13.06.2006
-
In cinci ani, pretul petrolului ar putea scadea la jumatate
___
Pretul petrolului poate scadea la jumatate in urmatorii cinci ani. Directorul executiv al British Petroleum, John Browne, citat de BBC, estima ca pretul petrolului ar putea scadea, pe termen mediu, la aproximativ 40 de dolari pe baril, iar pe termen lung, ar putea scadea pana la 25-30 de dolari. Aceste scaderi de pret vin ca urmare a campurilor petrolifere largi care nu sunt exploatate in prezent, din apropierea Marii Caspice, din vestul Africii si din Rusia.
Un alt factor care va duce la scaderea pretului petrolului este in opinia lui Browne, tehnologia. Cu ajutorul noilor metode, cantitatea de petrol extrasa din zacamant va creste pana la 50-60%.
In plus, tehnologiile vor reduce si din costurile extractiilor. Si dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile, utilizate in special de europeni, va conduce la scaderea pretului petrolului. Astfel ca, in ciuda pretului mai mare al energiei regenerabile, europenii o folosesc, intrucat protejeaza in acest mod mediul inconjurator.
Sursa: Realitatea Romaneaca, 13 iunie 2006. -
In luna mai, rata inflatiei a crescut la 0,6%
HotNews.ro
___
In luna mai a acestui an, rata inflatiei a crescut la 0,6% fata de luna anterioara, rata anuala a inflatiei depasind astfel 7%, dupa ce in luna aprilie aceasta scazuse pentru prima data dupa anul 1990 sub sapte procente, potrivit datelor Institutului National de Statistica. La aceasta crestere cel mai mult au contribuit marfurile nealimentare si serviciile.
Cresterea preturilor la marfurile nealimentare s-a datorat in principal cresterii de 8,9% la tutun, tigari si de 1,3% la combustibili.
Daca in luna aprilie a acestui an, rata inflatiei a fost de 0,42%, in luna mai aceasta a urcat la 0,6%, la aceasta crestere contribuind cel mai mult produsele nealimentare (0,52%).
Cresterea preturilor la produsele nealimentare a fost cauzata in principal de cresterile preturilor la tutun si tigari, de 8,9%, precum si de majorarea cu 1,3% a preturilor la combustibili. In cadrul acestei grupe au continuat scaderile la medicamente, cu 0,5%, dupa ce in luna anterioara preturile la medicamente scazusera cu 1,1%.
In luna aprilie a acestui an, rata nationala a inflatiei a fost de 6,92%, pentru prima data cand aceasta a scazut sub sapte procente din 1990 incoace. Cresterile din luna mai au ridicat rata anuala a inflatiei la 7,26%.
Banca Nationala a anuntat pentru acest an o tinta de inflatie de 5 la suta, plus/minus un punct procentual, in timp ce in 2007 nivelul estimat este de 4 la suta, plus/minus un punct.
Rata inflatiei a scazut anul trecut la 8,6% de la 9,3% in 2004, dar a fost mai mare decit prognoza BNR, care a avut o tinta de 7,5% cu o variatie de un punct procentual in plus sau in minus.
Sursa: HotNews.ro, 12 iun 2006. -
Parlamentarii se opun impozitarii cu 16% a microintreprinderilor si a castigurilor de pe piata de capital
Gandul
___
'Pentru un roman care sta la bloc, este salariat si are o Dacie, Codul Fiscal nu aduce modificari de impozite din 2007', ne-a declarat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget, finante din Senat. In opinia sa, Codul Fiscal valabil din 2007 cuprinde cele mai putine modificari de pana acum, motiv pentru care nici parlamentarii nu vor avea batai de cap cu aprobarea actului normativ. Incepand de astazi, senatorii comisiilor de specialitate incep dezbaterile pe modificarile aduse de Guvern la Codul Fiscal, Comisia de buget, finante a Senatului urmand sa intocmeasca raportul, dupa ce va primi avizele favorabile de la celelalte comisii. In timp ce senatorii nu par sa se grabeasca sa trimita Codul Fiscal la Camera Deputatilor, spre aprobare, unii deputati vor sa propuna Biroului Permanent sa nu se plece in vacanta parlamentara decat dupa aprobarea actului normativ. ?Ca sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007, modificarile la Codul Fiscal trebuiau aprobate de Parlament pana la finele lunii iunie. Cum insa actul normativ a venit cu intarziere de la Guvern, parlamentarii ar trebui sa dea zor, chiar sa-si rupa cateva zile din vacanta si sa adopte noul Cod Fiscal?, afirma reprezentantii comisiilor de specialitate din Senat si Camera Deputatilor. Astazi, la Comisia de buget, finante sunt invitati reprezentantii Ministerului Finantelor si incepe analiza pe modificarile si completarile la Codul Fiscal. ?Se impune totusi o serie de modificari la varianta Guvernului. In cazul microintreprinderilor, sa lasam impozitul de 3% pe cifra de afaceri si nu vor fi probleme nici cu acele firme care se ocupa exclusiv de plata salariilor?, ne-a declarat Vosganian. La randul sau, vicepresedintele Comisiei de buget, finante din Camera Deputatilor, Gratiela Iordache, se declara impotriva schimbarii regimului de impozitare a microintreprinderilor, pe considerentul ca nu se vor obtine mai multi bani de la buget. ?Chiar Ministerul Finantelor a admis ca vor fi pierderi la buget de 1.000 miliarde lei? a precizat Gratiela Iordache.
Parlamentarii au nemultumiri si in ce priveste impozitele pe piata de capital. Vosganian sustine ca investitiile pe termen lung pe piata de capital ar trebui impozitate, din 2007, cu 1%. Potrivit variantei propuse de Guvern, castigurile de pe piata de capital ar urma sa fie impozitate cu 16% , indiferent de perioada de detinere. Brokerii au solicitat atat senatorilor, cat si deputatilor impozite de 1% pentru castigurile obtinute pe piata de capital pentru detineri mai vechi de un an si de 5% pentru cele de sub un an. In cazul in care parlamentarii nu agreeaza aceasta varianta, brokerii solicita adoptarea unei cote de impozitare unice de 1% sau chiar zero, pentru o perioada de 4-5 ani. ?Am purtat o discutie cu ministrul Finantelor pe aceasta tema si ne-am oprit momentan asupra unei variante de mijloc. Speram sa ajungem azi la o concluzie?, a precizat presedintele comisiei senatoriale. Vicepresedintele Comisiei de buget din Camera Deputatilor militeaza tot pentru impozite de 1% pentru castigurile obtinute pe termen mediu si lung, argumentand ca piata de capital este ?mult prea mica? si nu vor fi castiguri mari la buget. ?Este absolut necesara o sursa de finantare pentru economie, care nu poate fi decat piata de capital. Costul capitalizarii unei companii romanesti este de 2-3 ori mai mare decat al unei companii din tarile UE. Automat, competitivitatea firmelor romanesti scade comparativ cu firmele vecine?, a afirmat Gratiela Iordache.
Parlamentarii ar putea aduce si alte modificari la Codul Fiscal. Vosganian pledeaza pentru impozite mai mici la bere si la alcoolul din fructe. ?La alcoolul din fructe, impozitul sa se reduca cu o treime fata de cel stabilit de Guvern?, propune presedintele Comisiei de buget, finante.
Sursa: Gandul, 13 iunie 2006.
12.06.2006
-
Broker: Avem o serie de fuziuni pe rol
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Broker Cluj, singura societate de intermediere financiara listata la Bursa, are in vedere o serie de fuziuni pentru a-si consolida pozitia pe piata, mai ales prin prisma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, conform reprezentantilor companiei. Broker a mai anuntat si la inceputul anului trecut ca pregateste mai multe fuziuni sau preluari, fara ca acestea sa se materializeze pana in prezent.
Presedintele societatii, Petru Prunea, a precizat totusi recent pentru Mediafax ca in cadrul planurilor de dezvoltare a societatii 'este vorba si de o serie de fuziuni aflate pe rol'. Contactata de ZF, conducerea Broker nu a dorit sa ofere la aceasta data comentarii suplimentare.
La inceputul lui 2005, Broker anuntase ca intentioneaza sa fuzioneze cu un alt broker independent, Eldainvest din Galati, dar discutiile dintre cele doua societati nu au ajuns la nici un rezultat. Fuziunea avea ca scop cresterea cotei detinute pe o piata pe care societatile specializate ale bancilor au un cuvant din ce in ce mai greu de spus si pregatirea pentru aderarea la UE, in conditiile in care, dupa integrare, pe piata romaneasca de capital va putea intermedia tranzactii orice societate autorizata in UE. In Broker isi mai exprimase in acele momente intentia de a fuziona cu societati de brokeraj din Craiova, Constanta si Bucuresti, pentru a-si extinde prezenta in zonele care nu erau acoperite foarte bine de societate.
Broker ocupa locul al saptelea in topul brokerilor de la Bursa, dupa tranzactiile cu actiuni intermediate in primele cinci luni ale anului. Dupa primele patru luni ale anului, Broker avea un profit brut de circa 1,9 mil. euro (6,78 mil. lei), apropiat de nivelul profitului pe primele patru luni din 2004, de 1,94 milioane de euro. Pentru acest an, societatea si-a bugetat un profit brut de aproximativ 4,5 mil. euro. Actiunile Broker au pierdut vineri pe Bursa 0,5%, incheind ziua la 2,21 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 iunie 2006.
' -
Asociatia Brokerilor vrea impozit zero la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Asociatia Brokerilor (ANSVM) a propus Parlamentului sa renunte la impozitarea castigurilor obtinute din vanzarea de actiuni la Bursa pe o perioada determinata de 4-5 ani, pentru a incuraja in acest fel dezvoltarea pietei de capital. 'Un impozit zero, de incurajare, este prevazut deja in Codul fiscal pentru veniturile obtinute din vanzarea obligatiunilor municipale, valori mobiliare tranzactionabile la BVB', arata oficialii ANSVM. Acestia sustin ca prin impozitarea diferita a actiunilor fata de obligatiunile municipale, statul incurajeaza concurenta noeloiala. 'Catre finele celor 4-5 ani, pe baza analizei evolutiei bursei si a rezultatului aplicarii acestei politici se va putea stabili strategia pentru urmatoarea perioada', sustine ANSVM.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 iunie 2006.
' -
Ofertele publice de vanzare a Transelectrica si Banca Carpatica cresc atractivitatea Bursei
___
In perioada urmatoare, pe langa Transelectrica, oferta publica primara de vanzare a obligatiunilor emise de Banca Carpatica este inca un motiv de satisfactie cu privire la segmentul ofertelor publice primare de vanzare.
Oferta publica de vanzare a Transelectrica se va desfasura in perioada 14-28 iunie 2006. Societatea va fi primul emitent listat din domeniul utilitatilor, si una din companiile mari de stat care ajunge la cota Bursei de Valori. Conform Intercapital Invest, sosirea Transelectrica arata faptul ca pe piata de capital, lucrurile evolueaza mult mai greu decat era de asteptat, termenul initial pentru oferta publica fiind depasit cu un an de zile. Oferta derulata de emitent, asociata cu alte potentiale listari majore viitoare anuntate, poate creste atractivitatea Bursei de Valori Bucuresti. Oferta Transelectrica este impartita in doua transe: Transa Subscrierilor Mici, ce reprezinta 40% din totalul actiunilor oferite si Transa Subscrierilor Mari, reprezentand 60% din total. Minimul valoric ce poate fi subscris de un investitor in transa destinata investitorilor mici este de 2.000 lei, putand fi subscrise actiuni cu o valoare de pana la 500.000 lei. Subscrierile ce depasesc aceasta suma se incadreaza in transa investitorilor mari. In cazul in care una din transe nu este subscrisa integral, iar cealalta este suprasubscrisa, vor exista transferuri intre transe. In urmatorii opt ani, Transelectrica estimeaza investitii de 546,7 milioane euro.
Valoarea totala incasata din oferta publica ar acoperi doar 30% din necesarul investitiilor necesare in cursul anului 2006 si 6% din totalul estimat a se investi in cei 8 ani. In ceea ce priveste Banca Comerciala Carpatica, in perioada 2-15 iunie 2006, va lansa o oferta publica de obligatiuni in valoare totala de 40 milioane de lei. Emitentul are posibilitatea de a majora numarul de obligatiuni cu un procent de maxim 75% (pana la 300.000 obligatiuni). Valoarea nominala este de 100 lei/obligatiune. In caz de suprasubscriere, conform Intercapital Invest, banca va adopta metoda 'primul venit, primul servit'. Oferta a fost aprobata in data de 17 decembrie 2005, in cadrul Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor Bancii. Scopul ofertei initiate de banca este cresterea surselor pentru creditarea populatiei. Banca Comerciala Carpatica are un capital social in valoare de 103,2 milioane de lei. Emitentul face parte dintr-un grup financiar alaturi de SSIF Carpatica Invest SA, Carpatica Asig SA si Carpatica Construct SRL.
Actionar majoritar al bancii este omul de afaceri Carabulea Ilie, care controleaza direct 35,76% din capitalul social si indirect prin alte societati ale sale 5,64%.
Sursa: Curierul National, 12 iunie 2006.'
09.06.2006
-
Bursa, o enigma pentru patronii cluburilor de fotbal
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Majoritatea conducatorilor echipelor romanesti de fotbal din prima divizie isi doresc sa listeze clubul la Bursa, dar cred ca performantele nu le permit sa atraga investitori puternici, iar unii dintre patroni se tem ca vor pierde controlul exclusiv asupra deciziilor prin aparitia noilor actionari.
'Un actionar care ar ajunge la 10% sau la 15% ar putea sa-mi ceara sa-l dau afara pe Olaroiu sau pe M. M. Stoica. Iar eu nu vreau certuri. Mai bine sa ramana Steaua 100% in proprietatea familiei Becali timp de 2.000 de ani de aici inainte', a declarat Gigi Becali.
Cei mai tentati de listarea la Bursa sunt patronii cluburilor mici de fotbal, in cautare de capital si sponsori, in timp ce echipe ca Steaua sau Dinamo prefera sa stea departe de piata de capital, mentinand actuala structura de actionariat.
Mecanismele pietei bursiere sunt insa o enigma pentru numerosi conducatori de cluburi si nimeni nu are curajul sa inceapa procedurile listare mai devreme de 2-3 ani.
La mai putin de doua luni de la transformarea clubului in societate pe actiuni, reprezentantii Rapid nu se grabesc sa intre la Bursa, ci asteapta vremuri mai bune, cand rezultatele sportive vor justifica pretentiile de atragere a investitorilor puternici. 'Stiu ca inscrierea pe Bursa implica parcurgerea unor etape, dar deocamdata este prea devreme sa vorbim despre asta. In acest moment, scopul nostru este sa ajungem cat mai sus in competitiile europene, pentru ca succesul de pe gazon ne va aduce mai tarziu succes si in ringul Bursei', a spus Dinu Gheorghe, presedintele Rapid.
Seful FC National, Constantin Iacov considera ca unei echipe de fotbal ii este greu sa fie competitiva pe piata de capital din Romania. 'Poate peste trei sau cinci ani, FC National va intra la Bursa, dar, deocamdata, nu ar fi eficient', a spus presedintele FC National.
Si presedintele clubului Dinamo, Nicolae Badea, este de parere ca listarea pe Bursa este prematura pentru toate echipele din Romania. 'Pentru a face acest pas, trebuie atins un anumit prag de performanta, atat in plan economic, cat si sportiv', a spus presedintele din Stefan cel Mare, care argumenteaza cu exemplele Real Madrid si Bayern Munchen, care nu apar 'pe nicio bursa'.
Becali considera ca Bursa e 'o treaba buna', dar numai daca esti la carma unei echipe profitabile. 'Sezonul asta, cu toate performantele reusite in Europa, Steaua a iesit aproape pe zero, hai sa zic cu vreo 50.000 de dolari in plus sau in minus. Dar daca fac socoteala de cand am inceput sa investesc la echipa, adica in ultimii sase ani, imi da un minus de circa 20 milioane de dolari. Asa ca lumea nu prea ar avea motive sa cumpere actiuni', a spus Becali.
Presedintele CFR Cluj-Napoca, Iuliu Muresan, marturiseste ca, in urma cu un an, a avut discutii 'cu niste brokeri' pentru inscrierea pe piata Rasdaq, dar a renuntat repede, considerand ca nu va obtine prea multi bani.
Principalul actionar al FC Arges, Cornel Penescu, este de parere ca transformarea in societate pe actiuni si intrarea la Bursa ii va obliga pe patroni sa recunoasca sincer veniturile provenite din fotbal. 'Profit a existat si pana acum, numai ca el intra in buzunarele conducatorilor de club. Sa stiti ca nimeni nu a pierdut din fotbal. Pai daca ar fi pierdut, de unde ar fi avut ei bani sa-si cumpere vile si masini scumpe?', explica Penescu.
Pentru a intra la Bursa de Valori Bucuresti, cluburile va trebui sa aiba o capitalizare anticipata de minim un milion de euro, iar actiunile pentru care a fost solicitata admiterea la tranzactionare sa fie distribuite investitorilor intr-o proportie de cel putin 25% din capitalul subscris.
O alta cerinta este ca societatea sa fi functionat in ultimii trei ani anterior solicitarii de admitere la Bursa, sa fi intocmit si comunicat situatiile financiare pentru aceeasi perioada.
Listarea la Bursa presupune obligatia de a prezenta deschis situatia financiara anuala a clubului, cu venituri, cheltuieli si incasari din vanzarile de jucatori.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 iunie 2006.
' -
Patriciu vrea listarea Rompetrol la Bursa de la Londra
HotNews.ro
___
DowJonesNews.com il citeaza pe presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, care sustine ca listarea la Bursa de Valori londoneza a companiei este un tel stabilit pentru anul 2008. Patriciu a mentionat ca planurile Rompetrol nu s-au schimbat, desi anchetele asupra conducerii au provocat 'pierderi de sute de milioane'.
Dinu Patriciu a declarat ca atat el, care controleaza 80% din companie, cat si Phil Stephenson, celalalt actionar, intentioneaz sa vinda o participatie minoritara catre un investitor privat, inainte de listarea la Bursa.
Sursa: HotNews.ro' -
Moody's acorda ratinguri pozitive pentru Transelectrica si CFR
Curierul National TEL
___
Agentia de evaluare financiara Moody's a plasat sub supraveghere, cu perspectiva pozitiva, ratingurile 'Ba1' acordate pentru doua dintre companiile aflate pe lista de privatizari a AVAS, Transelectrica si CFR. Astfel, cele doua companii ar putea trece in categoria unui risc acceptabil pentru investitori.
Moody's Investors Service anuntase, marti, ca a pus sub supraveghere, cu perspectiva pozitiva, calificativul Romaniei pentru datoriile pe termen lung, plasat in prezent la 'Ba1', astfel ca ratingul ar putea fi trecut in curand in categoria celor cu risc acceptabil pentru investitii.
Analistii agentiei de evaluare financiara considera ca masura a fost determinata de imbunatatirea profilului de credit al Romaniei si de nivelul scazut al datoriei publice, se arata intr-un comunicat al Moody's, citat de Mediafax.
Perspectiva de aderare la Uniunea Europeana in 2007 sau 2008 va consolida, iar aceste evolutii pozitive vor favoriza continuarea reformelor, se mai arata in raportul Moody's.
Risc mediu de investitii la Transelectrica
Conform metodologiei Moody's privind evaluarea entitatilor afiliate statului, ratingul Transelectrica ia in considerare mai multi factori. Evaluarea de baza a riscului este '5', pe o scara de la '1' la '6', unde '1' reprezinta cel mai scazut grad de risc. Calificativul ia in calcul si ratingul 'Ba1' acordat pentru datoriile Romaniei in moneda locala. De asemenea, Moody's apreciaza ca Transelectrica are un grad mediu de dependenta de stat si beneficiaza de un sprijin potential important. Transelectrica este operatorul sistemului national de transport al energiei electrice si a consemnat in 2004 venituri de 1,06 miliarde de euro. Compania a raportat pentru 2005 venituri de 1,76 miliarde de lei si un profit net de 126,8 milioane lei, adica circa 35 milioane euro, in crestere cu 46,5% fata de nivelul de 86,58 milioane lei din 2004. Operatorul a anuntat, marti, ca va initia o oferta publica primara pentru vanzarea unui pachet de 7,3 milioane de actiuni - corespunzator unei majorari de capital de 10%. Acesta reprezinta, de fapt, intrarea pe piata de capital a operatorului, estimata a se incheia la inceputul lunii august.
Posibila imbunatatire a ratingului CFR
Conform metodologiei Moody's privind evaluarea entitatilor afiliate statului, ratingul CFR ia in considerare mai multi factori. Moody's apreciaza ca CFR are un grad inalt de dependenta de stat si beneficiaza de un sprijin potential important. Cea mai recenta modificare a ratingului acordat de Moody's pentru CFR a avut loc pe 7 noiembrie 2005, cand agentia de evaluare financiara a revizuit in sens pozitiv calificativul de la 'B2' la 'Ba2'.
Revizuirea ratingului acordat CFR are loc exclusiv in urma modificarii ratingului de tara, in conditiile in care ceilalti factori se mentin, ceea ce inseamna ca o eventuala modificare a ratingului acordat Romaniei ar conduce la imbunatatirea in sens pozitiv a calificativului CFR.
Perspectiva negativa pentru CFR Marfa
Pozitia financiara a CFR este considerata precara, desi compania va beneficia de imprumuturi de urgenta din partea Uniunii Europene si a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), pentru acoperirea costurilor lucrarilor de refacere a infrastructurii afectate de inundatii. Moody's a confirmat ratingul 'Ba2' pentru credite negarantate acordat companiei CFR Marfa, cu perspectiva negativa, dupa ce a decis sa plaseze sub supraveghere calificativul 'Ba1' acordat Romaniei pentru datoriile pe termen lung, cu perspectiva pozitiva, a anuntat agentia de evaluare financiara.
Moody's apreciaza ca CFR Marfa are un grad inalt de dependenta de stat si beneficiaza de un sprijin potential important.
Astfel, o eventuala imbunatatire a ratingului Romaniei va duce la modificarea perspectivei pentru calificativul CFR Marfa, de la negativa la stabila. Profitul companiei a scazut in 2005 fata de anul anterior din cauza grevelor, iar cel din 2004 a fost de 150 miliarde de lei vechi, ceea ce insemna la vremea respectiva 3,75 milioane de euro.
Potrivit rezultatului din 2004, CFR Marfa a fost estimata la aproximativ 40 milioane de euro, ocupand aproximativ 90% din piata de transport feroviar de marfa si circa 40% din segmentul general de transport autohton. Specialistii apreciaza ca, daca autoritatile romane intarzie scoaterea la privatizare a CFR Marfa cu mult dupa aderarea la UE, valoarea companiei se va diminua pentru ca va fi privata de investitiile necesare pentru a face fata concurentei.
Sursa: Curierul National, 9 iunie 2006.'
08.06.2006
-
QVT si Broadhurst, gata sa plateasca 126 mil. euro pe Asirom
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii Broadhurst si QVT, principalii actionari minoritari ai Asirom, au depus la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) documentele unei oferte publice de preluare pentru actiunile Asirom, oferta care evalueaza intreaga companie la 126 milioane de euro. Documentele sunt in prezent in procedura de avizare la CNVM.
Cele doua fonduri intentioneaza sa ofere un pret de 0,7 lei/actiune, conform unor surse apropiate acestora. Pretul, care a fost depus in plic inchis, este dublu fata de pretul pe care Asirom il ofera, in urma unui raport de evaluare, actionarilor minoritari care nu sunt de acord cu o decizie de delistare a actionarului principal, InterAgro, aprobata de AGA in primavara acestui an.
'CNVM continua sa refuze sa accepte oferta publica depusa de QVT si Broadhurst. Comisia protejeaa planurile distructive pentru ceilalti actionari ale actionarului majoritar InterAgro si continua sa gaseasca scuze cum ca documentatia nu ar fi completa', a declarat Angelo Moskov, managerul QVT. El sustine ca CNVM le-ar fi solicitat sa semneze o declaratie prin care sa accepte delistarea Asirom.
CNVM nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat ieri informatiile privind depunerea unei oferte publice de catre cele doua fonduri. 'Intentia de lansare a unei oferte este, pana cand aceasta devine publica, o informatie confidentiala', a declarat Ciprian Ene, purtatorul de cuvant al CNVM. InterAgro, companie apartinand omului de afaceri Ioan Niculae, controleaza 49,9% din actiunile Asirom. Pretul pe care minoritarii care nu sunt de acord cu decizia de delistare ar urma sa il primeasca este de 0,34 lei/actiune, ceea ce evalueaza Asirom la circa 61 milioane de euro. Decizia de delistare a fost atacata in justitie de cele doua fonduri. Prin lansarea ofertei, cele doua fonduri incearca sa demonstreze ca pretul care le-a fost oferit in cadrul procedurii de delistare a Asirom nu este unul echitabil. Reprezentantii Broadhurst nu au dorit sa comenteze informatiile privind intentia de lansare a ofertei. Broadhurst detine, conform ultimelor date disponibile, 14,9% din Asirom, in timp ce QVT controleaza 12,2%.
Actiunile Asirom sunt listate pe piata RASDAQ a Bursei de Valori, dar sunt suspendate de la tranzactionare din cauza deciziei de delistare. Ultimele tranzactii cu actiunile companiei s-au realizat la 0,6 lei/actiune, dar cotatia urcase pana la 0,75 lei/actiune in primul trimestru. Conform reglementarilor CNVM, ofertantii nu pot plati un pret mai mic decat cel mai mare pret platit pe Bursa, QVT fiind, conform informatiilor de pe piata, unul dintre principalii cumparatori de actiuni Asirom anul acesta.
Conducerea Asirom nu stia ieri despre intentia fondurilor de a lansa o oferta pentru Asirom. 'Nu am stiut de acest lucru. Este o informatie complet noua pentru mine', a declarat ieri Boris Schneider, directorul general al Asirom. Conducerea InterAgro nu a putut fi contactata pentru comentarii.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 iunie 2006.
'
Pagina