08.06.2006
-
Societe Generale, interesat de companii din Europa de Sud-Est
Curentul
___
Divizia de management de capital a grupului francez a strans 100 milioane euro pentru investitii inclusiv in companii din Romania
Divizia de management de capital a Societe Generale a anuntat ieri ca a strans o suta de milioane de euro pentru investitii in companii din Europa Centrala si de Est. Soci?t? G?n?rale Asset Management Alternative Investments isi va desfasura activitatea inclusiv in Romania. 'Fondul nostru are in acest moment capital disponibil pentru investitii in valoare de 100 de milioane de euro. Vom continua sa strangem bani, cu o tinta de capital de 150 de milioane de euro, pana la sfarsitul acestui an', a declarat William Watson, partener SGAM Eastern Europe Fund.
Parteneriat cu BERD
Investitorii in Fond sunt Soci?t? G?n?rale si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, institutii europene si persoane fizice. William Watson, a afirmat ca Fondul se intereseaza in mod activ asupra investitiilor din Romania.
Noua structura, este interesata in principal de companii private, nelistate la Bursa. Pentru a deveni eligibile pentru investitie, care se poate plasa intre 5 si 15 milioane de euro, o companie trebuie sa aiba un management puternic, un ritm alert de dezvoltare, sa ofere perspective de crestere si, eventual, de extindere.
'Cautam companii in crestere, care se vor dezvolta puternic impreuna cu economia romaneasca in anii urmatori. Nu ne limitam la o anumita industrie in particular. Cautam companii care sunt jucatori importanti in sectorul lor si care planuiesc sa se extinda si sa creasca pe plan local sau regional. Ne dorim sa fim parteneri reali ai managementului si actionarilor in procesul de construire a valorii companiei pe termen mediu', a declarat Watson.
Investitii pe termen mediu
Reprezentantii Fondului au aratat ca sunt interesati de investitii pe termen mediu in conditiile in care fondul nu asteapta castiguri din dobanzi.
Oficialii SGAM subliniaza faptul ca doresc sa participe activ la luarea unor decizii privind companiile, dar ca nu doresc sa achizitioneze integral actiunile unei anumite societati.
'Vrem sa avem un cuvant de spus in privinta anumitor probleme precum gradul de indatorare al firmei respective sau politica de cheltuieli. La inceput negociem cum va merge parteneriatul. Nu tinem cont de procente, dar contam pe cooperarea cu compania respectiva', a spus Watson. Domeniile principale de investitii vizate de fond sunt bunurile de consum, institutiile financiare, retail, materialele de constructii, productia si telecomunicatiile.
Printre liderii managementului de capital
BRD Societe Generale Asset Management este unul dintre liderii managementului de capital cu 313 miliarde euro sub management la 30 septembrie 2005. Ca parte a Grupului Soci?t? G?n?rale, SGAM este un jucator mondial cu un model de afaceri robust si echilibrat bazat pe: structura multi-centru: 2.600 angajati, incluzand 600 manageri si analisti, se afla in inima pietelor din Europa Continentala si Marea Britanie si in centre majore (fiecare cu cate 600 angajati) in Statele Unite si Asia. Este o afacere ce acopera toate clasele de capital: capitaluri proprii, venit fix, echilibrat, si investitii alternative, unde SGAM este printre lideri cu 40 miliarde euro in capital sub management acces la toate tipurile de investitori: institutii, distribuitori, corporatii si persoane fizice, toti beneficiind de expertiza leading-edge si serviciile locale ale SGAM. SGAM Alternative Investments este parte integranta a SG Asset Management. SGAM Alternative Investments s-a dezvoltat cu succes combinand procesul activ de management de capital cu o cultura de piata de capital care imbina inovatia si managementul riscului. Cu 31,6 miliarde euro sub management la 30 septembrie 2005, 258 angajati in lume si strategia financiar-bancara a Societe Generale Group, SGAM Alternative Investments a devenit unul dintre liderii mondiali specializati in investitii alternative.
Sursa: Curentul, 8 iunie 2006.' -
BVB mizeaza pe noile intrari la tranzactionare
Curentul
___
Confruntata cu o scadere drastica a numarului de actiuni tranzactionate precum si cu corectii de pret destul de consistente in ultima vreme, Bursa de Valori Bucuresti de abia isi mai trage sufletul. Sperantele mai apropiate sau mai indepartate ale brokerilor se leaga de listarea la bursa a unor companii noi, mari si atractive.
Pe termen scurt, dupa cum am prezentat ieri, un pachet consistent de actiuni Transelectrica va lua drumul ringului bursier. Sunt deja insa suficient de multe voci care afirma ca aceste titluri vor atrage atentia doar pentru investitorii cu dare de mana, asteptandu-se niste preturi destul de prohibitive.
Ceva mai tentante pot fi actiunile Continental Hotels (in 2005, cifra de afaceri de 18,7 milioane euro si un profit brut de 4,4 milioane euro), compania urmand sa depuna in intervalul 5-12 iulie sa se deruleze oferta publica secundara prin care va fi scos la vanzare un pachet de 20,1% din actiuni, detinut de Fondul Roman Post-Privatizare, care doreste iesirea din randul actionarilor. Momentan firma e controlata de Radu Enache,fiul acestuia, Daniel Enache, Ioan Mirea si RED Group SRL care insumeaza 50,7% din titluri.
Pe termen lung, sunt anuntate listari pentru pachete de actiuni ale Bancii Comerciale Romane (BCR) si Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), dupa privatizarea acesteia din urma. Succesul de care se bucura actiunile din sectorul financiar este deja probat, Banca Transilvania si BRD-GSG fiind mereu in topul valorilor tranzactionate, la mare lupta cu cele cinci societati financiare de investitii. Tot in acest termen lung pot fi incadrate si societatile comerciale la care statul roman mai detine pachete de actiuni (sectorul energetic in principal).
Un imbold puternic pentru bursa l-ar putea avea ducerea pana la capat a controversatului fond Proprietatea, intrucat acesta ar putea aduce in ringul bursei cel putin cateva sute de mii de potentiali jucatori. Proiectul va fi insa unul greu de implementat, pentru ca are deja o imagine extrem de proasta si numarul celor care il considera ca un simplu praf in ochii celor deposedati abuziv de avere de catre regimul comunist e in crestere. Ei merg pe ideea ca noii actionari nu vor avea decat de pierdut, titlurile obtinute aducandu-le la vanzare mult mai putin decat valoarea nominala.
Pana atunci, bursa se va mai confrunta si cu situatia neplacuta a unor delistari venite din partea unor companii in care actionarul principal a concentrat peste 90 de procente din titluri. Mai e ceva vreme pana cand managerii romani vor descoperi beneficiile obtinerii finantarii prin intermediul bursei.
Sursa: Curentul, 8 iunie 2006.
07.06.2006
-
Transelectrica si-a bugetat un profit de 45 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Compania nationala de transport al electricitatii Transelectrica, care urmeaza sa fie listata la Bursa de Valori in urmatoarele luni, estimeaza pentru anul acesta o crestere de circa 30% a profitului net pana la circa 45 milioane de euro, conform managerilor companiei.
'Proiectiile pentru 2006 indica o crestere rezonabila atat la nivelul profitului, cat si al cifrei de afaceri', a declarat ieri Razvan Purdila, directorul directiei de strategie, cooperare internationala si piata de capital din cadrul Transelectrica.
Cifra de afaceri a Transelectrica ar urma sa se ridice la aproape 500 de milioane de euro, conform acestuia, in timp ce profitul operational inainte de amortizare (EBITDA) se va situa la aproape 100 de milioane de euro, fata de 94 mil. euro anul trecut. Compania a inregistrat anul trecut, conform prospectului de emisiune, venituri consolidate din activitatea de baza in valoare de 467 milioane de euro, in timp ce profitul net consolidat s-a ridicat la 35 milioane de euro.
Oferta publica pentru listarea la Bursa a companiei urmeaza sa inceapa miercuri, urmand a fi oferite spre vanzare actiuni in valoare de 35 milioane de euro, care vor reprezenta 10% din capitalul Transelectrica.
Oferta urmeaza sa se deruleze pe parcursul a doua saptamani. Conform calendarului de listare pe Bursa al companiei, primele tranzactii pe Bursa cu actiuni Transelectrica ar urma sa aiba loc pe data de 7 august.Intermediarii ofertei sunt Alpha Bank Romania, BRD-Groupe Societe Generale si Raiffeisen Bank. Acestia vor incasa un comision de 2,25% din valoarea ofertei.
Un pachet de 40% din actiunile scoase la vanzare va fi alocat micilor investitori, care vor subscrie titluri in valoare de minim 2.000 de lei si maxim 500.000 de lei. Diferenta de 60% este destinata marilor investitori, cu o valoare minima a subscrierii de 500.000 de lei.
Ministerul Economiei si Comertului detine in prezent 85% din actiunile Transelectrica, un procent de 15% fiind controlat de Fondul Proprietatea. Pe langa cele 10% care vor fi vandute investitorilor de la Bursa, alte 5% din actiunile Transelectrica sunt rezervate pentru plata despagubirilor fostilor proprietari ale caror proprietati au fost confiscate pe timpul regimului comunist. In urma acestor operatiuni, statul ar urma sa mai ramana cu un pachet de circa 70% din actiunile companiei.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 iunie 2006.
' -
Italienii de la Enel domina piata romaneasca de electricitate
Gandul
___
Ministrul Economiei zice ca va publica contractul de privatizare, dar va tine secret planul de afaceri.
?Am obtinut bani frumosi pe Electrica Muntenia Sud. 820 milioane euro reprezinta de doua ori mai mult decat a incasat statul roman pe cele patru distributii de electricitate vandute pana acum?, se laudau ieri responsabilii cu privatizarea din Ministerul Economiei. Dupa ce au cumparat, in iulie 2004, Electrica Dobrogea si Electrica Banat, pe un pret foarte mic ? de doar 127 milioane euro pe ambele societati ? italienii de la Enel s-au ales cu cea mai importanta distributie de electricitate din Romania, care deserveste peste un milion de clienti. Vanzarea Electrica Muntenia Sud catre Enel nu a fost insa o surpriza pentru operatorii de pe piata energiei. ?Dupa ce au platit foarte putin pe doua distributii de electricitate, italienii de la Enel au facut bani frumosi de cand sunt investitori in Romania, Electrica Oltenia si Banat incheind anul 2005 pe profit?, sustin specialistii din sectorul energetic. Potrivit acestora, in maximum doi ani, Enel va ajunge in aceeasi pozitie privilegiata ca austriecii de la OMV, proprietarii Petrom, triplandu-si profiturile. ?Sa fii proprietarul a trei distributii de electricitate din opt inseamna sa actionezi in Romania de pe o pozitie dominanta, sa ai putere de decizie pe piata energiei. Toata lumea stie ce mina de aur este Electrica Muntenia Sud, care este o masina de cash?, sustin operatorii de pe piata energiei. Acestia reclama faptul ca autoritatile romane nu au impus o serie de conditii la privatizare vizavi de realizarea de investitii la Electrica Muntenia Sud, dar si legat de comportamentul investitorilor pe piata libera in tarile de unde vin. ?Guvernul a vandut Electrica Muntenia Sud doar ca sa obtina un ban frumos gramada. Singurul criteriu care a contat la privatizare a fost pretul, ceea ce nu este tocmai avantajos pentru Romania?, sunt de parere operatorii din piata. Desi este multumit de modul in care a privatizat Electrica Muntenia Sud, si ministrul Seres are motive de ingrijorare. ?Nu este o problema faptul ca Enel va detine trei distributii de electricitate din opt. Personal, ma preocupa modul in care grupul italian se va comporta ca investitor in Romania?, ne-a declarat ministrul Economiei. El sustine ca nu a putut sa-si faca o parere despre prestatia italienilor de la Enel la Electrica Dobrogea si Banat, pe motiv ca proprietarul ?a intrat in paine? abia la jumatatea anului trecut. ?Se va vedea daca au respectat angajamentele pe linie de investitii, la finele anului curent?, a afirmat Seres. El a spus ca intentioneaza sa faca public contractul de privatizare al Electrica Muntenia Sud, cu exceptia planului de afaceri, care va ramane secret. Contractul de privatizare urmeaza sa fie aprobat de Guvern, dupa care italienii de la Enel vor cere avizul Consiliului Concurentei pentru a detine controlul a trei distributii de electricitate in Romania. Apoi, contractul de privatizare al Electrica Muntenia Sud urmeaza sa fie aprobat si de Parlament.
Italienii de la Enel nu s-au grabit cu investitiile la Electrica Dobrogea si Banat
De cand sunt in Romania, italienii de la Enel nu s-au remarcat cu nici un fel de servicii in folosul romanilor. Desi au anuntat planuri mari de investitii la privatizare, ei nu au bagat bani in retele, insa au avut incasari frumoase din profituri la ambele distributii de electricitate ? Dobrogea si Banat. Potrivit unor surse autorizate, italienii s-au apucat, mai nou, sa lucreze la un sistem de automatizare a statiilor de transformare, in baza unei tehnologii invechite. Nici la Electrica Muntenia Sud, unde incasarile vor fi incomparabil mai mari decat la Electrica Dobrogea si Banat ? cei mai multi dintre clienti sunt consumatori casnici care sunt buni platnici ? italienii nu vor avea mari batai de cap. Cu exceptia unor probleme legate de furturi de energie in zona Giurgiu, care trebuie rezolvate cat de repede posibil de noul proprietar, extinderea retelei se va face in continuare pe banii consumatorilor, care platesc taxele de racordare. Apoi, Enel are posibilitatea sa recupereze toate costurile cu investitiile din tarifele de distributie, care au crescut de peste 20 de ori in ultimul an. Ministrul Economiei este insa optimist si spune ca ?Enel are foarte multe obligatii de indeplinit la Electrica Muntenia Sud?, acestea regasindu-se in contractul de privatizare. Cum insa planul de afaceri este ?strict secret?, chiar daca contractul de privatizare va fi public, romanilor nu le va ramane decat sa simta pe propria piele ?beneficiile? privatizarii.
Sursa: Gandul, 7 iunie 2006. -
Altur Slatina, divizare valoare nominala
Curierul National ALT
___
Actiunile societatii Altur Slatina vor fi reluate la tranzactionare incepand de maine, ca urmare a ca urmare a operarii in Registrul actionarilor societatii, a operatiunilor de capital aprobate in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor din data de 21 martie 2006. Operatiunea consta in divizarea valorii nominale de la 0,50 lei/actiune la 0,10 lei/actiune concomitent cu cresterea numarului total de actiuni la 206,9 milioane. Astfel, societatea are in prezent, un capital social de 20,69 milioane de lei, conform unui comunicat emis de companie Bursei de Valori Bucuresti. Limita de pret pentru actiunile emise de ALTUR Slatina se suspenda de la tranzactionare incepand de maine, conform prevederilor pietei de capital, pana la formarea libera, pe baza cererii si a ofertei, a unui nou pret de referinta.
De asemenea, Bursa de Valori Bucuresti informeaza ca in sedinta de tranzactionare de joi, simbolul Altur nu va fi disponibil in sectiunea de piata Deal, pana la formarea noului pret de referinta.
Pe perioada suspendarii limitei de pret, actiunile societatii nu vor fi incluse in componenta indicelui BET-C. Societatea are ca obiect de activitate producerea de pistoane auto din aliaje de aluminiu, pentru autoturisme si autocamioane.
Sursa: Curierul National, 7 iunie 2006.
06.06.2006
-
Biserica isi rotunjeste veniturile pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Arhiepiscopia Ortodoxa Alba-Iulia isi finanteaza investitiile pe piata de capital in cea mai mare parte din vanzarile de lumanari si de tiparituri. Arhiepiscopia Ortodoxa Alba-Iulia a vandut pe piata RASDAQ un pachet de peste 2,6% din actiunile societatii VES Sighisoara pentru a face rost de banii necesari platii datoriilor la stat si la diversi furnizori. Arhiepiscopia este un investitor vechi pe piata de capital, incepand sa investeasca in 2002, cand a cumparat actiuni la SIF-uri si BRD.
Arhiepiscopia mai are in prezent pe Bursa actiuni la VES Sighisoara si la Banca Transilvania, valoarea portofoliului ridicandu-se la circa 80.000 de euro (2,68 miliarde de lei vechi). Arhiepiscopia isi finanteaza investitiile pe piata de capital in cea mai mare parte din vanzarile de lumanari si de tiparituri.
Reprezentantii Arhiepiscopiei au precizat pentru ZF ca au fost fortati sa vanda din actiunile detinute la VES pentru ca aveau nevoie de lichiditati. 'Din pacate, nu am putut sa mai tinem actiunile pentru ca aveam nevoie de bani. Avem datorii fata de bugetul de stat si fata de furnizori pe care trebuie sa le achitam', a precizat Horia Georgescu, directorul economic al Arhiepiscopiei. Georgescu are 32 de ani, a terminat Facultatea de Finante - Asigurari din Timisoara si a urmat in ''96 un curs de agent de valori mobiliare, dar nu si-a mai luat si atestatul necesar pentru a profesa ca broker.
Potrivit lui Georgescu, in ceea ce priveste obligatiile fata de furnizori, Arhiepiscopia are datorii fata de Administratia Patriarhala in valoare de 900 milioane -1 miliard lei vechi ( circa 30.000 de euro) pe partea de tiparitura si de circa 150 de milioane lei vechi pe partea de obiecte de cult. Datoria fata de bugetul de stat reprezinta taxe si contributii aferente salariilor pe luna mai, in valoare de aproximativ 450 de milioane de lei vechi, aceste obligatii trebuind sa fie achitate pana pe 25 iunie. Arhiepiscopia cumparase actiuni le VES in prima jumatate a anului trecut, ajungand sa controleze la inceputul lunii iunie 5,76% din capitalul societatii.
'Am vandut din actiuni la un pret de 1.100 lei vechi pe actiune. Noi am cumparat titlurile la un pret mediu de 2.000 lei vechi pe actiune, dar societatea a derulat in ultimul an mai multe majorari de capital, astfel ca daca tinem cont si de aceste majorari pretul mediu era in jur de 1.000 lei/actiune. Am fi vrut sa obtinem mai mult, dar am reusit totusi sa avem un randament peste dobanda bancara', spune Georgescu.
El a adaugat ca investitia in VES nu a fost una speculativa, Arhiescopia intentionand initial sa ajunga la o participatie de 30% din capitalul societatii, dar din cauza lipsei de bani nu s-a putut realiza acest lucru.
'Cum societatea este din Sighisoara, ni s-a parut o idee buna sa investim in zona, mai ales ca VES produce seminee si ne asteptam la o dezvoltare puternica a acestei piete in conditiile exploziei pietei constructiilor. Am vazut ca VES exporta cea mai mare parte a productiei, lucru pe care din nou l-am considerat atractiv', a spus Horia Georgescu.
Potrivit acestuia, Arhiepiscopia mai are in prezent actiuni si la Banca Transilvania. 'Avem 14.000 de actiuni, dar vrem sa mai cumparam', a precizat Georgescu. Intrebat de ZF care va fi in continuare strategia de investitii a Arhiepiscopiei in privinta VES, Georgescu a mentionat ca Arhiepiscopia a trimis o persoana la AGA de la VES de ieri si in functie de ce se va hotari acolo, urmeaza sa se analizeze si apoi se va lua o hotarare.
'Incepand din 2002 de cand am intrat pe piata de capital, ne finantam investitiile in cea mai mare parte, de circa 80% din veniturile obtinute in urma vanzarii lumanarilor si din vanzarea de tiparituri. In ceea ce priveste lumanarile, suntem strict legati de parohia noastra, neputand vinde, in conditiile reglementarilor actuale, decat in cele doua judete din aceasta parohie- Alba si Mures. Totusi, la carti situatia este diferita, avand dreptul de a vinde carti in orice parte a tarii', a precizat directorul economic al Arhiepiscopiei.
Potrivit acestuia, veniturile din vanzarile de lumanari si tiparituri ale Arhiepiscopiei se ridica la circa 5 miliarde de lei vechi pe an (in jur de 140.000 de euro pe an). Horia Georgescu a spus ca decizia de a investi pe piata de capital ca o sursa alternativa de finantare a venit in urma ideilor in acest sens exprimate in cadrul Adunarii Eparhiale.
'In Adunarea Eparhiala, un organ de conducere similar AGA, sunt si oameni care au cunostinte de economie. Iar in cadrul Adunarii s-a discutat si la nivelul gasirii unor surse alternative de finantare. Ulterior s-a luat legatura cu o societatea de brokeraj, care sa ne ofere consultanta in acest domeniu', a spus Georgescu. El a mentionat ca in aceasta Adunare sunt si membri laici pe langa preoti. 'Se fac alegeri in fiecare parohie si fiecare protopopat vine cu propuneri', spune el.
Decizia de a investi se ia in cadrul unui Consiliului care se tine in fiecare zi de luni si la care participa Arhiepiscopul impreuna cu consilieri atat pe probleme bisericesti, cat si economice. In cadrul acestui Consiliu, hotararile se iau cu majoritate de voturi.
Directorul Economic al Arhiepiscopiei Alba - Iulia a mai spus ca sunt constienti totodata si de riscurile pe care le implica aceste investitii pe piata de capital. 'Exista si acest risc de a pierde. De aceea nu intram pe actiuni considerate cu risc mare si nu intram nici pe futures, unde riscul e mult mai mare si chiar sunt sanse mari sa pierdem ce am investit', spune Horia Georgescu. El a adaugat ca deciziile de a investi se iau mai ales pe baza consultantei primite de la societatea de brokeraj cu care lucreaza.
Chiar si cu riscurile pe care investitia la Bursa le presupune, reprezentantii Arhiepiscopiei spun ca vor fi in continuare o prezenta activa pe piata de capital. 'In orice caz, o sa ramanem pe piata de capital, pentru ca spre deosebire de alte parohii care sunt avantajate de faptul ca detin mai multe proprietati care le aduc un venit relativ constant, noi care suntem o parohie mai tanara nu avem acest avantaj', a conchis Horia Georgescu.
Ieri, actiunile Bancii Transilvania au pierdut 0,6% pe Bursa, in timp ce titlurile VES Sighisoara au scazut cu circa 10% pe fondul unei lichiditati extrem de reduse. Bursa per ansamblu a inregistrat o noua zi de scadere generalizata, lipsa de la cumparare a investitorilor mari punandu-si din nou amprenta pe piata.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 iunie 2006.
' -
Pentru garantiile fostului FPP, Conturile SIF Moldova, blocate de AVAS
Romania libera SIF2
___
Conturile SIF Moldova au fost blocate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, in vederea recuperarii unei creante in valoare de 6,81 milioane de dolari. AVAS a blocat doar contul de la o banca al societatii de investitii financiare. In contul SIF Moldova deschis la banca respectiva se afla sume in lei care sa acopere contravaloarea a 6,81 milioane de dolari, se arata intr-un comunicat al societatii trimis Bursei de Valori Bucuresti (BVB). La data de 10 aprilie, SIF Moldova a primit din partea AVAS o comunicare a titlurilor executorii pentru o creanta in valoare de 7,61 milioane de dolari.
Potrivit unui comunicat al societatii, datat 11 aprilie, SIF Moldova si AVAS urmau sa clarifice cuantumul sumei si modalitatile de plata, conform unui protocol incheiat cu AVAS in data de 28 august 2003.
In baza acestui protocol, SIF Moldova urma sa vireze catre Autoritate contravaloarea a doua bilete la ordin in valoare de 730.000 de dolari. Banii in litigiu reprezinta garantii date de fostul FPP II pentru credite luate de o serie de societati private de la mai multe banci. In conditiile in care societatile nu au mai restituit banii, societatea de investitii financiare SIF Moldova, succesoarea FPP, este obligata sa restituie banii.
Sursa: Romania Libera, 6 iunie 2006. -
Rezervele internationale ale BNR se apropie de 20 de miliarde euro
Cronica Romana
___
La finele lunii mai 2006 rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) se situau la nivelul a 18,212 milioane de euro. Reducerea de 80 de milioane de euro inregistrata in luna mai a fost rezultatul intrarilor de 428 milioane de euro reprezentand venituri din administrarea rezervei internationale, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, cedari de valuta la rezerva statului, iar iesirile de 508 milioane de euro reprezentand plati rate si dobanzi scadente la datoria publica externa directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice (MFP), modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, comisioane bancare si altele. Rezerva de aur s-a mentinut la aproximativ 105 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a redus la 1,709 milioane euro, ceea ce face ca rezervele internationale ale BNR(valute plus aur) sa se situeze la peste 19,92 miliarde euro. Pana la finele anului 2006, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de MFP insumeaza 674 milioane euro.
Sursa: Cronica Romana, 6 iunie 2006.
05.06.2006
-
Licitatia pentru elicoptere, conditionata de preluarea IAR
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Conducerea IAR Ghimbav propune ca firma care va c?stiga licitatia pentru furnizarea de elicoptere civile catre diferite institutii guvernamentale sa fie obligata sa colaboreze cu IAR la producerea aparatelor sau sa cumpere pachetul majoritar de actiuni al companiei. Ministerul Administratiei a anuntat la jumatatea lunii aprilie ca intentioneaza sa achizitioneze prin licitatie publica elicoptere de 220 de milioane de euro. 'Pentru ca elicopterele sa fie fabricate pe platforma industriala aeronautica de la Brasov, solutia este ca achizitia sa fie conditionata de privatizarea sau cooperarea cu IAR. In acest sens, firma care intentioneaza sa livreze elicoptere civile catre institutii guvernamentale va trebui fie sa colaboreze cu IAR Brasov la producerea elicopterelor, fie sa cumpere pachetul majoritar de actiuni al uzinei si, implicit, sa preia capacitatile industriale existente la Brasov', a declarat directorul general al IAR, Ion Georgescu.
El apreciaza ca aceasta clauza privind implicarea IAR in productia de elicoptere prin cooperare industriala cu o alta firma sau prin privatizare ar trebui inclusa in caietul de sarcini al licitatiei care va fi organizata pentru achizitia de elicoptere civile. Guvernul intentioneaza sa initieze in perioada imediat urmatoare procesul de privatizare a IAR. Primele discutii au avut loc in martie cu reprezentanti ai grupului european de aeronautica EADS si ai grupului franco-german Eurocopter, filiala a grupului EADS. IAR Ghimbav colaboreaza deja cu Eurocopter, cu care a infiintat o societate mixta in care grupul franco-german detine 51% din actiuni.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 iunie 2006.
' -
Fondurile speculative, incurajate sa paraseasca Romania
Gandul
___
Majorarea, in aceasta saptamana, a dobanzii de referinta de catre Banca Centrala Europeana (BCE) pare sa fie iminenta. Pentru piata financiara romaneasca, aceasta nu e o veste tocmai buna, pentru ca, daca oferta BCE va fi mai atragatoare, fondurile de investitii - in special cele speculative - isi vor reorienta plasamentele din tara noastra catre zona euro.Analistii pietei reamintesc ca, in urma cu mai putin de doua saptamani, o crestere a dobanzii de referinta a Rezervei Federale americane (FED) a avut ca rezultat aspirarea de mari fonduri de pe pietele europene, cu scaderi semnificative ale burselor din aproape toate tarile din centrul si din estul Europei.
Instabilitatea alunga investitorii
Romania ofera o dobanda de interventie de 8,5%, FED a ajuns la 5% si va mai creste, iar BCE va ajunge, pe 8 iunie, la cel putin 2,75%. Cu toate acestea, Romania ? ca si celelalte tari din Est ? devine, brusc, mai putin atractiva cand FED sau BCE creste dobanzile, fie si numai cu cateva zecimale. Pentru ca, explica analistii, perspectivele pe care le ofera pietele din Uniunea Europeana sau SUA confera mult mai multa stabilitate decat cele din Est. De unde rezulta ca argumentele care maresc sansele ca dobanda BCE sa creasca - pe care le enumeram in continuare ? sunt, in acelasi timp, si factori de stres pentru investitorii din Romania.
Argumente pentru majorarea dobanzii de referinta de catre BCE:
- avansul inflatiei, reducerea somajului si nivelul-record atins de indicii privind increderea in economie
- cresterea rapida a masei monetare si a creditelor - imprumuturile private au atins cel mai ridicat ritm de la introducerea euro, in 1999
- cresterea economica din zona euro s-a accelerat in primele trei luni ale anului la 0,6%, in termeni trimestriali, de la 0,3%, la sfarsitul anului trecut, avansul anual fiind de 1,9%
- indicele privind increderea in economie, calculat de Comisia Europeana, un mix al optimismului oamenilor de afaceri si al populatiei, a urcat luna trecuta, in mod neasteptat, la 106,7 puncte, cel mai ridicat nivel consemnat dupa aprilie 2001
- inflatia din regiune a fost luna trecuta de 2,5%, peste cea de 2,4% consemnata in aprilie, mentinandu-se peste nivelul de 2% vizat de BCE
Sursa: Gandul, 5 iunie 2006.
Pagina