05.06.2006
-
Transelectrica se vinde la 16,8 lei actiunea
Cotidianul TEL
___
CNVM a aprobat prospectul final de oferta depus de compania de transport al energiei electrice, Transelectrica, la sfirsitul lunii mai.
Oferta publica initiala (IPO) la Transelectrica se va desfasura in perioada 14-28 iunie. Se vor vinde 7.329.787 de actiuni la pretul de 16,8 lei, valoarea totala a pachetului fiind de 123,14 milioane de lei. Mentionam ca valoarea nominala a unei actiuni Transelectrica este de 10 lei.
Oferta va fi considerata a fi incheiata cu succes daca la data inchiderii au fost subscrise minimum 70% dintre actiunile oferite. In plus, perioada de subscriere poate fi prelungita cu aprobarea CNVM, potrivit unui anunt al companiei. Intermediarii ofertei sint Alpha Bank Romania, BRD-Groupe Soci?t? G?n?rale si Raiffeisen Bank.
Cum se dau actiunile
Pachetul de actiuni Transelectrica se va vinde astfel: 40% dintre actiuni vor fi alocate micilor investitori, care vor subscrie titluri in valoare de minimum 2.000 de lei si maximum 500.000 de lei, iar diferenta de 60% este destinata marilor investitori, cu o valoare minima a subscrierii de 500.000 de lei.
La sfirsitul perioadei de subscriere se vor putea transfera actiuni din transa incomplet subscrisa in transa suprasubscrisa. Cu alte cuvinte, daca micii investitori nu si-au cumparat toate actiunile Transelectrica alocate, iar la marii investitori a fost supraoferta, pachetul de actiuni nesubscris se transfera acestora. Si invers.
?Raportul privind incheierea perioadei de subscriere va fi prezentat CNVM la sfirsitul lunii iunie, urmind ca listarea propriu-zisa la BVB a actiunilor Transelectrica sa aiba loc in luna iulie?, a declarat directorul Directiei cooperare internationala si piata de capital a Transelectrica, Razvan Purdila.
In prezent, Transelectrica are un capital social de circa 660 de milioane de lei, format din aproximativ 66 de milioane de actiuni, iar Ministerul Economiei e unicul actionar. Obligativitatea listarii Transelectrica este prevazuta si in legea de constituire a Fondului Proprietatea, care va prelua 15% dintre actiunile societatii.
Sursa: Cotidianul, 3 iunie 2006.
02.06.2006
-
IAR a facut in trei luni profit dublu fata de tot 2005
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Compania IAR Brasov, specializata in constructia si reparatia de elicoptere, a incheiat primul trimestru al anului cu un profit net de 5,8 milioane de lei (1,6 milioane de euro) in ciuda faptului ca cifra de afaceri a scazut usor si a pierderii de peste 400.000 de euro din activitatea financiara, conform unor surse apropiate societatii.
Actiunile IAR au fost anul acesta printre cele mai profitabile titluri de pe piata de capital cu o crestere de peste 100%. In perioada similara a anului trecut compania inregistrase un profit net de 2,5 milioane de lei, suma apropiata de profitul inregistrat in intregul an.
IAR a inregistrat anul trecut o scadere puternica a profitului net, care a scazut cu 82% pana la circa 700.000 de euro, dar asta mai ales din cauza cheltuielilor financiare mari inregistrate in ultimul trimestru. Compania si-a reevaluat creantele si datoriile in valuta, operatiune din care a reiesit o pierdere de circa 5 milioane de euro.
Cifra de afaceri a crescut anul trecut cu 6% in euro, depasind usor nivelul de 25 de milioane de euro. Conducerea companiei nu a putut fi contactata ieri pentru a comenta rezultatele financiare.
Si in primul trimestru al anului, cheltuielile financiare au afectat profitul operational, in conditiile in care profitul din exploatare a companiei s-a ridicat la 8,5 milioane de lei (2,4 milioane de euro).
IAR a anuntat in a doua parte a anului trecut intentia de a contracta un credit in valoare de 10,3 mil. $ (8,5 mil. euro) pentru a-si asigura capitalul de lucru necesar derularii a doua contracte pentru modernizarea unor elicoptere pentru aviatia si marina romana. Valoarea celor doua contracte care intra in cadrul programului NATO se ridica la circa 25 mil. $ (peste 20 mil. euro).
IAR lucreaza la acest proiect alaturi de compania israeliana Elbit Systems, care va furniza partii romane echipamente electronice si sisteme pentru zborurile de noapte, acest contract fiind destinat alinierii flotei romanesti la standardele impuse de NATO.
Compania a inceput sa lucreze in urma cu trei ani in cadrul unui contract cu armata Emiratelor Arabe Unite, care prevede livrarea a 25 de elicoptere Puma. Contractul ar urma sa fie finalizat anul viitor. Conform ultimelor date disponibile, IAR Brasov are asigurate contracte de productie pentru aproape intreaga capacitate pana in anul 2007, avand, in plus, contracte si pentru anii 2008 si 2009. Valoarea totala a contractelor incheiate de IAR se ridica la sfarsitul lunii iunie la peste 296 de milioane de lei (82 mil. euro).
Actiunile companiei au crescut puternic anul acesta, spre deosebire de majoritatea actiunilor listate, una dintre cauze fiind aparitia pe piata a informatiilor privind intentia statului de a privatiza compania. Ultimele tranzactii de pe piata RASDAQ cu actiunile constructorului de elicoptere s-a realizat la 2,65 lei/actiune, capitalizarea bursiera a societatii fiind de 14 milioane de euro. De la inceputul anului actiunile companiei au urcat cu peste 110%.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 iunie 2006.
-
Investitiile straine in Romania - estimate la 9 miliarde euro in 2006, gratie privatizarii BCR si CEC
Gandul
___
Valoarea totala a investitiilor straine directe (ISD) in Romania se va ridica la 9 miliarde de euro fata de 5,2 miliarde euro in 2005, Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) prognozand pentru 2006 fluxuri de ISD de 6,2 miliarde euro, fara a include incasarile din privatizarile BCR si CEC.
Romania a ocupat in 2005 al treilea loc intr-un top al investitiilor straine directe (ISD) realizate in tarile din Europa Centrala si de Est, cu o valoare totala a investitiilor de 5.197 de milioane de euro. In primul trimestru din acest an, fluxurile ISD au totalizat 1.720 milioane de euro, cu 128% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce in Polonia investitiile au ajuns la 2.748 euro, in Cehia la 564 milioane, iar in Bulgaria la 755 milioane euro. In ceea ce priveste zonele care au atras cele mai multe investitii, in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti - Ilfov s-au inregistrat 2.704 milioane USD , in timp ce Regiunea de Dezvoltare Centru a atras 456 milioane USD, iar Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia 493 milioane USD. In primul trimestru al anului curent, cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost componenta ?alte capitaluri?, adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (729 milioane de euro) urmata de ?profitul reinvestit? (534 milioane) si ?participatii la capital? (457 milioane).
Sursa: Gandul, 2 iunie 2006.
-
Se accelereaza cresterea economica in zona euro
Curierul National
___
Cresterea economica din zona euro s-a accelerat in primele trei luni ale anului, in urma imbunatatirii consumului si a exporturilor, potrivit datelor publicate joi de biroul de statistica Eurostat.
In paralel, Comisia Europeana si-a majorat previziunile aferente urmatoarelor trei trimestre, transmite Reuters. Economia din zona euro a avansat cu 0,6% in raport cu ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu cresterea de 0,3% consemnata in trimestrul anterior.
In termeni anuali, avansul a fost de 1,9%, fiind apropiat de cresterea de 2% anticipata de Executivul Uniunii, informeaza Mediafax. Relansarea din primul trimestru a fost determinata in principal de imbunatatirea consumului, cu 0,7% mai ridicat decat in ultimul trimestru al anului trecut, dar si a exporturilor, care au fost cu 3,1% mai mari, in timp ce importurile au urcat cu 2,5%.
Consumul privat nesatisfacator, afectat de pretul ridicat al petrolului, dar si de increderea scazuta in economie, a reprezentat pentru mult timp o frana pentru dezvoltarea din zona euro.
Potrivit Eurostat, situatia se imbunatateste. Somajul din zona euro s-a mentinut in luna aprilie la 8% din forta de munca, neschimbat fata de luna anterioara si sub previziunile analistilor, de 8,1%.
In Germania, somajul s-a redus in aprilie cu 0,5%, la 8,2%, in timp ce in Franta, Austria, Finlanda si Olanda a avut loc un declin de 0,1%. Drept urmare, Comisia si-a majorat estimarile referitoare la cresterea economica din urmatoarele doua trimestre la 0,5-0,9%, de la 0,3-0,8%, respectiv 0,2-0,8%.
Sursa: Curierul national, 2 iunie 2006.
01.06.2006
-
Zuzu a condus Albalact spre o crestere de 33% a cifrei de afaceri in primul trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Albalact din judetul Alba, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria produselor lactate, a inregistrat in primul trimestru din acest an o crestere de 33% a cifrei de afaceri, pana la 19,6 milioane de lei (5,5 mil. euro), pe baza vanzarilor inregistrate de brandul Zuzu, lansat pe piata la inceputul anului. In aceeasi perioada, profitul net al companiei a fost de 340.000 de euro (1,2 mil. lei), fata de aproape 200.000 de euro in primul trimestru din 2005.
'Vanzarile inregistrate de Zuzu depasesc toate prognozele facute initial si ne determina sa actionam mult mai repede pentru a sustine cererea. Incercam sa extindem capacitatea de depozitare din Bucuresti, pentru ca e zona din care primim cele mai multe solicitari', a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact.
Actionarii Albalact au investit peste 2 mil. euro pentru crearea brandului Zuzu, pozitionat in categoria iaurturilor si a produselor lactate proaspete. Gama Zuzu cuprinde 23 de produse - lapte si iaurturi - si se adreseaza in primul rand persoanelor tinere si familiilor din mediul urban.
'Zuzu are un potential mult mai mare de crestere fata de Fulga, pentru ca e pozitionat pe segmentul iaurturilor si al lactatelor proaspete mult mai dinamic decat cel al laptelui UHT (n. red. - unde e pozitionat brandul Fulga)', spune Raul Ciurtin. Potrivit reprezentantilor companiei, investitiile in promovare vor creste de cel putin patru ori in acest an, circa 70% din buget fiind alocat brandului Zuzu. Anul trecut, Albalact a investit aproximativ o jumatate de milion de euro pentru promovarea Fulga. Alaturi de Fulga si Zuzu, Albalact mai comercializeaza lapte pasteurizat si branzeturi sub marca Albalact.
Albalact a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 16,5 mil. euro, cu 50% mai mult fata de 2004, in timp ce profitul net al companiei a fost de 825.000 de euro, cu 16% mai mare fata de anul precedent. Anul trecut producatorul din judetul Alba a alocat circa 300.000 de euro pentru infiintarea propriei ferme de vaci in judetul Hunedoara. In urma acestei investitii, Albalact a colectat in jur de 8.500 de litri de lapte de la propria ferma.
Reprezentantii Albalact au anuntat ca in acest an intentioneaza sa pastreze ritmul de crestere de anul trecut. Dupa rezultatele inregistrate in primele luni din acest an actionarii Albalact spun ca vor incheia anul cu rezultate peste previziunile initiale. Compania isi va dubla capacitatea de productie in urma unei investitii de peste 7 mil. euro intr-o noua fabrica. Finantarea acesteia se va realiza din fonduri Sapard, din surse proprii ale companiei, din credite bancare, dar si dintr-o majorare de capital social de 1,2 mil. euro. Fabrica va putea procesa zilnic 200.000 de litri de lapte, dublu fata de capacitatea de productie din prezent a societatii.
Pornind cu o pozitie modesta pe piata lactatelor din Romania, Albalact a devenit un jucator national dupa lansarea brandului Fulga, care a determinat in primul an de la lansare dublarea vanzarilor companiei.
Industria lactatelor e unul dintre sectoarele cu cele mai mici importuri, insa in opinia producatorilor situatia se va schimba odata cu disparitia taxelor vamale.
Piata produselor lactate s-a ridicat anul trecut la circa 800 de milioane de euro, principalii jucatori fiind Friesland, Danone, LaDorna, Hochland, Albalact, Covalact (aflat in parteneriat cu Campina). Romania a negociat cu Uniunea Europeana o cota de 3,3 miliarde de hectolitri, din care circa 1,2 miliarde sunt realizate in sistem industrializat.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 iunie 2006.
' -
Piata de capital are nevoie de colaborarea cu pietele regionale
Curierul National
___
In cadrul Forumului Emergin Europe, Septimiu Stoica, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, a precizat ca, pentru moment, cea mai buna solutie in ceea ce priveste piata de capital din Romania este colaborarea cu celelalte piete din regiune. Piata bursiera se poate dezvolta fie prin fuziunea cu burse mici, fie cu burse mature, bine dezvoltate. 'Avem suficient potential pentru a ne dezvolta in viitor. Daca pana in prezent BVB a resimtit absenta fondurilor de pensii pe piata de capital, precum si a IPO-urilor, din 2006 putem obtine performante macroeconomice sensibil mai mari prin intermedierea pe piata de capital a actiunilor societatilor privatizate. Provocarile in momentul deplasarii spre Uniunea Europeana sunt evidentiate prin cresterea concurentei cu alte burse si in special cu cele de marime peste medie. In acelasi timp, suntem constienti ca vom avea o piata europeana integrata, iar Europa are o structura complexa si deseori complicata in ceea ce priveste piata de capital'. Participantii la Forum s-au aratat entuziasti de fuziunea dintre BVB, Bursa din Sibiu si Rasdaq. Pe viitor o piata nu trebuie sa stea izolata, iar Romania este o tara care cauta solutii de colaborare, au declarat participantii la forum. 'Cel mai bun exemplu pentru Romania este Polonia. Aceasta este o piata lichida cu companii ai caror indicatori de calitate sunt suficient de ridicati. Polonia sta foarte bine si in ceea ce priveste investitia pe aceasta piata a intreprinderilor mici. De altfel, toate pietele de capital au nevoie de produse cat mai variate si mai flexibile', a precizat Erich Obersteiner, presedinte Raiffeisen Bank Austria. 'Polonia este si campioana a listarilor IPO (Oferta Publica Initiala), exemplu ce trebuie urmat si de conducerea BVB in urmatoarea perioada de timp', a concluzionat acesta.
Stere Farmache, directorul BVB, a declarat ca piata de capital din Romania a avut de suferit de pe urma schimbarilor economice din tara, cu toate acestea, indicii au inregistrat cresteri in ultimii cinci ani. Evolutia fluctuanta a acestora, in ultimul timp, este explicata in contextul incercarii de aliniere a preturilor. Directorul BVB a declarat ca este imposibil de estimat cat timp va mai dura aceasta procedura de aliniere a preturilor, si implicit a evolutiei imprevizibile a indicilor. In ceea ce priveste capitalizarea pietei, aceasta este estimata la 25 milioane de euro la sfarsitul anului curent, in crestere fata de 0,5 milioane in 2000. Pe viitor, pe piata de capital sunt asteptate noi listari, printre care Romtelecom, Transelectrica, Fondul Proprietatea si Transgaz.
Sursa: Curierul National, 1 iunie 2006.' -
Inca trei luni pentru privatizarea BCR
Azi EBS
___
Potrivit ministrului Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, autoritatile romane si Erste Bank au prelungit cu trei luni data limita pentru finalizarea privatizarii BCR, stabilita initial pentru 21 iunie, intrucat se asteapta raspunsul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat in cazul Bancorex. Raspunsul care trebuie sa vina, informal, si de la Bruxelles, presupune proceduri care nu vor permite, din punct de vedere al termenelor legale, incheierea procesului pana la 21 iunie. Partile au convenit o prelungire de pana la trei luni, procesul putand fi incheiat in orice perioada inainte de 21 septembrie. Vladescu a aratat ca toate celelalte preconditii, inclusiv legea privatizarii si toate autorizatiile necesare, au fost indeplinite.
Sursa: Azi, 1 iunie 2006.
31.05.2006
-
BCR: profit de 90 mil. euro in patru luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
BCR a inregistrat dupa primele patru luni din acest an un profit net de 90 milioane de euro, in crestere cu circa 20% fata de aceeasi perioada din 2005, in timp ce activele au trecut de 11 miliarde de euro, a declarat pentru ZF Nicolae Danila, presedintele executiv al bancii.
'Continuam sa ne urmarim obiectivele optimiste de crestere, desi piata este din ce in ce mai distorsionata de jucatorii care opereaza la costuri necompetitive incercand cu orice pret sa smulga cate un procent de cota de piata', afirma Danila.
El spune ca mediul devine tot mai dificil pe masura comprimarii marjelor de dobanda. Anul trecut, BCR a obtinut un profit net de 202 mil. euro, la active de 8,9 mld. euro.
BCR nu a dat publicitatii rezultatele financiare pe trimestrul I. Cand si-a publicat propriile rezultate, Erste Bank, viitorul sau actionar majoritar, a precizat doar ca situatia creditelor neperformate este 'un pic mai buna' decat anticipase dupa informatiile culese in procesul de due diligence premergator privatizarii. In acest context, o analiza recenta a Raiffeisen Centrobank considera ca provizioanele exceptionale de 100 milioane de euro avute in vedere initial pentru acoperirea potentialelor credite cu probleme s-ar putea dovedi 'prea conservatoare'.
In ipoteza ca tranzactia de preluare a pachetului majoritar de actiuni al BCR se incheie pana la sfarsitul lunii iunie, analistii Raiffeisen estimeaza ca BCR va contribui anul acesta la veniturile operationale ale Erste Bank cu 12 milioane de euro, in timp ce contributia la profitul grupului austriac ar urma sa fie de numai 5 milioane de euro.
De altfel, cel mai pesimist scenariu luat in calcul de Erste presupune ca BCR sa aiba o contributie zero la profit anul acesta, banca urmand sa-si acopere singura toate costurile de restructurare si integrare in grup.
Aceeasi analiza a Raiffeisen prognozeaza un profit al BCR de 434 milioane de euro in 2008, respectiv 606 milioane de euro in 2009.
Finalizarea tranzactiei de privatizare este inca in asteptare. Michael Mauritz, purtatorul de cuvant al Erste, a declarat ca o decizie importanta este asteptata in zilele urmatoare, responsabilitatile procedurale fiind in sarcina AVAS.
Bazandu-se pe cea mai mare retea de unitati dupa cea a CEC, BCR este prima banca de pe piata ale carei active au trecut peste pragul de 10 miliarde de euro. Se mentine astfel un avans considerabil fata de al doilea jucator, BRD-SocGen, care inregistra la sfarsitul trimestrului I active de 5,74 miliarde de euro, in crestere cu 10% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Conditiile de piata mai dificile s-au reflectat in cazul multor banci din top 10 in cresteri mai lente sau chiar scaderi atat ale profiturilor, cat si ale activelor in primul trimestru al acestui an. Totusi, comparatia cu sporurile de profit din 2005 nu este relevanta din cauza contributiei pe care a avut-o reducerea impozitului pe profit de la 25% la 16%. Sprijiniti de bancile-mama cu linii de finantare, multi jucatori au continuat sa duca in jos dobanzile la credite, chiar sub dobanda platita de BNR la lichiditatile atrase.
In acest context, profitul BRD a crescut fata de trimestrul I 2005 cu 7,4% in euro, pana la 42 milioane de euro, in timp ce profitul Bancpost a scazut la mai putin de o treime fata de aceeasi perioada, insumand 2,4 milioane de euro.
O exceptie reprezinta performanta Bancii Transilvania, al carei profit a crescut cu circa 37%, pana la 7,7 milioane de euro, in timp ce activele au urcat cu peste 6%, pana la 1,5 miliarde de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 31 mai 2006.
' -
Fondul Proprietatea, pe Bursa in septembrie
Jurnalul National
___
Noul presedinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea intentioneaza sa modifice legislatia, pentru a permite listarea la Bursa a actiunilor in urmatoarele patru luni.
Legislatia care reglementeaza Fondul Proprietatea va fi modificata, schimbarile fiind necesare pentru primirea autorizatiei de la CNVM, a declarat Alexandru Paunescu, presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, citat de Mediafax. 'Lucram la un proiect de modificare a legislatiei. Trebuie clarificate unele inadvertente dintre Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei si Hotararea de Guvern 1481/2005 privind infiintarea Fondului Proprietatea. Fondul este un organism atipic. Sunt necesare unele schimbari legislative pentru ca CNVM sa autorizeze Fondul', a declarat Paunescu. Propunerile Consiliului de Supraveghere vor fi trimise Finantelor, care vor intocmi proiectul de modificare a legii.
LA BURSA. Paunescu doreste intrarea cat mai rapida a Fondului la Bursa de Valori Bucuresti si considera ca listarea tuturor companiilor din portofoliu ar intarzia procesul cu doi-trei ani. 'Listarea la Bursa este un pas ulterior autorizarii. Trebuie sa clarificam problemele legate de preluarea activelor si de politica de investitii. Pana la rezolvarea problemelor legale, CNVM nu poate sa ne acorde autorizatia. Probabil, listarea Fondului Proprietatea se va realiza in toamna, in acest an', a precizat Paunescu. Paunescu nu exclude ca ulterior Fondul sa fie listat si pe pietele externe.
ILEGAL. Tranzactiile realizate cu actiunile Fondului inainte de listarea la Bursa sunt ilegale. 'Potrivit legii, actiunile nu pot fi vandute, tehnic, decat dupa momentul listarii Fondului la Bursa. In ceea ce priveste titlurile de despagubire, acestea pot fi transmise numai prin succesiune legala', a explicat seful Consiliului de Supraveghere. In prezent, Fondul Proprietatea are 800 de actionari care au circa 1% din capitalul social. Numarul total al actionarilor a fost estimat la 140.000 plus/minus 30.000-40.000.
Sursa: Jurnalul National, 31 mai 2006.' -
BRD si Banca Romaneasca finanteaza Euromall Pitesti
Curierul National BRD
___
Grupul francez Flash Consult Invest a semnat un acord de finantare a constructiei complexului comercial Euromall din Pitesti cu BRD - Goupe Soci?t? G?n?rale si Banca Romaneasca. Consilierea pentru semnarea acordului a fost asigurata de catre Casa de Avocatura Musat si Asociatii, pentru Flash Consult Invest si de catre Gide Loyrette Nouel, pentru consortiul de banci.
'Acordul de finantare semnat pentru Euromall Pitesti reprezinta in primul rand un vot de incredere acordat grupului Flash Consult Invest, fiind astfel o recunoastere a capacitatii noastre de a deveni un participant important al acestui segment de piata din Romania. Suntem incantati ca am adus alaturi de noi aceste institutii financiare care se bucura de un prestigiu deosebit, pozitionandu-ne pe un drum ascendent', a declarat Moshe Turgeman, responsabil de componenta de marketing a proiectului Euromall.
Sursa: Curierul National, 31 mai 2006.'
Pagina