ordin nu au fost constituite provizioane.
Pentru valoarea de 500.000 de dolari, reprezentand un bilet la ordin avalizat de fostul FPP II Moldova, avand la baza o hotarare definitiva si irevocabila in favoarea Autoritatii, Sif Moldova a precizat ca au fost constituite provizioane in anii anteriori.
?Cum am mai anuntat, toti debitorii care datoreaza sume catre AVAS se vor trezi, din partea Autoritatii, cu raspunsuri pe masura, indiferent de numele lor. Cum rezulta din actuala situatie, nici cei care au garantat pentru rai platnici nu pot dormi linistiti.
Noi avem obligatia de a recupera niste sume datorate catre bugetul de stat, la fel cum SIF Moldova SA se poate indrepta la randul ei impotriva celor care nu si-au achitat datoriile?, a declarat Razvan Orasanu, presedintele AVAS.
In urma obtinerii unor sentinte judecatoresti definitive si irevocabile favorabile, AVAS a procedat la continuarea procedurii de executare silita prin comunicarea de titluri executorii catre SIF Moldova SA pentru recuperarea unor datorii in valoare de peste 7.8 milioane dolari.
AVAS a mai precizat ca majoritatea biletelor la ordin au facut obiectul unor actiuni in instanta, prin care FPP II Moldova (actual SIF Moldova) a contestat valabilitatea acestora, instantele pronuntand totusi hotarari favorabile AVAS.
Sursa: HotNews.ro, 16 iunie 2006. -
Bani in plus pentru Petrom
Evenimentul Zilei SNP
___
Statul roman a incasat, la sfarsitul lunii mai, o suma suplimentara de 39 de milioane de euro de la compania austriaca OMV, in urma aplicarii unui mecanism de ajustare a pretului prevazut in contractul de privatizare a SNP Petrom, a declarat ministrul economiei si comertului, Codrut Seres, citat de Mediafax.
Contractul de privatizare include o clauza de ajustare a pretului de cumparare, care sa reflecte evolutia situatiei financiare a companiei in perioada cuprinsa intre data semnarii documentului si momentul finalizarii tranzactiei.
Statul a mai incasat o suma totala de aproximativ 32 de milioane de euro prin mecanismul de ajustare a pretului in cazul privatizarii filialelor Electrica Moldova, Banat, Dobrogea si Oltenia.
Sursa: Evenimentul Zilei, 16 iunie 2006. -
Rompetrol si DuPont, contract pentru siguranta in munca
Curierul National RRC
___
Rompetrol Rafinare si compania DuPont au semnat un contract de consultanta in domeniul securitatii in munca. Rompetrol a initiat un parteneriat cu DuPont Safety Resources, care va fi realizat pana la sfarsitul acestui an la nivelul a opt companii care activeaza pe platformele Rompetrol Rafinare, Rompetrol Petrochemicals, Romiserv, Rompetrol Logistics, Rompetrol Industrial Parks, GSS, Ecomaster si Rompetrol Quality Control.
Rompetrol a investit in ultimii trei ani in tehnologii si a pus in practica un program de siguranta in munca, conform unui comunicat de presa al Rompetrol. Societatea Rompetrol Rafinare, principala companie din Romania a Grupului Rompetrol, a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri consolidata de 2,15 miliarde de dolari si un profit net de 73,8 milioane dolari.
Grupul Rompetrol estimeaza in acest an o cifra de afaceri de 5 miliarde de dolari, si are ca obiectiv sa devina una dintre cele mai mari companii petroliere independente din Europa si sa obtina o pozitie puternica in regiunea Marii Negre si a Marii Mediterane.
DuPont Safety Resources ofera servicii de consultanta companiilor multinationale din industrii precum energie, alimentara, aerospatiala, sanatate si transport terestru. Anul trecut, DuPont a avut o cifra de afaceri de 26,6 miliarde de dolari.
Sursa: Curierul National, 16 iunie 2006.
15.06.2006
-
Romania inca nu indeplineste criteriul economic de aderare la UE
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Desi analistii si ultimul raport de tara sustin ca Romania nu este pregatita sa faca fata concurentei firmelor europene, autoritatile se declara optimiste si spun ca nu sunt ingrijorate de aceasta.
'Tehnic vorbind, Romania nu indeplineste a doua parte a criteriului economic de aderare, adica nu este pregatita sa faca fata concurentei de pe piata unica din UE', a declarat ieri Dragos Paslaru, analist al Grupului de Economie Aplicata (GEA), la o conferinta pe tema integrarii. El spune ca ultimul raport de monitorizare (publicat in mai) nu precizeaza, asa cum ar trebui pentru un stat inaintea aderarii, ca Romania satisface pe deplin acest criteriu.
In schimb, oficialii guvernamentali nu se arata ingrijorati de situatie si vorbesc despre steguletele rosii si galbene pe care le mai au de indepartat pentru a satisface cerintele europene. 'De ce trebuie sa fim mereu ingrijorati? Romania indeplineste criteriul economic', a declarat Anca Boagiu, ministrul integrarii europene, auzind informatia.
'In realitate, raportul de monitorizare al Comisiei Europene nu afirma ca Romania poate face fata concurentei europene si asta dintr-o serie de motive, deci este vorba de o problema reala', explica Dragos Paslaru de la GEA. In raportul de tara din 2004, Comisia Europeana enumera cerintele care trebuie satisfacute pentru ca o tara sa faca fata concurentei de pe piata unica.
In primul rand, perspectivele bugetare pe termen mediu sunt instabile, considera Paslaru, ceea ce poate fi vazut, impreuna cu crestere deficitului de cont curent din ultimii ani, ca o amenintare la adresa stabilitatii macroeconomice. In plus, investitiile in capitalul uman (sanatate si educatie) sunt foarte reduse in comparatie cu media statelor europene, spune el.
'Starea infrastructurii este patetica si nici nu exista perspective de imbunatatire pe termen scurt', a continuat analistul GEA. De asemenea, un sfert din populatie este inca dependenta de sectorul agricol, iar productivitatea muncii in acest domeniu este foarte scazuta. La nivelul intregii economii, productivitatea muncii se situeaza la mai putin de o treime fata de media statelor din UE, iar in unele domenii industriale (textile, dar si componente auto si chiar IT&C) productia in lohn este inca dominanta, creand o valoare adaugata scazuta pentru economie.
Sectorul IMM are si el probleme de productivitate, la care se adauga dificultatea accesului la finantari, mai spune Paslaru. 'Suntem pe locul 67 din 117 state analizate intr-un raport mondial asupra competitivitatii economice, in urma tuturor celor 25 de state membre ale UE', a declarat el.
'Toate aceste probleme punctuale afecteaza capacitatea economiei romanesti de a face fata presiunilor concurentiale de pe piata unica a Uniunii. Daca aderam la 1 ianuarie 2007, aceasta inseamna de fapt ca Romania va primi un cec politic in alb, pentru a ne rezolva problemele pe care le mai avem cu criteriul economic', spune Paslaru.
Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, spune ca planurile UE includ Romania si Bulgaria inca incepand cu 1 ianuarie 2007. 'Proiectul preliminar al bugetului european include Romania si Bulgaria inca din 2007', a declarat el.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 iunie 2006.
' -
Actiunile detinute mai mult de un an, impozitate cu 1%
Curierul National
___
Membrii Comisiei de buget-finante au aprobat, marti, ca profitul din tranzactiile cu actiuni detinute pe piata de capital mai mult de un an sa fie impozitat cu 1%, in timp ce actiunile cu tranzactionare curenta vor fi impozitate cu 16%, transmite Rompres. Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor Publice, a subliniat, in cadrul dezbaterilor din comisie, ca nu este de acord cu propunerea senatorilor. 'Un termen de un an de zile nu este - ca sa spunem asa - non-speculativ si nici nu incurajeaza investitiile pe piata de capital', a afirmat ministrul liberal. In proiectul legislativ de modificare a Codului fiscal, Guvernul a propus impozitarea tuturor tranzactiilor cu 16%, in timp ce Asociatia Brokerilor a solicitat impozitarea castigurilor obtinute pentru detineri mai vechi de un an, cu 1%, si cu 5% pentru actiunile detinute pentru o perioada mai mica de un an. Vladescu a declarat ca, in cazul in care senatorii isi mentin pozitia, impozitarea castigurilor obtinute pe bursa sa se faca pe valoarea tranzactiei si nu pe castigurile obtinute. Ionut Popescu, initiatorul amendamentului, a propus ca impozitarea sa se faca pe castigurile din tranzactii. Propunerea a fost impartasita de majoritatea senatorilor din comisie.
Sursa: Curierul National, 15 iunie 2006.' -
Fondul Proprietatea, noua categorie de organism de plasament colectiv
Azi
___
Conform unor surse oficiale, Fondul Proprietatea (FP) va fi definit ca o noua categorie de organism de plasament colectiv, a patrusprezecea, prevederea urmand sa fie inclusa in proiectul de modificare a legislatiei care reglementeaza activitatea FP.
Proiectul urmeaza sa fie inaintat spre aprobare Guvernului si se va concretiza intr-o lege nu intr-o ordonanta de urgenta, care ar putea intra in dezbatere parlamentara in procedura de urgenta. Reprezentanti ai CNVM, Ministerului Finantelor si FP discuta modificarile legislative care vor fi operate. Listarea FP la bursa s-ar putea face printr-o procedura simplificata, si nu pe baza de prospect de emisiune.
La finele lunii mai, presedintele Consiliului de Supraveghere al FP, Alexandru Paunescu, a declarat ca legislatia care reglementeaza FP va fi modificata, schimbarile fiind necesare pentru primirea autorizatiei de la CNVM.
Sursa: Azi , 15 iunie 2006.
14.06.2006
-
Reinhard Pichler, Petrom: Vom investi 100 mil. euro in crearea unei platforme unice de finante si IT
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Austriacul Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom, conduce cel mai amplu proiect de centralizare a serviciilor de contabilitate si IT derulat vreodata in Romania, care ar urma sa fie finalizat pana in 2009. 'Vom investi in urmatorii trei ani intre 70 si 100 de milioane de euro pentru realizarea acestui proiect de realizare a unei platforme unice de finance si IT. Suntem o companie listata si avem obligatia de a face raportari, potrivit standardelor financiare internationale. Petrom este, de asemenea, parte a OMV, ale carei actiuni sunt listate pe bursele de la Viena si Frankfurt', afirma Reinhard Pichler, directorul financiar al companiei.
Pe aceasta platforma a serviciilor financiare & IT vor lucra 1.200 oameni, intentia oficialilor Petrom fiind aceea de a reloca cat mai mult din personalul actual al companiei si de a-si acoperi schema de lucru cu oameni recrutati de pe piata.
'Creierul' de IT & finance urmeaza sa functioneze din 2009 in Petrom City, viitorul sediu al companiei petroliere, care se dezvolta acum in afara Capitalei, in apropiere de localitatea Straulesti. 'Am inceput un proces de reorganizare, de a centraliza toate activitatile companiei din zona finance si din cea de IT. Scopul nostru este de a strange toate aceste informatii intr-o singura locatie, pe o singura platforma IT, care va fi realizata de catre SAP', explica Pichler. El urmeaza sa conecteze toate unitatile Petrom din teritoriu cu sediul central, unde toate datele vor fi centralizate. 'Este cel mai mare proiect al SAP in Romania', mai spune reprezentantul Petrom.
El adauga ca OMV, ca si alte corporatii internationale, dispune de aceasta forma de organizare, deoarece departamentul financiar trebuie sa fie direct conectat la unitatile de business, in acest caz - explorare & productie, rafinare sau marketing. In urma implementarii acestui sistem, circuitul banilor in companie va putea fi monitorizat in fiecare clipa.
Petrom, cea mai mare companie din Romania, avea de pe vremea cand era companie de stat o structura descentralizata din acest punct de vedere, centralizarea informatiilor consumand astfel mai mult timp. 'Vom opera schimbarile pas cu pas. Facem sesiuni de training cu oamenii pentru a-i integra in acest proces', mai spune Pichler. 'Inainte de a instala computerele, trebuie sa ai totul foarte clar pe hartie. De cand am venit in companie, din decembrie 2004, stiam ca asta trebuie facut. Am cautat sa am o imagine cat mai clara despre cum arata Petrom pe aceasta zona, iar in patru luni am avut aceasta reprezentare si ceea ce trebuie schimbat', afirma Pichler.
Apoi, procesul a fost pus in miscare cu companii de profil precum IBM, HP, Capgemini. 'Avem o solida baza financiara, deci nu echipamentele sunt problema. Dar este un proiect care trebuie dezvoltat pas cu pas. Vreau ca acest proiect sa functioneze in primul rand pentru Petrom. In al doilea rand pentru OMV, iar in al treilea rand pentru terti. Platforma de servicii va fi la nivelul standardelor internationale', adauga oficialul companiei petroliere. Centrul de servicii al Petrom va fi cel mai mare de acest fel din Europa de Sud - Est, potrivit reprezentantilor companiei. In final, proiectul va duce la o scadere a costurilor si la o crestere a gradului de eficienta.
Noul centru de servicii va avea departamente de contabilitate separate pe furnizori, clienti, carte mare, mijloace fixe, contabilitate de gestiune si salarizare. In acest moment, compania a inchiriat mai multe locatii - sediul central fiind in imobilul de birouri Dorobanti 239, dar functioneaza prin diferitele divizii si in alte locatii din Capitala - Charles de Gaulle Plaza (birouri ale diviziei de gaze), hotelul JW Marriott (divizia de marketing) sau Bucharest Corporate Center.
Petrom intentioneaza sa-si mute insa toate diviziile intr-o singura locatie, Petrom City, care se construieste acum in apropiere de Straulesti, proiect in care compania petroliera va investi in total peste 70 de mil. euro, potrivit unor estimari.
Austriecii de la OMV au preluat in 2004 un pachet de 51% din actiunile Petrom si au pornit de anul trecut un amplu proces de restructurare.
OMV a trecut la o evaluare a directorilor Petrom si la o recrutare masiva de oameni pentru diferitele departamente.
Petrom a raportat pentru primul trimestru al anului un profit net de 247 mil. euro la o cifra de afaceri de 877 mil. euro, indicatori care reflecta cresterea pretului titeiului pe plan international si efectul masurilor de restructurare.
Compania a obtinut anul trecut un castig de 391 mil. euro la o cifra de afaceri de 2,97 mld. euro.
Petrom si-a bugetat pentru acest an un profit net de 552 de milioane de euro la o cifra de afaceri de aproximativ trei miliarde de euro. Compania are o structura integrata cu operatiuni de explorare si productie, rafinare si marketing.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 iunie 2006.
' -
Impozitare suplimentara pentru companiile petroliere
Romania libera SNP
___
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) va propune Guvernului impozitarea suplimentara a companiilor petroliere prin introducerea unei taxe de 6% din valoarea productiei brute anuale, pentru exploatarea zacamintelor de titei, a declarat ministrul de resort, Codrut Seres. MEC va prezenta Guvernului, in perioada imediat urmatoare, un memorandum pentru modificarea Legii petrolului, in care va fi inclusa si propunerea de introducere a unei astfel de taxe. Taxa de 6% ar urma sa fie aplicata pe valoarea productiei brute realizate anual de catre companiile petroliere, valoare calculata la pretul de referinta al titeiului stabilit trimestrial de catre Agentia Nationala a Resurselor Minerale. 'Introducerea unei taxe de exploatare de 6% ar aduce anual la bugetului statului o suma de aproximativ 320 milioane lei', a apreciat Seres. In cazul in care propunerea MEC nu va fi acceptata, Guvernul ar putea introduce o taxa suplimentara pe profiturile companiilor petroliere, in cuantum inca nedeterminat, a precizat sursa citata. Principala companie vizata de introducerea taxei pe activitatea de exploatare este Petrom, care detine aproximativ 99% din zacamintele de petrol din Romania. Prin Legea 555/2004 privind privatizarea Petrom, statul s-a angajat ca, pana la 31 decembrie 2014, sa nu modifice redeventele si sa nu introduca noi taxe in regimul de impozitare a activitatilor de explorare si productie ale companiei si filialelor sale. Singura modalitate de interventie a statului este introducerea unor taxe similare celor aplicate in tarile membre UE. 'Tinand cont ca suntem obligati sa mentinem valoarea redeventelor neschimbate pe o perioada de zece ani, ne-am gandit sa venim cu aceasta taxa de exploatare', a afirmat Seres. In prezent, statul incaseaza venituri din sectorul extractiei de titei in principal prin redevente.
Sursa: Romania Libera, 14 iunie 2006.' -
Upetrom 1 Mai a livrat echipamente petroliere de 11,3 mil. dolari
Curierul National
___
Societatea Upetrom1 Mai a vandut instalatii de foraj si echipamente in valoare totala de 11,3 milioane de dolari companiei Too Upetrom Foserco din Kazahstan, conform directorului general al companiei, Ion Zidaru, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, echipamentele de foraj au fost anterior inchiriate firmei din Kazahstan, prin contract existand posibilitatea ca echipamentele si instalatiile de foraj sa fie cumparate de catre beneficiar.
Upetrom a obtinut din vanzarea instalatiei de foraj suma de aproximativ 3,4 milioane de dolari, iar valoarea echipamentelor aferente la circa 8 milioane de dolari, conform unui comunicat al companiei remis Bursei Rasdaq. Upetrom va plati, in cazul depasirii termenului de livrare, penalitati de 0,01% din valoarea echipamentelor. Pentru intarzierea termenului de plata, compania din Kazahstan va plati 0,01% din valoarea sumei neplatite.
Actionarii Upetrom au propus ca, de saptamana viitoare, actiunile companiei sa fie delistate de la Bursa Rasdaq. In prezent, societatea este listata la categoria a doua pe piata Rasdaq. Anul trecut, compania Upetrom 1 Mai a inregistrat pierderi de 470.437 de lei, in scadere cu 77,8 % fata de cele inregistrate in 2004, care totalizau 1,09 milioane de lei.
Cifra de afaceri a companiei a scazut cu 11%, de la 128,78 milioane de lei la 115,08 milioane de lei, in timp ce veniturile au coborat cu 13%, de la 144,09 milioane de lei la 125,82 milioane de lei.
Compania este controlata de Aquafor International, cu 73,93% din capital. Un pachet semnificativ, de 22,67%, este detinut de SIF Muntenia.
Sursa: Curierul National, 14 iunie 2006.
13.06.2006
-
Topul bancilor la sfarsitul primului trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Exportul de credite catre bilanturile bancilor-mama, dar si presiunea concurentiala au produs miscari vizibile in clasamentul cotelor de piata din sistemul bancar, chiar din primele trei luni ale anului. Dintre primele 15 banci dupa marimea activelor, cinci au inregistrat erodari ale cotelor de piata fata de nivelurile de la sfarsitul lui 2005: Raiffeisen, HVB, Bancpost, ABN Amro si Banca Tiriac.
De cealalta parte, plutonul castigatorilor este condus de ING Bank, care si-a majorat activele cu peste jumatate de miliard de euro, ceea ce i-a adus un punct in plus la cota de piata, pana la 6,3%. De asemenea, liderii pietei - BCR si BRD - au continuat sa creasca, fiecare cu 0,2 puncte procentuale, pe seama volumelor mari de afaceri din retail. BCR a ajuns astfel la o cota de 25,9%, corespunzatoare unui total al activelor de 9,7 mld. euro, in timp ce BRD controleaza 15,2% din piata.
Piata in ansamblu a acumulat o crestere solida de 8,3%, activele sistemului bancar ajungand la 37,7 mld. euro la sfarsitul lunii martie. Pentru a scapa de restrictiile BNR la creditul in valuta, unele banci aleg sa transfere o parte din credite bancilor-mama.
A treia banca de pe piata, Raiffeisen Bank, si-a mentinut pozitia chiar daca a inregistrat una din cele mai mari scaderi ale cotei - de 0,7 puncte procentuale, coborand la 8% din activele sistemului bancar. Tot cu 0,7 puncte s-a subtiat si cota de piata a HVB Bank, pana la 4,2%, in conditiile in care bilantul bancii a scazut cu peste 230 mil. euro. 'Am transferat la Viena o parte din operatiuni, iar tendinta va continua', a declarat pentru ZF Dan Pascariu, presedintele HVB Bank. Din cauza ca si cota de piata a Bancii Tiriac - partenera de fuziune a HVB - s-a ingustat in trimestrul I de la 2,5% la 2,3%, viitoarea banca HVB Tiriac ar fi ocupat la 31 martie pozitia a cincea pe piata, cu o cota de 6,5% care reprezenta un avans minim in fata ING.
Primele trei luni din 2006 au consemnat o revenire spectaculoasa a CEC, ale carei vanzari de credite tind spre volume semnificative: fosta banca de economii a urcat de pe locul sapte pe pozitia a cincea, cu o cota de piata de 4,5%, in conditiile in care activele i-au crescut cu 180 mil. euro. CEC a trecut astfel in fata HVB si Bancpost la sfarsitul lunii martie. Bancpost face parte dintre exportatorii de credite, astfel ca activele sale au scazut cu circa 30 mil. euro fata de decembrie, ceea ce s-a reflectat intr-o subtiere a cotei de piata cu 0,5 puncte, pana la 4%.
'Am externalizat o parte din creditele in valuta, dar am avut si o anumita volatilitate a depozitelor mari', a explicat Mihai Bogza, presedintele Bancpost. El spune insa ca banca a recuperat in aprilie, pe seama creditului de retail, respectiv a celui ipotecar in special.
O crestere semnificativa, de 0,3 puncte, a acumulat Alpha Bank, care a urcat de pe locul noua pe sapte, cu active de 1,53 mld. euro, trecand in fata Bancpost si incingand lupta dintre cele doua banci cu capital elen.
In acelasi timp, Banca Transilvania, Banca Romaneasca, UniCredit si Volksbank au reusit cresteri minime ale cotelor de piata, cu 0,1 puncte procentuale. Totusi, Transilvania a coborat de pe locul opt pe noua.
Cota de piata a olandezilor de la ABN Amro a continuat sa se ingusteze dupa caderea de anul trecut, ajungand la 3,5% fata de 3,7% in decembrie, cu active de 1,314 mld. euro. ABN a ramas astfel pe locul zece, iar Citibank si-a conservat cota de 1,9%, fiind a douasprezecea banca din sistem, cu active de 729 mil. euro.
Cele mai multe dintre numeroasele banci cu cote de piata in jurul a 1% din activele sistemului bancar au reusit sa-si conserve pozitiile in primele trei luni ale anului.
La active de numai cateva sute de milioane de euro, diferentele de cota de piata sunt mai putin vizibile, astfel ca pozitiile in clasamentul activelor pot fi determinate chiar de 200.000 de euro in plus in bilant.
Cele 24 de banci aflate sub pozitia a cincisprezecea cumuleaza active de 4,1 miliarde de euro, adica mai putin de jumatate din cele ale BCR, de exemplu.
In conditiile presiunii exercitate de retelele marilor banci de retail, pentru jucatorii mici devine dificil sa-si extinda cota de piata chiar si cu 0,1 puncte procentuale.
Astfel, numai patru banci dintre cele 24 au reusit aceasta performanta: Finansbank, Romexterra, Carpatica si OTP, in timp ce majoritatea s-au multumit sa-si mentina cotele asa mici cum sunt.
Finansbank a trecut peste pragul de 1% cota de piata, ajungand la 1,1% cu active de aproape 415 milioane de euro, in crestere cu aproape 19% fata de decembrie 2005.
O crestere semnificativa a activelor a inregistrat si Romexterra, care a ajuns la 327 mil. euro si o cota de 0,9% pe seama unui spor de 14%.
O dinamica similara au inregistrat si activele Bancii Carpatica, ocupanta pozitiei 21 in clasament cu 286 milioane de euro si o cota de 0,8%, imediat in urma grecilor de la Piraeus ale caror active au scazut cu 1%.
Ungurii de la OTP au obtinut in trei luni o majorare a activelor cu aproape 15%, pana la 251 milioane de euro. Aceasta i-a adus 0,1 puncte in plus la cota de piata, pana la 0,7%, insa se vede ca este nevoie de un efort mult mai mare pentru atingerea unei cote de piata semnificative.
In conditiile in care piata a crescut cu peste 8% in euro, bancile mici reusesc cu greu sa faca miscari vizibile la nivelul clasamentului. Pe langa Piraeus, care a inregistrat o scadere vizibila a activelor, si bilantul Mindbank a consemnat un minus de peste 5 milioane de euro fata de decembrie, banca fiind in plin proces de vanzare.
Dintre bancile mici, in ultimul an si-au schimbat actionarii Eurom Bank, preluata de israelienii de la Leumi, Daewoo Bank, cumparata de CR Firenze, si MISR, preluata de libanezii de la Blom Bank. Dintre toate, Daewoo a obtinut o crestere spectaculoasa a activelor, cu 55%, ajungand la peste 88 milioane de euro.
Pana la sfarsitul lui 2006 ar urma sa-si schimbe actionarii si Romexterra, Mindbank si Nova Bank - ultima aflata in regim special si cu active in scadere, de numai 8,4 mil. euro.
La coada clasamentului activelor se afla bancile specializate - Porsche Bank, pentru credite auto si Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL) si HVB Banca pentru Locuinte (HVBL).
In trimestrul I Porsche a inregistrat cea mai mare crestere de active, de aproape 10 milioane de euro, in timp ce RBL a obtinut un spor de 5 milioane de euro. In schimb, HVBL practic a stagnat fata de decembrie, inregistrand active de numai 10,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 iunie 2006.
'
Pagina